Constantenii nonconformisti se pot casatori pe fundul marii

Turiştii şi constănţenii, dependenţi de adrenalină, pot alege şi în acest sezon estival, să facă o plimbare pe fundul Mării Negre. Firmele de scufundări oferă pasionaţilor de adâncurile Mării Negre momente de neuitat, în care vor vizita epavele scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Centrul nostru de scafandri - ScubaDiver - oferă cursuri de pregărire, în urma cărora cursanţii obţin brevete internaţionale de scafandru Naui. Instructorii care sunt brevetaţi internaţional Naui oferă cursanţilor o pregătire teoretică şi practică. Cei care au terminat cursul de Naui Scuba Diver, Padi Open Water, SSI, CMAS, îşi pot continua aventura la cursul Naui Advanced Scuba Diver. În cadrul acestui curs, se fac scufundări de noapte sau de adâncime”, ne-a povestit Ramiro Angelescu, reprezentantul ScubaDiver. Potrivit acestuia, printre persoanele publice, care au urmat un curs la Centrul de Scafandri se numără şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Nicolae Bănicioiu. De asemenea, Centrul ScubaDiver organizează şi nunţi pentru cei care vor să-şi pună pirostriile, într-un cadru idilic, pe fundul Mării Negre. Ca o concluzie a noastră vizavi de această veste, apreciem că miri nebuni care să se căsătorească în apă se mai găsesc, însă întrebarea care se pune este: de unde găsesc popa? Revenind la precizările lui Ramiro Angelescu, adaugăm şi faptul că „doritorii de senzaţii tari pot opta pentru staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Jupiter, Saturn, Olimp, Neptun, Venus, Mangalia, 2Mai şi Vama Veche”. „Pentru un curs Naui Rescue Scuba Diver cursanţi vor scoate din buzunare 750 de lei”, a mai spus Ramiro Angelescu. Un alt centru de scufundări – Aquarius dive center – oferă scufundări de agrement în zona Cazionului din Constanţa. „Turiştii şi constănţenii care vin la noi pot explora fascinanta lume subacvatică. În timpul unei discover scuba diving, care durează 60 de minute şi costă 35 de euro, pasionaţii de scufundări pot admira frumuseţea peisajului marin”, a menţionat Doina Geană, reprezentantul Aquarius dive center. Printre vedetele de televiziune, care au ales să facă scufundări cu Aquarius dive center se numără Andreea Raicu.

Constănţenii au dat iama la plăcinte şi sarmale maramureşene

Cârnaţi proaspeţi, caş afumat, brânza de Sibiu, de burduf pusă în coajă de brad, miere cu mentă, colaci secuieşti, plăcinte, sarmale şi palincă i-au atras ca nişte magneţi pe turiştii şi constănţenii care s-au plimbat, sâmbătă şi duminică, prin Satul de Vacanţă, în faţa Bowlingului, unde a fost organizat Târgul de delicatese bio. „Noi am venit din Maramureş. Am adus produse tradiţionale: caş afumat, şuncă, palincă. Am avut mulţi clienţi. Cele mai vândute produse au fost sarmalele şi plăcinta maramureşeană”, ne-a povestit un comerciant. Acesta a fost atât de mulţumit de încasările avute, timp de două zile, cât a durat târgul, încât a decis să mai rămână pe litoral. „Vom mai rămâne pe litoral, la o terasă, unde vom servi clienţii cu mâncare tradiţională maramureşeană”, ne-a mai spus comerciantul. O altă expozantă, Rodica Anganu a venit cu cârnaţi, brânză şi carne de la Braşov. „Am avut slănină de casă, cârnaţi de porc cu viţel făcuţi în casă, pastramă de berbecuţ şi viţel sau brânză de burduf în coajă de brad. Sunt mulţumită de târg, am vândut aproape tot ce am adus”, ne-a relatat Rodica Anganu. De la tărgul produselor bio, nu au lipsit nici obiectele de artizanat. Soţii Birtalan din Harghita au venit la târg cu oale de sarmale, coşuri şi jucării din lemn, ii de in şi bijuterii prelucrate manual. „Din păcate, clenţii ne-au cam ocolit. Au cumpărat mai mult de la vecinii care au adus mâncare”, s-a plâns Timea Birtalan. (N.B.)

Ospătarii şi chelnerii se plâng că turiştii le lasă un bacşiş mai mic

Pe litoral nu doar hotelierii suferă din cauza numărului mic de turişti care le trec pragul, ci şi ospătarii cărora le cam bate vântul prin buzunare.
Terasele din Satul de Vacanţă şi staţiunea Mamaia sunt „văduvite” de clienţi, atunci când timpul este frumos, iar chelnerii şi ospătarii se plictisesc de moarte în aşteptarea acestora. Doar timpul ploios şi răcoarea serii îi mai trezeşte la viaţă pe chelnerii şi ospătarii care se bucură de oricare client care le va aduce un ban în plus în buzunare. „Anul acesta este cam slăbuţ în ceea ce priveşte încasările. Avem mai puţini clienţi, dar nici cei care vin nu mai sunt cu dare de mână. Bacşişul pe care îl lasă este cu mult mai mic decât anul trecut. Practic, bacşişul s-a înjumătăţit acum, comparativ cu anul trecut”, ne-a dezvăluit Ştefan, un ospătar de la o terasă din Satul de Vacanţă. Acesta mai povesteşte că dacă anul trecut nu avea timp nici să respire între două comenzi, acum poate bea şi un cico rece cu colegii. În timp, Ştefan a învăţat şi câteva „reguli de aur”, după cum singur mărturiseşte. Zâmbetul, discreţia şi serviabilitatea sunt ingredientele succesului. „Clientul are întotdeauna dreptate, indiferent de ceea ce se întâmplă. Dacă te cerţi cu el, nu se mai întoarce sau dacă revine se duce la masa colegului. Apoi te vorbeşte de rău şi strici renumele restaurantului. Cine vrea să mănânce la restaurantul unde chelnerii nu ştiu cum să vorbească? Nimeni”, a mai filozofat tânărul. Cu toate acestea, chiar şi în condiţii de criză, ospătarii câştigă în cursul săptpmânii câte 50 de lei pe zi, iar în week-end bagă în buzunare până la 100 de lei pe seara. Astfel, pe lună, câştigul unui ospătar, în urma bacşişului primit se ridică la 1.900 de lei. (Nicoleta BACIU)

Patronii hotelului „Anca”, acuzaţi de foştii angajaţi că vorbesc ca la uşa cortului

În ultimul timp, tot mai mulţi angajaţi se plâng că patronii pentru care muncesc, zi şi noapte, uită cu bună ştiinţă să le plătească salariile sau, mai grav, afişează şi un comportament agresiv. Este şi cazul unor foşti angajaţi de la hotelul Anca din Eforie Nord, care s-au plâns că proprietarii – Daniel Carapit şi Enache Lipara – îi ameninţă că nu le vor da salariile şi că le vorbesc ca la uşa cortului. „Eu am lucrat două săptămâni la restaurantul hotelului „Anca” în calitate de ajutor de bucătar. Zilele trecute, patronul Enache Lipara, ne-a băgat în şedinţă şi ne-a spus să nu cerem salariul la sfărşitul lunii, pentru că îl vom primi la o lună şi două săptămâni. Adică două săptămâni suntem în probă, pentru care nu ne va plăti. Eu a trebuit să mint că am o problemă ca să-mi dea banii. Mai mult, vorbeşete foarte urât angajaţilor, pe care îi înjură”, ne-a dezvăluit o fostă angajată. Mai mult, aceasta ne-a mai povestit că patronii le-au promis şi cazare. „La şedinţă ne-au anunţat că vor dormi câte doi într-un singur pat, care în mord normal este pentru o singură persoană”, ne-a mai spus fosta angajată. La rândul său, unul dintre patronii hotelului - Daniel Carapit, susţine că toate acuzaţiile sunt false. „E adevărat că am avut săptămâna trecută o şedinţă cu angajaţii. Le-am spus că cei care nu vor să muncească sunt liberi să plece. Să rămână doar cei care au venit să câştige cinstit un ban. Noi le-am făcut contracte de muncă, i-am instruit pe protecţia muncii, le oferim cazare şi masă. Salariul unui bucătar la noi ajunge la 3000 de lei, a unui ospătar la 1000 de lei. Se plâng că vor sta doi în cameră? Păi ei au venit să munceacsă sau să se cazere la trei stele?. Cine vrea să muncească la noi munceşte şi este răsplătit, cine nu – să plece”, a declarat, în apărarea sa, Daniel Carapit. (N.B.)

În Mamaia, turiştii înoată printre alge

Profitând de prima zi însorită după o săptămână de ploi şi vreme rece, turiştii s-au înghesuit să umple plajele litoralului românesc. Ghinion însă! Porţiuni întregi de plajă erau invadate, la ţărm, de alge, care degajau mirosuri insuportabile. Cei mai „băftoşi” au fost turiştii cazaţi la notelul Malibu, pe plajele căruia pusese stăpânire sute de kilograme de alge. Ca să nu îşi piardă de tot clienţii, patroniiau au început să-şi cureţe singuri algele din mare, însă munca lor părea de Sisif. În câteva minute, locul era din nou împânzit de alge. Vrând-nevrând, turiştii au fost nevoiţi să-şi mute cearşafurile şi şezlongurile pe porţiunile de plaje curate. „Nu sunt încântată de alge, pentru că nici în apă nu poţi intra din cauza lor. Şi au un miros oribil,mai ales că se descompun la soare”, s-a plâns o turistă. Cu toate acestea, reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral susţin că plajele sunt curăţate în fiecare seară. „În fiecare seara, plajele sunt curăţate de alge. Cele găsite de turişti dimineaţa sunt aduse în timpul nopţii. Noi răspundem la orice sesizare din partea turiştilor şi curăţăm plajele mereu”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Cristian Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apa Dobrogea - Litoral. (N.B.)

Bucuria absolvirii unei facultăţii, transformată în calvarul căutării unui job

Dacă acum câţiva ani, terminarea studiilor universitare reprezinta pentru cei mai mulţi dintre absolvenţi un motiv de bucurie, la ora actuală, bucuria s-a transformat în dezamăgire, dată de lipsa unui loc de muncă. Cu toate că piaţa forţei de muncă este săracă în oferte pentru cei cu studii superioare, universităţile din România continuă, de ani buni, să scoată absolvenţi pe bandă rulantă. Majoritatea dintre proaspeţii absolvenţi de facultate sunt nevoiţi să se mulţumească cu posturi sub nivelul lor de pregătire sau să ia drumul străinătăţii. Spre exemplu, anul acesta, Universitatea de Stat „Ovidius” are 5.000 de absolvenţi: 3.000 la studii de licenţă şi 2000 la studii de masterat. „Speranţa mea este că absolvenţii noştri îşi vor putea găsi, repede un loc de muncă, potrivit pregătirii lor, în România sau, de ce nu, în străinătate, mai ales că diplomele noastre sunt recunoscute în Europa”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Victor Ciupină, rectorul Universităţii „Ovidius”. La rândul ei, Universitatea „Şaguna” are şi ea o recoltă bogată - anul acesta 1000 de tineri vor fi posesorii unei diplome de licenţă. În condiţiile în care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu oferă nici un loc de muncă tinerilor absolvenţi, majoritatea dintre ei aleg între a se înscrie la o a doua facultate sau la programe de masterat şi doctorat în ţară sau în străinătate. Cei rămaşi intră, cu acte în regule, în rândurile şomerilor. Pentru noua „meserie” tinerii vor primi o indemnizaţie de şomaj de 350 lei, timp de şase luni. (Nicoleta BACIU)

Conductele de transport a petrolului provoacă statului dureri „în cot”

Ancheta demarată de poliţişti în cazul furtului unei porţiuni din magistrala de transport a produselor petroliere, situată în apropierea Fermei nr. 8 a societăţii Murfatlar SA, se pare că nu va fi finalizată nici în viitorul apropiat. Şi asta pentru că în demersurile întreprinse de poliţişti pentru a găsi proprietarul conductei, aceştia sunt trimişi de la Ana la Caiafa. În căutarea proprietarului conductei pe care puseseră ochii hoţii de fier vechi, printre care şi un consilier local PDL din comuna Poarta Albă, anchetatorii au făcut câteva adrese, însă, deocamdată, fără nici un rezultat. „Iniţial, am făcut o adresă către societatea Petrotrans. Reprezentanţii societăţii ne-a răspuns că prejudiciul se ridică la 2 miliarde de lei vechi, dar că această conductă nu este a lor, aşa încât ne-au îndrumat către Ministerul Ecomomiei şi al Comerţului. Am făcut adresă către acest minister, care ne-a răspuns, la rândul lui, că proprietarul conductei este Ministerul Industriei. Aşa că, în urmă cu câteva zile, am făcut a altă adresă către Ministerul Industriei şi aşteptăm răspuns”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, comisarul Ionel Ioniţă, din cadrul Poliţiei Medgidia. Amintim că, pe data de 12 aprilie, oamenii legii au reţinut 12 persoane în timp ce transformau în fier vechi magistrala de transport a produselor petroliere Constanţa-Ploieşti. Printre cei 12 hoţi se numără şi consilierul local PDL din Poarta Albă, Marian Mihai. Contrar celor constatate de oamenii legii, infractorii au declarat că fuseseră trimişi acolo de conducerea SC Murfatlar, pentru a tăia conductele Petrotrans în contul executorului, având în vedere că Petrotrans este în lichidare. (N.B.)

Potrivit anchetei, subofiţerul Ionuţ Matache s-a sinucis

Ancheta în cazul decesului subofiţerului Ionuţ Matache, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa, care a fost găsit împuşcat în cap, pe data de 7 aprilie, se apropie de finalizare. „Mai aşteptăm raportul medico-legal, dar 99% este vorba despre o sinucidere. Tânărul avea datorii către bănci, dar şi către cămătari şi nu a rezistat tensiunii. Se pare că vom asista din ce în ce mai des la asemenea gesturi disperate”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurorul militar Claudiu Lazăr. Amintim că, pe data de 7 aprilie, în jurul orei 08.00, subofiţerul Ionuţ Matache, care executa paza la unul din obiectivele aflate în responsabilitatea Jandarmeriei, din staţiunea Neptun, a fost găsit împuşcat de către comandantul gărzii. Subofiţerul, în vârstă de 25 de ani, era angajat al inspectoratului de la 1 ianuarie 2007 şi nu avea nici o sancţiune pe linie profesională. De asemenea, jandarmul trecuse cu bine şi testul psihologic. Colegii săi au declarat, la acea vreme procurorilor, că subofiţerul Ionuţ Matache nu a dat niciodată de bănuit că ar avea probleme. Mai mult, aceştia au precizat că nu au ştiut despre problemele financiare ale jandarmului, ci doar despre o mică rată la bancă şi o descoperire de card. (N.B.)

Concediile şi canicula au adus peste 24.000 de turişti pe litoral

Pentru a scăpa de zăpuşeala adusă de caniculă, mii de români au luat drumul către mare. Astfel, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, în acest week-end, pe litoralul românesc sunt peste 24.000 de turişti, dintre care circa 1.461 sunt cetăţeni străini. Cea mai aglomerată staţiune a fost Mamaia, unde s-au oprit aproape 13.000 de persoane, capacitatea staţiunii fiind de peste 31.000 de locuri. Nici staţiunile Neptun, Olimp, Jupiter şi Cap Aurora nu au fost ocolite. Aici au decis să se cazeze în jur de 3.500 de turişti. Alţi 3.100 turişti au preferat localitatea Năvodari, în timp ce 2.100 au ajuns în Mangalia şi Venus. La Constanţa şi VamaVeche au fost peste 900, respectiv 725 de turişti, în timp ce la Eforie, Costineşti şi Techirghiol sunt câte 450, respectiv 550 de turişti. Aproape 1.200 dintre cei 1.461 de turişti străini care îşi petrec vacanţele pe litoralul ţării noastre au optat pentru staţiunea Mamaia şi localităţile Constanţa şi Năvodari.

Turiştii scot din buzunare 10 lei pentru un şezlong

Că plajele au fost luate cu asalt o dovedeşte şi faptul că sâmbătă şi duminică În Mamaia cu greu mai găseai un loc pentru a întinde cearceaful pe nisip, ca să nu mai vorbim de şezlonguri. Pentru cei care nu sunt cazaţi la hotelurilor de pe plajă, preţul pentru închirierea unui şezlog este de 10 lei. În schimb, cei care preferă cearşaful în detrimentul şezlongului, anul acesta nu vor mai fi nevoiţi să se bronzeze departe de apă. Deşi se vor bucura de mai puţin spaţiu pe plajă, decât anul trecut (doar 3,25 metri pătraţi/turist faţă de 5 metri pătraţi/turist în 2009), aceştia nu vor mai fi nevoiţi să se înghesuie în spatele şezlongurilor, aşa cum se întâmpla până acum. Potrivit noilor norme, turiştii care preferă cearşaful vor avea la dispoziţie 30% din suprafaţa de plajă concesionată de hotelieri, restul de 70% urmând să fie ocupată de şezlonguri şi umbreluţe.

Şi vânzătorii ambulanţi au luat cu asalt plajele

De aglomeraţia de pe plaje au profitat şi vânzătorii ambulanţi, care şi-au făcut apariţia printre turişti. Şi asta în ciuda faptului că Ordonanţa de Urgenţă 19/2006, interzice comerţul ambulant, iar cei care sunt prinşi că vând produse pe plajă riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei. comercianţii strigă cât îi ţin puterile pe plaje ca să-şi atragă clienţii. Astfel, ignorând legea, de la Năvodari până la Vama Veche, comercianţii vând orice: pufuleţi, piatră de baie, nămol, seminţe, gogoşi, porumb fiert, bere, mere glazurate, colaci secuieşti, banane şi multe altele. (Nicoleta BACIU)

Cu toate că a trăit patru luni sub ameninţarea armelor,Timonierul Teofil Virgil Creţu susţine că nu vrea să renunţe la meseria sa

Teofil Virgil Creţu, de 36 de ani, care s-a întors din infernul pe care l-a trăit, timp de patru luni, în mâinile piraţilor somalezi, a povestit în exclusivitate, pentru cotidianul „Replica”, clipele de groază prin care a trecut. „Nava noastră a fost deturnată de piraţi cu 200 de mile înainte de zona obişnuită de atac. Piraţii folosesc bărci mici, cu motoare, sunt înarmaţi cu aruncătoare de grenade şi pistoale mitralieră. Urmăresc navele pe radar, se uită cât de înaltă este nava, câţi oameni sunt pe ea, apoi atacă. Acţionează repede. Au o scară lungă de aluminiu pe care o agaţă de bordul navei şi urcă. Când ne-au atacat pe noi, cinci oameni se odihneau, iar la posturi erau doar cinci. Aşa că a fost uşor să ne captureze. La început m-am speriat mai ales pentru faptul că ceilalţi membrii ai echipajului erau musulmani, iar eu eram de altă credinţă”, ne-a povestit timonierul român Teofil Virgil Creţu. Dacă în prima lună de captivitate, echipajul a consumat apa şi proviziile pe care le aveau, mai târziu au fost nevoiţi să fiarbă orezul în apă de mare. „La un moment dat s-a terminat apa şi piraţii ne aduceau de la mal câte o sticlă de 1,5 litri de apă dulce cu mâl. Luam apa de ploaie care se strângea în barca de salvare, o fierbeam ca să o putem bea. Orezul îl fierbeam cu apă de mare, pentru că nu aveam sare. Timp de o lună jumătate nu am avut curent, pentru că cedase generatorul şi am făcut focul pe punte, ca să putem găti. Sticam cabinele ca să avem lemne de foc”, ne-a mai spus navigatorul. Despre comportamentul piraţilor somalezi, marinarul tulcean povesteşte că „uneori se purtau ca nişte animale”. „Toată ziua mestecau o iarbă, cu efecte de dorg, apoi treceau la ameninţări. Ne spuneau că vor bani. Ne puneau să-l sunăm pe armator şi să-i cerem banii. De agresat fizic nu ne-au agresat, fiindcă noi eram cecul lor. A doua zi, când trecea efectul drogului, mâncau paracitamol. Umblau cu pastilele de paracitamol după ei. Piraţii sunt ca nişte animale. Mâncau toţi din acelaşi vas, cu mâna. Se aşezau în jurul lui şi mâncau cu mâinele. Umblau îmbrăcaţi în cămăşi şi fuste. Ne-au adus şi nou fuste, dar eu am refuzat să o iau”, şi-a continuat povestea Teofil. Cei zece membrii ai echipajului nu erau ameninţai doar de piraţii avizi după bani. Cât timp a stat ancorată în apele somaleze, nava MV RIM a nimerit în trei furtuni, iar Oceanul Indian a fost mereu zbucuiumat. „Începuse să intre apă în magazia 2, pentru că avem găuri în capace. Nava începuse să piardă şi din stabilitate şi să ruginească. Se rupsese parâmele. Un alt pericol pentru noi a fost malaria, pentru că nimeni nu fusese vaccinat”, ne-a mai destăinuit Teofil. Fiind supuşi unei presiuni psihice, cei zece membrii ai echipajul au avut momente când au cedat psihic. „Am început să ne certăm între noi de la apă şi mâncare. A fost inuman. Când au văzut că armatorul nu vrea să plăteacsă suma cerută de 300.000 de dolari, piraţii ne-au spus că ne duc la mal, ne omoară şi ne vând organele”, a mai spus Teofil Virgil Creţu.

Echipajul a reuşit să preea comanda cargoului şi să se salveze

În dimineaţa zile de 2 iunie, cei 10 membrii ai echipajului au reuşit să preia controlul asupra vasului. În urma conflictului iscat pe navă, toţi piraţii au fost ucişi, iar Teofil a fost grav rănit la picior. „Am reuşit să preluăm comanda cargoului. Şase piraţi s-au împuşcat între ei, iar cei care au reuşit să sară în apă au fost mâncaţi de rechinii care dădeau târcoale navei ademeniţi de sângele care s-a scurs. Am dat imediat semnalul SOS şi m-am dus la timonă, pentru a ne îndepărta cât mai repede de baza piraţilor. Când şi-au dat seama ce s-a întâmplat, piraţii de pe mal au încercat să ne ajungă din urmă. Ei s-au îndreptat spre noi la bordul altor alte şase nave pe care le ţin în captivitate. Am luat legătura cu Dorel Onaca şi acesta a solicitat asistenţă militară pentru a ajunge în siguranţă. Nava militară Johan de Witt, care s-a apropiat de noi, i-a avertizat pe somalezi că va deshide focul dacă nu se vor retrage. Într-un final piraţii s-au întors şi am reuşit să ne salvăm, iar un elicopter ne-a însoţit până am ajuns în Djibouti”, a adăugat Teofil Virgil Creţu, retrăind clipele prin care a trecut. Teofil a fost operat pe nava spital „Johan de Witt”, apoi a fost ajutat de Dorel Onaca, fostul şef al Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, să se întoarcă în ţară. „Armatorul nu ne-a mai plătit salariile din noiembrie 2009. Nu ne-a dat nici măcar bani pentru avion. Nu l-a interesat nici o clipă soarta noastră. Drept pentru care îl voi da în judecată”, a mai menţionat navigatorul.

Teofil vrea să navigheze în continuare

Cu toate că a trăit patru luni sub ameninţarea armelor, Teofil Virgil Creţu nu vrea să renunţe la meseria sa. „Acesta a fost primul meu voiaj. Am avut nenorocul să nimeresc pe o navă proastă, o rută proastă şi să am şi un armator prost. În pofida acestor lucruri, nu voi renunţa la meserie şi voi naviga în continuare, doar că nu voi mai pune piciorul în Oceanul Indian”, a conchis timonierul. Reamintim că MV RIM a fost deturnat de piraţii somalezi pe 3 februarie, în timp ce se îndrepta spre India, unde urma să fie casat. Operatorul cargoului este compania libiană White Sea Shipping. Iniţial, piraţii au cerut 3 milioane de dolari pentru răscumpărarea cargoului, însă peste patru luni au ajuns la suma de 300.000 de dolari.

Potrivit procurorului militar Claudiu Lazăr, Militarii răniţi de la unitatea 02109 Mangalia se simt bine

Starea de sănătatea a celor şapte militari ai unităţii militare 02109 din Mangalia, care au suferit arsuri, pe data de 10 iunie, în timpul manipulării combustibilului destinat alimentării rachetelor de luptă, este bună. „Militarii au depăşit momentul critic şi se simt bine. Din păcate, vor rămâne cu cicatrici, dar acum sunt bine. Militarul care a fost cel mai grav rănit, maistru militar clasa a V-a, Gabriel Andone, şi care este internat la Bucureşti, se simte şi el bine”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurorul militar, Claudiu Lazăr, care anchetează cazul. Potrivit procurorului, joia trecută, şapte militari testau instalaţia cu ajutorul căruia se umplu rachetele. „Substanţa corozivă se află într-un rezervor. Pentru a face plinul unei rachete, militarii folosesc o motopompă, montată pe o maşină. Joi cele şapte persoane făceau o probă a agregatului de umplere a rachetei. La un moment, un furtun al instalaţiei s-a desprins şi i-a stropit pe cei care efectuau proba, cu un acid coroziv şi extrem de toxic”, ne-a explicat Claudiu Lazăr. De asemenea, acesta a mai precizat că militarii au realizat ce se întâmplă abia după ce au fost răniţi. „Iniţial nu şi-au dat seama ce li se întâmplă. Militarii au povestit că au văzut un nor de fum şi apoi au simtiţi durerea produsă de substanţa acidă”, a adăugat procurorul Lazăr. Amintim că, pe data de 10 iunie, la unitatea militară de marină 02109 Mangalia - Divizionul 150 Rachete navale, şapte militari au suferit arsuri în timpul manipulării combustibilului destinat alimentării rachetelor de luptă. Unul dintre militari - Gabriel Andone – a suferit arsuri pe 20% din suprafaţa corpului la nivelul feţei, al mâinilor şi al gambelor, iar ceilalţi au arsuri de 2-3% din suprafaţa corpului. Ancheta demarată de procurorii militari va continua. Cei şapte militari răniţi sunt lt.comandor Augstin Viţulescu, lt.Florin Croitoru, maistru militar clasa a V-a Gabriel Andone şi soldaţii voluntari Florin Ghimbu, Valentin Voicu, Cătălin Săraru şi Ionuţ Dâmbu.

Salvamarii îşi riscă viaţa pentru 1000 de lei pe lună

În acest week-end, turiştii care au ales să se distreze în staţiunea Mamaia, au putut admira două fete salvamari, care au avut grijă ca toţi cei care intră în apă să fie în siguranţă. „Acum printre noi sunt şi două fete, iar de săptămâna viitoare vom avea cinci sau poate mai multe. Avem fete din Constanţa, Câmpina, Bucureşti”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Gabi Culea, coordonatorul Serviciului de Salvamar din cadrul Asociaţiei Naţionale a Salvamarilor Profesionişti din România (ANSP). Potrivit acestuia, în week-end-ul trecut, pe plajale din Constanţa şi Mamaia, au fost prezenţi circa 100 de salvamari. „Mai avem peste 40 de tineri, care fac cursul de pregătire pentru meseria de salvamar. Sperăm că vom avea parte de un sezon estival fără prea multe evenimente nefericite”, a mai spus Gabi Culea, care a declarat că pentru o zi întreagă de supraveghere a turiştilor de pe plaje, un salvamar este remunerat cu 1000 de lei. În ceea ce priveşte dotarea, aceştia dispun de 7 ambarcaţiuni rapide de intervenţie: 4 în Mamaia şi 3 în Constanţa; 17 ambarcaţiuni cu rame şi 30 de caiace (N.B.)

Din cauza banilor, Navigatorii de Bitumen Express refuză să opereze nava

Echipajul navei Bitumen Express, sub pavilion Saint Vincent and the Grenadines, a apelat la ajutorul liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, pentru a recupera de la armator 250.000 dolari, sumă ce reprezintă drepturile salariale. „Petrolierul Bitumen Express a ajuns, pe data de 2 mai, în portul Agigea. Echipajul format din croaţi şi filipinezi au refuzat să opereze nava, pe motiv că armatorul Split Shipmanagement a acumulat o datorie de 250.000 de dolari, care reprezintă drepturile salariale. Am reuşit să iau legătura cu armatorul care le-a transmis azi (ieri – n.r.) 85.000 de dolari. Râmâne să trimită şi restul sumei. Cu toate acestea, echipajul refuză să plece din port până nu-şi primeşte toţi banii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Adrian Mihălcioiu. Potrivit acestuia, armatorul a trimis un alt echipaj pentru a face schimbul. „Echipajul refuză să părăsească cargoul, până nu-şi primesc banii. Din această cauză, echipajul de schimb nu poate urca la bord şi continua voiajul. Mai grav este că s-a creat un blocaj, în condiţiile în care celelate nave nu pot întra în dană pentru operare”, a mai spus liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor. Petrolierul Bitumen Express a fost construit în anul 1982 şi are 6706 de tone, navă aflată sub pavilion Saint Vincent & Grenadines, armatorul fiind Split Shipmanagement,.. (N.B.)