Consul General al Turciei la Constanţa, Excelenţa Sa Haluk Agca:
„În 2008, 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia, aşteptăm şi mai mulţi”

De Nicoleta BACIU

Consulul General al Turciei la Constanţa, Excelenţa Sa Haluk Agca, care se află de trei ani şi jumătate la noi în ţară, vede România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. Având o carieră diplomatică de 26 de ani, în care a văzut numeroase ţări, Haluk Agca consideră că dintre toate popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.

Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice turco-române?
Haluk Agca: Relaţiile turco-române în sfera dipomatică au cunoscut o dezvoltare rapidă din anul 1989 şi până în zilele de azi, fiind influenţate şi de intrarea României în structurile euroatlantice. Turcia şi România nu sunt împreună numai pe platformele NATO şi UE, ci împărtăşesc scopuri şi interese comune ca ţări riverane Mării Negre şi aparţinând zonei balcanice. Intrarea României în NATO a deschis calea cooperării în domeniul militar. Relaţiile bilaterale în sfera economică au întregistrat o dezvoltare rapidă după trecerea României la economia de piaţă. Astfel, volumul schimburilor comerciale la sfârşitul anului 2008 a fost de 7,5 miliarde de dolari. Turcia şi România, două ţări ale căror relaţii de prietenie vin din istorie, cooperează şi în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră. (OCEMN). Relaţiile din domeniul turismului se dezvoltă în fiecare an. În anul 2008 aproximativ 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia. Ne dorim să primim cât mai mulţi turişti din România. În fiecare an, aproximativ şase milioane de turişti turci îşi petrec vacanţele în străinătate. Numărul turiştilor turci care vin în România poate creşte. Cooperarea în acest domeniu căpăta noi dimensiuni. Consider că acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea susţinută a infrastructurii de transport rutier, aerian şi maritim, precum şi prin facilitatea obţinerii vizelor de intrare în România de către cetăţenii turci. Dezvoltarea relaţiilor din domeniul diplomatic, al apărării, economic şi turistic au drept consecinţe influenţa reciprocă şi colaborarea culturală. Cooperarea culturală, în special în sfera educaţiei prezeintă o importanţă desosebită.
Rep.: Ce fel de activităţi preconizaţi pentru anul acesta în domeniul relaţiilor turco-române?
Consul Haluk Agca: Datorită faptului că relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în aproape orice domeniu vizitele reciproc oficiale şi civile au loc periodic. Analizând relaţiile de prietenie, nivelul actual al cooperării şi al relaţiilor existenţe între cele două ţări putem spune că acestea se dezvoltă sub impulsul dinamicii interne, urmând ca anul acesta, la fel ca în anii precedenţi, agenda relaţiilor turco-române să îşi păstreze intensitatea. Pe de altă parte, faptul că în luna martie a acestui an în Turcia au avut loc alegerile locale, iar toamna în România se vor organiza alegerile prezidenţiale, este normal ca în anul 2009, atenţia oficialilor celor două ţări să se îndrepte asupra politiciii interne.
Rep.: Care sunt posibilităţile de cooperare în domeniul economic nevalorificate în prezent, dar care pot fi analizate în viitor?
Haluk Agca: Fără îndoială cel mai important aspect îl reprezintă faptul că investiţiile româneşti în Turcia sunt destul de modeste, comparativ cu dimensiunea economiei româneşti. Investiţiile turceşti în România sunt consistente, dar aceste cifre pot creşte. Potrivit statisticilor oficiale din România, în anul 2007, Turcia a ocupat locul nouă ca la capitolul investiţii directe, dar acest clasament nu include firmele turceşti care au investit în România, dar au sosit prin intermediul sucursalelor lor din ţări precum Anglai, Olanda, Germania, Franţa. Din acest motiv putem afirma că investiţiile turceşti din Romînia sunt mult peste cele indicate în statisticile oficiale din România. Pe de altă parte, multe dintre firmele turceşti care investesc în România se dezvoltă şi ajung în poziţia de lider al sectorului în care se află. Statisticile cuprind numai intrările directe de capital şi nu reflectă dezvoltarea firmelor şi contribuţia lor la creşterea economiei româneşti. Firmele şi oamenii de afaceri din amblele ţări trebuie să coopereze şi pentru identificarea noilor pieţe de desfacere. Având în vedere faptul că popoarele noastre se înţeleg şi comunică uşor, consider că din colaborarea lor cu alte ţări pot rezulta noi oportunităţi de afaceri.
Rep.: Cum apreciaţi dezvoltarea volumului schimburilor comerciale din ultima perioadă?
Haluk Agca: Volumul schimburilor comerciale bilaterale înregistrează o creştere sporită de la an la an. Această situaţie ne încurajează. Un volum mai mare al schimburilor comerciale şi un volum mai mare de investiţii poate contribui substanţial la creşterea nivelului de trai al societăţii. Volumul schimburilor comerciale, în anul 2006, a fost de cinci miliarde de dolari, iar în anul 2007 a crescut cu un miliard de dolari, ajungând la şase miliarde şi jumătate de dolari. Analizând volumul schimburilor comerciale se poate observa că în general România exportă mult mai multă marfă în Turcia. Cu toate acestea, Turcia estre al treilea partener de exporturi al României, după Germania şi Italia. Printre ţările din România importă marfă, Turcia se află pe locul şase, după Germania, Italia, Ungaria, Rusia şi Franţa. România exportă în Turcia fier vechi, produse petroliere (benzină, motorină), uree (materie primă pentru îngrăşăminte), seminţe de floarea soarelui, produse chimice (PVC, polipropilenă, polietilenă), automobile şi porumb. Produsele importate din Turcia în România sunt, în general, maşini cu motor (automobile, autobuze, camioane), produse din fier şi oţel (laminate la rece şi la cald, produse drepte, curbate, profile), receivere TV, cabluri, radiatoare panel, anvelope, scutece, tampoane, ţevi şi profile PVC, motoare (pentru maşinile cu motor) şi instalaţii frigorifice. Consider că atât minoritatea de origine turcă din România, cât şi oamenii de afaceri sosiţi din Turcia au avut un rol important la creşterea volumului schimburilor comerciale. Datorită faptului că sunt familiarizate cu piaţa turcească sau au relaţii cu furmele din Turcia, aceste firme importă din Turcia materii prime pe care nu le pot procura din ţări precum Germania, Anglia sau Suedia.
Rep.: Cum privesc oamenii de afaceri turci economia românească şi în special economia constănţeană? Care sunt potenţialele domenii de interes?
Haluk Agca: Oamenii de afaceri truci desfăşoară numeroase activităţi, în primul rând în ţările balcanice învecinate, în Rusia, Ucraina, Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu, Europa şi Nordul Africii. În ultimii ani, au devenit foarte activi chiar şi pe pieţele considerate îndepărtate precum Republica Populară Chineză şi Asia Centrală şi cea de Sud. Cea mai importantă caractreristică a oamenilor de afaceri turci este faptul că intră cu curaj chiar şi pe pieţe considerate dificile de către businessmenii din vest. În Constanţa, Brăila şi Galaţi, oamenii de afaceri turci, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, au înregistrat, în ultimii ani, o creştere rapidă. După cum se ştie, Turcia se află pe un loc fruntaş în domeniul construcţiilor. 10% din firmele care se află în topul „Cei mai mari 225 antreprenori din lume”, alcătuit de revista „Engineering News Recvord”, în anul 2008, sunt firme turceşti. Cu un număr total de 23 de frme incluse în „Top 225”, Turcia se află pe locul trei, după China şi SUA. Firmele turceşti de construcţii au contractat în România 34 proiecte în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. Unele dintre aceste proiecte se află în Constanţa.
Rep.: Există în Constanţa condiţii favorabile investitorilor turci? Care sunt problemele cu care aceştia se confruntă?
Haluk Agca: Avantajele sunt, în primul rând, apropierea culturală şi gerografică. Există numeroase exemple de cazuri în care o relaţie de colaborare între omanenii de afaceri din Turcia şi România sau dintre firmele acestora au dus în timp la sosirea în România a oamenilor de afaceri turci în calitate de investitori. Pe lângă factorii favorizanţi, precum apropierea culturală şi geografică, putem enumera şi calitatea României de membru a UE. Un om de afaceri care a înfiinţat în România o fabrică sau o firmă de distribuţie poate exporta mult mai uşor în celelalte ţări membre UE. Calitatea de port a oraşului Constanţa, apropierea Dunării, care este o importantă cale de transport, existenţa unui canal de navigaţie care scurtează distanţa prin Agigea şi leagă Dunărea de Marea Neagră sunt alţi facori care face Constanţa atractivă. Una dintre problemele importante cu care se confruntă firmele turceşti este aceea că aducerea din Turcia a unor lucrători calificaţi, greu de găsit pe piaţa muncii din România, este posibilă doar după un lung şir de formalităţi costisitoare. Uneori aflu despre cazuri în care din cauza acestor dificultăţi businessmenii turci se gândesc să transfere fabricile sau firmele de distribuţie în ţări precum Ucraina, Republica Populară Chineză, Moldova sau Turcia, unde pot găsi mai uşor forţa de muncă necesară şi unde cheltuielile sunt mai scăzute. O altă problemă este aceea că oamenii de afaceri, chiar dacă ocupă locuri fruntaşe în producţie, plătesc impozitele, se află încă în situaţia de a primi permise de şedere şi autorizaţii de muncă cu durata de un an sau întâmpină încă multe dificultăţi în efectuarea acestor formalităţi. Din toate întâlnirile avute cu oamenii de afaceri turci nu-mi amintesc să fi existat plângeri privind Constanţa. Cu alte cuvinte, problemele sunt valabile pentru toată România. Bineînţeles că firmele turceşti se văd nevoite să concureze în condiţii favorabile cu firme venite din Occident. Businessmenii turci încearcă să suplinească acest dezavantaj prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.
Reporter: De cât timp vă aflaţi în Românbia? Ce impresii aveţi despre ţară şi oraşul Constanţa?
Haluk Agca: Mă aflu în Constanţa de mai bine trei ani. Lăsând la o parte Turcia, România este cea mai mare ţară din Balcani. O caracteristică a relaţiilor dintre Turcia şi România este aceea că datorită teritoriului şi potenţialul de colaborare este foarte mare. Însă nu putem încă afirma că folosim la maxim potenţialul de colaborare din diferite domenii. De fapt, ambele ţări sunt într-o continuă şi rapidă dezvoltare şi transformare. În acelaşi timp, cooperarea dintre Turcia şi România s-a intensificat după anul 1989, când România a trecut la economia de piaţă. Astfel, într-o perioadă de 18-19 ani, Turcia şi România au înregistrat succese importante, în general, în plan economic şi, în special, în domeniul comercial. Nu văd nici un motiv pentru care ambele ţări să nu aibă succese şi mai mari şi să nu-şi propună ţeluri şi idealuri cât mai măreţe. România este a treia ţară balcanică în care am lucrat. Pe de altă parte, fiind o ţară balcanică pot spune că în România nu m-am simţit străin. Am sosit în România pe data de 16 noiembrie 2005Din acea zi şi până astăzi România şi, bineînţeles, Cosntanţa au întergistrat un progres şi o schimbare rapidă şi evidentă. Eu asist cu plăcere la această situaţie. Să nu uităm că un nivel de viaţă mai bun întăreşte, în acelaşi timp, pacea şi stabiliatatea. De la 1 ianuarie 2007, România este membră a UE. Astfel am avut ocazia de a asista la un moment important din istoria acestei ţări. Românii sunt extrovertiţi. Şi în acelaşi timp toleranţi. Cred că toleranţa şi ospitalitatea românilor ajută străinii sosiţi în România să se adapteze într-un timp foarte scurt. Eu şi soţia mea am cunoscut România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. După ce vom pleca ne vom aminti de România prin numeroşii noştri prieteni de aici şi amintirile plăcute.
Rep.: Aţi participat la activităţile organizate de comunitatea turco-tătară în Dobrogea?
Haluk Agca: Am participat la numeroase activităţi culturale. Chiar am avut ocazia de a urmări şi activităţile culturale ale celorlalte miorităţi. Pot spune că de-a lungul timpului calitatea acestor activităţi culturale a crescut.
Rep.: Care dintre obiceiurile şi tradiţiile româneşti v-au plăcut?
Haluk Agca: În primul rând am văzut că românii, comparativ cu ceilalţi balcanici, sunt mai prietenoşi, ospitalieri, zâmbitori şi atenţi. Românii sunt, în acelaşi timp, oameni toleranţi. Am observat că sunt deschişi noutăţilor. Adaptarea lor nu durează mult. O trăsătură importantă a românilor este aceea că ştiu să fie fericiţi. Probabil gândul că viaţa este scurtă îi face să se bucure de fiecare clipă. Toate acestea sunt caracteristici pozitive. În cariera mea de 26 de ani am văzut numeroase ţări şi consider că popoarele, ca şi indivizii, au trăsături de caracter. După aproximativ trei ani şi jumătate de când ma află în România pot spune că dintre popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.

XXXX

Deputatul Ion Varta „După 5 aprilie, în Moldova s-ar putea produce alternanţa puterii”

De Nicoleta BACIU

Moldovenii de peste Prut îşi vor alege duminică, 5 aprilie, reprezentanţii din Parlament. În total, 15 partide şi şase candidaţi independenţi se luptă pentru cele 101 de locuri din Parlament. Iar Parlamentul va alege un nou preşedinte al ţării. Unii analişti sunt de părere că Partidul Comunist ar putea să îşi conserve majoritatea din forul legislativ, iar soluţia opoziţiei ar fi o alianţă. Ion Varta, fost membru PPCD, istoric, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova a comentat pentru cotidianul „Replica” acest eveniment, de care depinde soarta republicii.

Replica: Cum comentaţi recentele evenimente de la frontiera dintre Republica Moldova cu România, când mai multor cetăţeni români le-a fost interzisă intrarea în ţara vecină?
Ion Varta: Aceste acţiuni sunt ieşite din comun, pentru că aşa ceva nu s-a mai întâmplat vreodată. Raţiunea unor persoane nu poate fi înţeleasă. Personal am fost martor când şi studeţii moldoveni, care învaţă în România, nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova. Ceee ce s-a întâmplat, nu e decât o strategie electorală a actualei guvernări, care vrea să câştige 50% din sufragii.
Replica: Care sunt pronosticurile pentru alegerile de duminică?
Ion Varta: La aceste alegeri, Partidul Comuniştilor nu va înregistra scorul alegerilor din 2005, când a adunat 46% dintre sufragii. Totuşi, faţă de ale algerile locale din 2007, când au perdut din sufragii, acum comuniştii par să recupereze teren. Au şanse mari de a intra în Parlament şi cele trei formaţiuni de dreapta, care sunt pregătite să facă o alianţă: Partidul liberal-democrat, Partidul liberal şi „Moldova Noastră”. Însă daca opoziţia nu se va alia, Partidul Comunist ar putea profita de această fragmentare.
Replica: Cine credeţi că va fii viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
Ion Varta: Vladimir Voronin nu mai poate candida, deoarece a avut deja două mandate. El doreşte postul de preşedinte al Parlamantului. Iar cine va fi viitorul preşedinte al Republicii Moldova este o surpriză pentru toată lumea.
Replica: Credeţi că până la urmă Republica Moldova se va uni cu România?
Ion Varta: După 5 aprilie se vor limpezi lucrurile, dacă se va produce alternanţa puterii. Şi Uniunea Europeană aşteaptă rezultatele alegerilor, pentru a semna un nou acord de parteneriat cu Republica Moldova. Şansa de a ne vedea reîntregiţi cu România va fi posibilă după ce Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană.


XXXXX

Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin:
„Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a capitalului rus”

Nicoleta BACIU

De patru ani de când se află în România, Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Victor Nicolaevici Demin, este impresionat de felul cum sărbătoresc românii venirea primăverii, de folclorul românesc, pe care îl consideră admirabil, dar şi de faptul că poporul acestei ţări este prietenos şi ospitalier. După părerea lui, cel mai important este faptul că în Constanţa reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în armonie.

Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice ruso-române?
Victor Nicolaevici Demin: Consider că există motive să constatăm o tendinţă de intensificare a dialogului politic bilateral. Acest lucru este confirmat şi de discuţiile purtate de Serghei Lavrov, Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, cu colegul său, Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, pe 27 februarie a.c., cu ocazia vizitei acestuia la Moscova. Este foarte important faptul că părţile şi-au exprimat interesul reciproc de a dezvolta continuu, pe mai departe, relaţiile ruso-române în diferite direcţii, cum ar fi: extinderea reciproc avantajoasă a cooperării în cadrul schimburilor economico-comerciale, culturale, umanitare, precum şi în domeniul învăţământului. A fost exprimată disponibilitatea de a discuta împreună problemele legate de consolidarea securităţii europene, relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, cooperarea cu OSCE, cu Consiliul Europei, cu Organizaţia de Cooperare Economică în zona Mării Negre. Aşadar, în opinia mea, relaţiile ruso-române au un potenţial ridicat. Este important ca acesta să fie folosite în beneficiul ambelor părţi.
Rep.: Ce acţiuni prevedeţi că vor avea loc în acest an în relaţiile româno-ruse?
V. N. D.: Sperăm că vor fi continuate contactele politice bilaterale. În aprilie anul trecut, după cum se ştie, a avut loc la Bucureşti întâlnirea ruso-română la nivel înalt. În acest an, preşedintele Dimitrii Medvedev, şi prim-ministru Vladimir Putin, au discutat cu preşedintele României, Traian Băsescu la telefon. Sperăm că în curând va avea loc sesiunea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, care va stabili măsuri concrete pentru adâncirea relaţiilor economice dintre ţările noastre, în perspectiva apropiată. Nu este exclus să aibă loc întâlniri şi la alte niveluri pe probleme de interes reciproc, pe măsură ce acestea vor fi pregătite spre a fi discutate.
Rep.: În ce măsură se manifestă interesul oamenilor de afaceri din Rusia faţă de economia românească, în special la Constanţa?
V. N. D.: Rusia continuă să fie unul dintre principalii parteneri în cadrul comerţului exterior al României. Volumul schimburilor comerciale reciproce de mărfuri înregistrează o creştere constantă. În anul 2008 acesta a crescut cu 23% şi a ajuns la 5,9 miliarde de dolari. Rusia livrează în România, îndeosebi, purtători de energie, şi cumpără de aici produse ale industriei constructoare de maşini, ale industriei chimice, industriei metalurgice şi textile, mobilă şi mase plastice. Cresc investiţiile ruse în economia românească. Volumul acestora a ajuns la 1,5 miliarde de dolari. Acestea sunt orientate cu prioritate în domeniul petrolului şi gazelor naturale, industriei petrochimice şi metalurgice. Desigur, şi Constanţa prezintă interes pentru partenerii din Rusia. Constanţa este un important nod de transport din sud-estul Europei unite. Aici există o economie dezvoltată, foarte diversificată, cu un mare potenţial de dezvoltare a turismului internaţional.
Rep.: Credeţi că în judeţul Constanţa, există un climat favorabil pentru investiţiile ruseşti? În cazul în care există impedimente, care ar fi acestea?
V. N. D.: Climatul investiţional depinde de foarte mulţi factori de natură politică, macroeconomică, juridică şi de altă natură. Prin urmare, este dificil de dat un răspuns universal la această întrebare, fără a ţine seama de tipul specific de activitate, mai ales acum, când încă nu sunt clare consecinţele crizei financiare globale aflate în plină evoluţie. În general, după cum ştim, în România, au fost create condiţii favorabile pentru atragerea de investiţii, iar capitalul rus, de asemenea, este prezent aici. Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a acestuia. Aici mai trebuie să se lucreze.
Rep.: Cum comentaţi recentele tensiuni între România şi Ucraina? Se întrevăd noi căi de dezvoltare a relaţiilor româno-ucrainene pentru viitorul apropiat?
V. N. D.: Nu ar fi tocmai corect din partea mea să fac aprecieri cu privire la situaţia relaţiilor dintre ţara în care eu lucrez şi vecinii săi. Aceasta este problema României şi a Ucrainei.
Rep.: Credeţi că Rusia va fi de acord să împrumute Ucrainei 5 milioane de dolari, pe care i-a cerut primul ministru, pentru plata gazelor naturale?
V. N. D.: Nu pot decât să mă refer la declaraţia Ministrului de Finanţe al Rusiei, Alexei Kudrin, şi anume că guvernul ucrainean i-a solicitat oficial Rusiei un împrumut de 5 miliarde de dolari. În prezent au loc consultări între experţii departamentelor financiare din cele două ţări. Dar deocamdată nu s-a luat nici o decizie.
Rep.: Excelenţă, de cât timp sunteţi în România? Ce impresie v-a lăsat această ţară? Dar Constanţa?
V. N. D.: Eu muncesc şi trăiesc în România de patru ani. Ţara este foarte interesantă şi atractivă, datorită frumuseţilor sale naturale unice, datorită istoriei bogate şi culturii sale. În ceea ce priveşte Constanţa, ea impresionează cel mai mult prin simbioza organică dintre trecutul său îndepărtat şi realizările epocii contemporane.
Rep.: V-aţi implicat în sprijinirea comunităţii ruşilor lipoveni din zona Dobrogei?
V. N. D.: Susţinerea compatrioţilor noştri care trăiesc în România este una din principalele sarcini ale Consulatul General. Statul rus îi consideră pe compatrioţi, inclusiv pe ruşii lipoveni, care sunt o parte a societăţii ruse, aflate în afara teritoriului statului nostru. Principala direcţie a activităţii o reprezintă apărarea drepturilor compatrioţilor ruşi, păstrarea identităţii lor culturale şi a identităţii naţionale, întărirea legăturilor cu patria istorică. În acest sens, suntem conştienţi de faptul că ruşii lipoveni sunt cetăţenii ai României şi că trăiesc după legile româneşti.
Rep.: Ce tradiţii şi obiceiuri v-au plăcut în România?
V. N. D.: România, ca şi Rusia, are o cultură creştin-ortodoxă. De aceea cred că există atât de multe tradiţii şi obiceiuri apropiate ale popoarelor noastre. Acest lucru se poate remarca îndeosebi în zilele sărbătorilor religioase. Dar există, desigur, şi lucruri specifice. Îmi place foarte mult cum este sărbătorită în România venirea primăverii. Oamenii îşi oferă unul altuia, ca un semn aducător de noroc şi de sănătate, frumoasele talismane - Mărţişor. Folclorul românesc este admirabil. Deosebit de impresionante sunt cântecele şi dansurile populare. Nu o dată m-am convins că românii sunt oameni prietenoşi şi ospitalieri. După părerea mea, cel mai important este faptul că aici reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în pace şi armonie, în respectul şi toleranţa faţă de obiceiurile şi tradiţiile celuilalt.


XXXX

Ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu „Sancţiunile profesorilor violenţi vor fi înăsprite”

De Nicoleta BACIU

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, are proiecte mari în ceea ce priveşte resturcturarea învăţământului românesc, după cum a arătat aceasta în cadrul unui interviu acordat cotidianului „Replica” de Constanţa. Printre acestea se numără majorarea salariilor cadrelor didactice – un subiect fierbinte, care a suscitat deja numeroase polemici –, modificarea programei şcolare pentru anul următor, simplificarea bacalaureatului, dar şi înăsprirea sancţiunilor pentu profesorii violenţi, având în vedere că tot mai multe astfeld e cazuri au ieşit la iveală în presă. Amintim că Ecaterina Andronescu a mai fost ministru al Educaţiei, în perioada 2000-2003, măsurile de atunci pe care social-democrata le-a luat fiind aspru criticate de o parte dintre profesori, dar şi de politicienii aflaţi în opoziţie. Printre intenţiile sale de reformă s-au aflat şi reintroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat.

Reporter: Recenta iniţiativă a Guvernului, prin care schemele de personal vor fi reduse cu 20%, va afecta şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării?
Ecaterina Andronescu: Suntem solidari cu decizia Guvernului, care urmăreşte prin această iniţiativă să reducă birocraţia. Desigur că şi la nivelul Ministerului Educaţiei vor fi făcute anumite modificări, dar, în primul rând, vom ţine cont ca să nu sufere proiectele începute. Şi, desigur, reducerile de personal nu vor afecta şcolile.
Rep.: Ce departamente din cadrul ministerului sunt vizate de reducerile de personal? Câţi oameni vor fi disponibilizaţi?
E.A.: Deocamdată e prea devreme să spun câte persoane vor fi disponibilizate sau din ce departamente. Urmează să fac o analiză amplă a activităţii ministerului, ca să pot da un răspuns concret. Cert este că sunt de acord să restructurăm activitatea pentru a fi eficienţi la nivel naţional.
Rep.: Ce ne puteţi spune referitor la discuţiile de majorare a salariilor cadrelor didactice?
E.A.: Sistemul de învăţământ are nevoie de o finanţare corespunzătoare, de remotivare, iar salariile sunt foarte importante din acest punct de vedere. Legea dă dreptul unei astfel de finanţări, iar pentru respectarea legii şi a Pactului pentru Educaţie este nevoie de 6% din PIB pentru învăţământ în 2009. În proiectul de buget înaintat Ministerului de Finanţe am cuprins majorările de salariu prevăzute de lege. Pentru profesorii universitari sunt exagerate creşterile de 50% şi, după cum am discutat şi cu reprezentanţii sindicali, o soluţie ar fi eşalonarea acestor majorări. Aşteptăm ca respectivul proiect să fie aprobat prin lege.
Rep.: În ultimul timp, şcolile din România s-au transformat în adevărate arene de luptă: elevii se bat între ei, profesorii bat elevii... Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în ce priveşte violenţa în unităţile de învăţământ?
E.A.: Eu sunt autorul legii „Creşterea siguranţei în şcolile din România”, care a fost promulgată în anul 2007. Această lege stabilea responsabilităţi clare ale directorilor unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare, prefecţilor. Din păcate, legea nu fost respectată. La ora actuală, intenţionez să modific regulamentul privind sancţiunile elevilor şi a profesorilor violenţi, pentru a descuraja asemenea comportament în şcoli. În ceea ce priveşte profesorii violenţi, sancţiunile acestora vor fi înăsprite. Şi, desigur, să trebuie să existe o continuitate a dialogului între părinţi şi şcoală.
Rep.: O altă probemă a învăţământul din România este cea a plagiatului în rândurile profesorilor.
Ecaterina Andronescu: Este firesc ca atunci când este scrisă o lucrare să fie folosită o bibiografie. Autorul este obligat să indice lucrările şi autorii pe care i-a citat. Dacă nu o face, deja ne confruntăm cu o problemă, adică plagiatul, care nu are ce căuta în şcoli, licee, universităţi.
Rep.: V-au fost aduse la cunoştinţă fapte concrete? Care este soluţia combaterii acestei probleme?
E.A.: De când sunt ministru al Educaţiei nu mi s-au comunicat cazuri concrete de plagiat în rândurile profesorilor. Dar în orice universitate din România există câte o Comisie de Etică, al cărei rol este să stabilească dacă o lucare a fost plagiată. Dacă ideile din două sau mai multe lucrări sunt foarte apropiate, Comisa de Eitică este cea care trebuie să sesizeze Senatul Universităţii.

XXXX

Interviu cu Ecaterina Andronescu

De Nicoleta BACIU

Încă pe timpul primului mandat, Ecaterina Andronescu a luat mai multe măsuri, multe dintre ele controvresate, menite să creeze o stare de confuzie în învăţământul românesc. Revenită în fotoliu de ministru, Ecatrerina Andronescu vrea să reformeze sistemul de învăţământ. Începerea şcolii la vârsta de şase ani, obligativitatea învăţământului de zece ani, înlocuirea actualelor şcoli profesionale şi de meserii cu şcoli de arte şi meserii, reîntroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat – acestea sunt unele dintre intenţiile de reformă a învăţământului din România.

Replica: Cum comentaţi zvonurile privind amânarea majorării salariilor cadrelor didactice?
Ecaterina Andronescu: Nu cred că un zvon poate fi comentat. Dar până la sfârşitul anului salariile cadrelor didactice se vor majora. La ora actuală, în parlament se discută ordonanţa 151/2008 a Guvernului Tăriceanu, prin care se prevedeau creşteri salariale de 28% pentru cadrele necalificate şi în procente nesemnificative sau aproape deloc pentru ceilalţi profesori. Eu sper să ne întoarcem la Legea 221, care prevedea majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor.
Replica: Din cauza că majorările salariale au fost amânate, sindicatele din învăţământ au iniţiat trimiteri în judecată ale guvernului şi ameninţă cu proteste şi cu boicotarea examenelor de bacalaureat.
Ecaterina Andronescu: Nemulţumirea profesorilor a început după ce anul trecut parlamentul a adoptat Legea 221, privind majorarea salariilor cu 50%, care a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Atunci, guvernul Tăriceanu a emis două ordonanţe: prima, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, prevedea amânarea intrării în vigoare a Legii 221. A doua, rămasă în vigoare, prevedea creşterea diferenţiată a salariilor, cu până la 28%, în două trepte, la 1 martie 2009 şi, respectiv, 1 septembrie. Eu ţin foarte mult să ne întoarcem la legea 221. Dar e greu de spus cu cât vom putea majora salariile, din cauza crizei economice care e o criză atipică.
Replica: Cum se va desfăşura anul acesta examenele de bacalaureat? Credeţi că profesori sau părinţii vor strânge fonduri pentru buna desfăşurare a examenelor?
Ecaterina Andronescu: Examenele de anul acesta se vor derula după metodologia de anul trecut, dar vor fi şi la modificări. Vom reduce numărul de probe la bacalaureat, nu pot să spun exact câte vor fi, pentru ca elevii să se poată pregăti temeinic. În ceea ce priveşte colectarea de fonduri pentru examentul de bacalaureat... sper să nu existe asemenea sitiuaţii în vreun liceu din ţară.
Replica: Cardele didactice din ţară au acuzat că reducerea numărului de ore la anumite discipline le va afecta locul de muncă.
Ecaterina Andronescu: Reducerea numărului de ore nu a fost întâmpinat prea bin, deoarece s-a crezut că va afecta norma didactică. Însă Ministerul Educaţiei nu intenţionează acest lucru. Reforma în învăţământ este un obiectiv dificil ţinând cont de criza financiară din acest an, însă obiectivul principal al nostru este de a conserva locurile de muncă. Deşi se vor reduce numărul de ore din programul săptămânal al elevilor, acest lucru nu va afecta cadrele didactice.