De Nicoleta BACIU
Cei 24 de marinari ucraineni de pe cargoul „Ariana”, care a fost reţinut de piraţi mai mult de şapte luni, povestesc cu groază clipele prin care au trecut în captivitatea somaleză. „Piraţii au acţionat repede. Eram la bord atunci când de noi s-au apropiat două bărci cu motor, cu oameni înarmaţi. Cea mai mare parte din echipaj a fost închisă în cabina căpitanului, unde abia încăpeam. Pe navă erau 17 piraţi, care se schimbau o dată la două săptămâni. Nouă ne dădeau apă stătută şi mormoloci. Din când în când ne dădeau şi orez pe jumătate fiert. Marinarii care nu se supuneau erau legaţi de mâini şi de picioare şi aruncaţi pe puntea fierbinte”, a povestit, coşmarul zilelor de captivitate, mecanicul ucrainean Andrie Murugov. Un alt marinar, Yurii Vasilchenko, a povestit că timp de şapte luni nu a reuşit să vadă lumina zilei. „Eu am fost ţinut tot timpul în sala motoarelor, pentru a menţine nava în mişcare. M-au scos pe punte doar de 3 ori în şapte luni. Pentru a nu face risipă de combustibil, strângeam cu buretele combustibilul care se vărsa, din greşeală, pe jos”, a adăugat Yurii Vasilchenko. La mijlocul verii, alimentele şi combustibilul de pe navă s-au terminat. „Piraţii au început să ne dea mâncare de-a lor, pe care o aduceau de pe mal. Uneori erau darnici şi aduceau lapte praf pentru cele două femei din echipaj. Noi, cei care eram închişi în cabină, la început jucam cărţi, spuneam bancuri, orice doar să omorâm timpul, care trecea greu. Peste o lună ne-au adus un televizor cu player DVD-uri şi câteva zeci de CD-uri cu filme”, îşi aminteşte Alexandru Lupachiov. Cel mai dificil moment a fost când s-a terminat combustibilul, povestesc marinarii. „Eram nevoiţi să coborâm în rezervoarele mari şi cu lopeţile adunam rămăşiţele de combustibil. Era un lucru pericolos, în rezervoare erau gaze nocive, care ne puteau ucide. Fiindcă piraţii insistau să coborâm, ţineam între dinţi furtunuri prin care respiram”, mai spune Alexandru Lupachiov. Imediat după ce au pus mâna pe cargou, piraţii le-au luat hainele marinarilor şi s-au îmbrăcat în ele. „Nu făceau diferenţă între hainele pentru bărbaţi şi pentru femei. Între noi erau şi două femei. Piraţii îmbrăcau până şi bluzele lor. De asemenea, ei căutau bani pe navă. Când au găsit grivne (moneda ucraineană - n.r.) le-au aruncat. Vroiau dolari”, a relatat Vladimir Strelşnov.
Piraţii au numărat două zile banii pentru răscumpărare
În ziua când au primit răscumpărarea, piraţii i-au scos pe toţi cei 24 de navigatori pe punte şi i-au aranjat la distanţa unul de altul, ca să poată fi număraţi din avion. După aceea în apă a fost aruncat un cilindru roşu cu bani. „Piraţi au urcat în bărcile lor, au luat cilindrul, dar s-au întors nervoşi înapoi, pentru că nu au găsit banii. Au început să ne ameninţe cu armele. Atunci am tras o sperietură soră cu moartea. Ei ar fi putut să ne împuşte fără nici un regret. Dar, până la urmă, au găsit banii în partea superioară a cilindrului. Timp de două zile au mai rămas pe „Ariana” şi au numărat banii. Când au văzut că sunt toţi cei 2,5 milioane de dolari, au părăsit nava”, a adăugat căpitanul navei „Ariana”, Ghenadie Voronov. Amintim că, nava „Ariana”, cu 24 de marinari ucraineni la bord, a fost luată în captivitate pe data de 2 mai 2009, în timp ce se îndrepta din Brazilia spre Orientul Mijlociu. Nava care transporta 10 tone de soia a fost eliberată pe data de 10 decembrie 2009, după ce a fost plătită o răscumpărare de 2, 5 milioane de dolari.
