Consulul General al Federaţiei Ruse Victor Demin consideră că indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale, în cel de al doilea tur de scrutin, progresele pozitive în relaţiile ruso-române pot apărea doar prin existenţa cointeresării şi consimţământului şefilor de state în aprofundarea dialogului bilateral. Potrivit Consulului General, colaborarea dintre Rusia şi România, pe plan bilateral, depinde nu doar de administraţia centrală, dar şi de cea regională şi locală, şi în mod direct de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din ambele ţări.
Reporter: Cum credeţi că vor evolua evenimentele de pe scena politică a României, după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale? Cine credeţi că are mai multe şanse de a câştiga, în turul doi, alegerile prezidenţiale din România?
Consul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin: Cred că evenimentele politice din România, precum şi alegerile prezidenţiale, în general, evoluează în conformitate cu procedurile democratice în cadrul legislaţiei electorale româneşti, respectând dreptul la exprimarea liberă a cetăţenilor.Acest fapt este confirmat de către observatorii locali şi reprezentanţii străni din cadrul OSCE, care monitorizează alegerile prezidenţiale. Nu avem nici un motiv de îndoială în acest sens. În ceea ce priveşte cine anume va deveni preşedintele ţării, răspunsul va fi dat de alegători în cel de al doilea tur de scrtutin. Noi nu facem prognosticuri, dar noi urmărim, Rusia urmăreşte, cu atenţie, concursul dintre candidaţi în timpul cursei electorale, analizăm declaraţiile lor electorale şi acţiunile practice.
Reporter: Consideraţi că dialogul Kremlinului cu România depinde de cine va deveni noul preşedinte al ţării?
Consul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin: Relaţiile interstatale ruso-române depind, în primul rând, de poziţiile ocupate de către şefii de stat în relaţiile internaţionale, cât de asemănătoare sunt modurile lor de tratare a problemelor politicii externe, economice etс. După cum ştiţi, preşedintele Rusiei administrează politica externă a Federaţiei Ruse. Atribuţii respectiv constituţionale are şi preşedintele României. Progresele pozitive în relaţiile ruso-române pot apărea doar prin consimţământul şi cointeresarea ambelor părţi. Partea rusă a demonstrat, de mai multe ori, acelaşi grad de pregătire. Spre exemplu întrevederea dintre Vladimir Putin şi seful ştatului român în aprilie anul trecut la Bucureşti. Acest lucru a fost declarat şi de către ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, la negocierile de la Moscova, în luna februarie a acestui an cu omologul său român Cristian Diaconescu. Aşadar, baza pentru acţiunile practice comune în diferite direcţii economico-comerciale, ştiintifico-tehnice, culturale şi altele, după părerea noastră, există, dar trebuie fructificată.
Reporter: Credeţi că România ar trebui sa aibă o abordare mai largă către Rusia sau către UE?
Consul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin: Eu cred că aici nu pot avea loc opuneri. UE este partenerul economico-comercial principal şi strategic al Rusiei pe termen lung. Relaţiile dintre părţi se dezvoltă în mod dinamic. Drept mărturisire sunt rezultatele sammitului Rusia – UE care a avut loc pe 18 noembrie a.c. la Stockholm. România este membru al Uniunii Europene şi participă, la fel, la această colaborare. Desigur, există direcţii în care colaborarea dintre Rusia şi România, pe plan bilateral, ar putea fi mai activă şi multilaterală, dar asta depinde nu doar de administraţia centrală, dar şi de cea regională şi locală, şi în mod direct de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din ţăile noastre.
Reporter: Ce ştiţi despre vizita d-lui Mircea Geoană la Moscova?
Consul General al Federaţiei Ruse Victor Demin: Despre vizita domnului Geoană la Moscova am aflat din mass-media românească, în pragul alegerilor prezidenţiale. Am fost neplăcut uimit de agiotajul, organizat în legătură cu aceasta şi negativul, care a fost aruncat în spaţiul informatic cu acest prilej. Rusia este o ţară deschisă. Mulţi oameni de stat din alte ţări o vizitează în mod oficial, dar şi în vizite particulare. Este o practică obişnuită şi nu trebuie căutat în această vizită vreun complot. Suspiciunea în ce priveşte o oarecare cârdăşie a personalităţilor oficiale ruse cu politicieni români, şi cu atât mai mult folosirea de către Rusia a agenţilor ei de influenţa în România, sunt absolut neîntemeiate şi nu contribue la consolidarea încrederii în relaţiile ruso-române.
