Pentru că guvernul Boc le-a tăiat salariile cu 25%, unele cadre didactice din judeţul Constanţa au găsit o nouă modalitate de a-şi suplini veniturile fără prea multă muncă - corigenţii. Pentru a lua o notă de trecere, aceştia sunt nevoiţi, pe parcurusl verii, să meargă la meditaţii cu plată. Mai mult, în timp ce majoritatea elevilor din anii terminali se află în febra alegerii unui drum în viaţă, 7 elevi de la şcoala din localitatea Ciobanu trec prin emoţii greu de descris, pentru că profesorii au decis să-i lase corigenţi. „Nu se poate aşa ceva. Eu am fost la toate cele şapte familii ai căror copii sunt corigenţi. Părinţii sunt oameni care muncesc cu ziua şi nu au bani să le plătaescă meditaţiile, aşa cum doresc profesorii. Majoritatea sunt hotărâţi să nu-şi mai pot da copiii la şcoală. Din 21 de copii care au treminat clasa a VIII, au fost lăsaţi 7 corigenţi. Oare se poate aşa ceva!?”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Tudorel Gurgu, preşedintele PDL, Ciobanu. Potrivit acestuia, cele trei cadre didactice sunt: Alina Stânga, profesoară de limbă română, Mariana Răşeanu, profesoară de fizică şi chimie, şi profesorul de matematică Alexandru Brăcaciu. De cealaltă parte, directorul şcolii, Alexandru Roşioru, are un alt punct de vedere, susţinând că respectivii copii nu învăţau şi uitau să vină la ore. „În clasa a VIII avem patru repetenţi şi trei corigenţi. De asemenea, în clasele a V-VIII sunt în jur de 30 de corigenţi. Eu nu am ce să le spun profesorilor, pentru că fiecare ştie ce are de făcut la materia sa. De fapt, unii elevi şi-au meritat nota, pentru că nu prea învaţă. Eu personal îi aduceam la şcoală pe cei care uitau să vină”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Alexandru Roşioru, directorul şcolii. Cu toate că mediile au fost încheiate acum două săptămâni, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean susţin că abia ieri au aflat de situaţie corgenţilor şi repetenţilor de la Ciobanu. „Din nefericire, abia azi (ieri – n.r.) am fost anunţată despre situaţia de la Ciobanu. Am rugat să fie făcut un memoriu scris, iar o echipă de la Inspectorat se va deplasa la Ciobanu, pentru că nu se poate ca aceşti copii să nu poată termina clasa a VIII-a”, a menţionat Elena Buhaiev, inspectorul şcolar general de la ISJ din Constanţa.
Profesorul Alexandru Brăcaciu acuzat că, în 2009, a bătut un elev
Dascălul de matematică nu se află la prima abatere, pe numele acestuia fiind depuse două dosare: unul la poliţie şi altul la Inspectoratul Şcolar Judeţean, pentru pedepse coprorale aplicate unui elev. „În anul 2009, profesorul a lovit de mai multe ori un elev, iar mama acestuia Mioara Nistor a depus plângere atât la poliţie, cât şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean”, a mai spus Tudorel Gurgu, preşedintele PDL, Ciobanu.
marți, 6 iulie 2010
Tragedie pe aerodromul din Tuzla 11 militari au murit carbonizaţi, alţi 3 au ajuns, în stare gravă, la spital
Accidentul teribil, care s-a produs, ieri, în jurul orelor 17.40, pe aerodromul Tuzla, a curmat vieţile a 11 militari de la Forţele Navale. Alţi trei au ajuns la spital în stare gravă la spital, cu multiple traumatisme şi arsuri. „Starea a două dintre cele trei victime, care au politraumatisme, este stabilă, cu toate acestea vor fi aduse cu un elicopter SMURD la un spital din Bucureşti. Cea de a treia victimă, care este în stare critică, a suferit arsuri grave pe o suprafaţă mare de corp. Pacientul va ajunge la Spitalul de Arşi din Bucureşti”, a precizat Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Unul dintre supravieţuitori este Marius Nazare care a suferit arsuri la coloana lombară şi la gamba stângă. Cel de-al doilea, pilotul avionului, Daniel Bălăşeanu are plăgi la faţă şi la scalp, iar ultimul, Liviu Antim, are arsuri grave de gradul trei-patru pe aproape tot corpul, plus o fractură de femur stâng, şi este intubat. În scurt timp, la faţa locului s-au depălasat, cu două autospeciale, militarii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” şi opt echipaje de la Ambulanţă şi SMURD.
Avionul Antonov (AN) 2, care aparţinea Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene din Boboc, executa o misiune de zbor pentru antrenamente de paraşutare pe aerodromul civil din Tuzla. La bordul aeronavei se aflau 4 membri ai echipajului şi 11 militari din cadrul Forţelor Navale. Martorii povestesc că avionul a reşit să zboare doar doi kilometri, însă, la un moment, a pierdut brusc înălţime şi s-a prăbuşit. În timpul căderii, trei persoane au reuşit să sară din avion, celelalte 11 au murit carbonizate în aeronava care a luat foc. Potrivit procurorilor militari, care au mers la locul accidentului aviatic, pentru a ridica probe şi a vedea care au fost cauzele accidentului, militarii se aflau la cel de al şaselea zbor, în cursul zilei de ieri. „Pe parcurusul zilei, militarii de au efectuat acelaşi exerciţiu de cinci ori. Dar cel de al şaselea a fost fatal. Din primele cerectări, se pare că incendiul a izbucnit în aer, pilotul a făcut un viraj la dreapta, după care s-a prăbuşit. Deoarece în avion se afla mult cherosin, incendiul s-a amplificat, iar militarii au murit carbonizaţi. Dacă nu era atât de mult combustibil, miliatrii ar fi avut o şansă să scape cu viaţă”, au declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurori din cadrul Parchetului Militar Constanţa. Aceştia au mai spus că doar ancheta va stabili cauzele tragediei. Şi ministrul Apărării Naţionale, Grbriel Oprescu a numit o comisie de investigaţie tehnică, pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestei catastrofe aviatice. O altă anchetă a fost demarată şi de Ministerul Transporturilor. Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a menţionat că o comisie din cadrul Departamentului de Cercetare Accidente Aviatice va ancheta cauzele producerii accidentului de la Tuzla, fiind singura competenţă a ministerului în cazul acestei misiuni militare.
Dorin Ivaşcu, directorul aerodromului: „Avioanele AN2 sunt cele mai sigure”
„Nu-mi ştiu din ce cauză s-a produs această tragedie. Avioanele AN 2 sunt cele mai sigure. Daca se opreşte motorul în zbor, acest avion poate plana, datorită suprafeţei portante mari şi poate ateriza fără nici o problemă. Pot spune că este cel mai „iertător” avion, în acestă privinţă. Noi am văzut dor momentul în care avionul a luat foc. Fiind un avion militar, care folosea aerodromul nostru pentru exerciţii, noi nu am putut să-i verificăm actele, pentru a vedea dacă avea revizia la timp. Ancheta va stabili cauzele producerii acestei tragedii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Dorin Ivaşcu, directorul general al Aeroportului civil din Tuzla. Acesta a mai precizat că pe aerodromul Tuzla nu au mai avut loc, până în prezent, accidente de asemenea amploare, soldate cu victime şi cu deteriorarea aeronavei.
Şeful Şcolii de la Boboc, printre victime
Una dintre victimele accidentului aviatic de la Tuzla este chiar comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene de la Boboc „Aurel Vlaicu”, comandorul Nicolae Jianu. Comandorul Nicolae Jianu era născut la 6 octombrie 1961 în localitatea Cilieni, din judeţul Olt. Era căsătorit şi avea doi copii. El era pilot clasa I, instructor de zbor ziua şi noaptea, în toate condiţiile meteorologice şi comandant al Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” din 20 decembrie 2007.
Accidentul de la Tuzla, cea mai mare catastrofă aviatică din istoria recentă a României
Accidentul aviatic de la Tuzla, care s-a produs ieri, este ea mai mare catastrofă aviatică din istoria recentă a României. Un alt accident aviatic soldat cu victime a avut loc pe 22 noiembrie 2006, când o aeronavă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, s-a prăbuşit în localitatea arădeană Beliu. Pe 26 august 2004, două avioane de vânătoare Mig 21 Lancer, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, s-au ciocnit în timpul unui exerciţiu aerian de interceptare. Cele două aparate s-au prăbuşit în apropiere de Târgu Mureş, unul în comuna Cristeşti, iar un altul în gospodaria unui sătean din Feldioara. Piloţii militari au reuşit să se catapulteze, dar 3 persoane au fost rănite la sol. Un alt accident s-a produs pe 25 septembrie 2003, când un avion militar de tip MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în satul Clujean Viişoara. Aparatul a fost distrus în totalitate, iar pilotul a murit. Pe 21 februarie 2002, un avion de luptă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti, s-a prăbuşit într-un lac piscicol din apropierea municipiului Călăraşi. Pilotul aflat la manşa aparatului şi-a pierdut viaţa. Anul acesta, pe 8 mai, un alt accident în care a fost implicat un avion civil de mici dimensiuni a avut loc pe aerodromul din Cisnădie. Un pilot profesionist a murit, după ce avionul ultrauşor pe care îl pilota s-a prăbuşit.
Avionul Antonov (AN) 2, care aparţinea Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene din Boboc, executa o misiune de zbor pentru antrenamente de paraşutare pe aerodromul civil din Tuzla. La bordul aeronavei se aflau 4 membri ai echipajului şi 11 militari din cadrul Forţelor Navale. Martorii povestesc că avionul a reşit să zboare doar doi kilometri, însă, la un moment, a pierdut brusc înălţime şi s-a prăbuşit. În timpul căderii, trei persoane au reuşit să sară din avion, celelalte 11 au murit carbonizate în aeronava care a luat foc. Potrivit procurorilor militari, care au mers la locul accidentului aviatic, pentru a ridica probe şi a vedea care au fost cauzele accidentului, militarii se aflau la cel de al şaselea zbor, în cursul zilei de ieri. „Pe parcurusul zilei, militarii de au efectuat acelaşi exerciţiu de cinci ori. Dar cel de al şaselea a fost fatal. Din primele cerectări, se pare că incendiul a izbucnit în aer, pilotul a făcut un viraj la dreapta, după care s-a prăbuşit. Deoarece în avion se afla mult cherosin, incendiul s-a amplificat, iar militarii au murit carbonizaţi. Dacă nu era atât de mult combustibil, miliatrii ar fi avut o şansă să scape cu viaţă”, au declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurori din cadrul Parchetului Militar Constanţa. Aceştia au mai spus că doar ancheta va stabili cauzele tragediei. Şi ministrul Apărării Naţionale, Grbriel Oprescu a numit o comisie de investigaţie tehnică, pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestei catastrofe aviatice. O altă anchetă a fost demarată şi de Ministerul Transporturilor. Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a menţionat că o comisie din cadrul Departamentului de Cercetare Accidente Aviatice va ancheta cauzele producerii accidentului de la Tuzla, fiind singura competenţă a ministerului în cazul acestei misiuni militare.
Dorin Ivaşcu, directorul aerodromului: „Avioanele AN2 sunt cele mai sigure”
„Nu-mi ştiu din ce cauză s-a produs această tragedie. Avioanele AN 2 sunt cele mai sigure. Daca se opreşte motorul în zbor, acest avion poate plana, datorită suprafeţei portante mari şi poate ateriza fără nici o problemă. Pot spune că este cel mai „iertător” avion, în acestă privinţă. Noi am văzut dor momentul în care avionul a luat foc. Fiind un avion militar, care folosea aerodromul nostru pentru exerciţii, noi nu am putut să-i verificăm actele, pentru a vedea dacă avea revizia la timp. Ancheta va stabili cauzele producerii acestei tragedii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Dorin Ivaşcu, directorul general al Aeroportului civil din Tuzla. Acesta a mai precizat că pe aerodromul Tuzla nu au mai avut loc, până în prezent, accidente de asemenea amploare, soldate cu victime şi cu deteriorarea aeronavei.
Şeful Şcolii de la Boboc, printre victime
Una dintre victimele accidentului aviatic de la Tuzla este chiar comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene de la Boboc „Aurel Vlaicu”, comandorul Nicolae Jianu. Comandorul Nicolae Jianu era născut la 6 octombrie 1961 în localitatea Cilieni, din judeţul Olt. Era căsătorit şi avea doi copii. El era pilot clasa I, instructor de zbor ziua şi noaptea, în toate condiţiile meteorologice şi comandant al Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” din 20 decembrie 2007.
Accidentul de la Tuzla, cea mai mare catastrofă aviatică din istoria recentă a României
Accidentul aviatic de la Tuzla, care s-a produs ieri, este ea mai mare catastrofă aviatică din istoria recentă a României. Un alt accident aviatic soldat cu victime a avut loc pe 22 noiembrie 2006, când o aeronavă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, s-a prăbuşit în localitatea arădeană Beliu. Pe 26 august 2004, două avioane de vânătoare Mig 21 Lancer, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, s-au ciocnit în timpul unui exerciţiu aerian de interceptare. Cele două aparate s-au prăbuşit în apropiere de Târgu Mureş, unul în comuna Cristeşti, iar un altul în gospodaria unui sătean din Feldioara. Piloţii militari au reuşit să se catapulteze, dar 3 persoane au fost rănite la sol. Un alt accident s-a produs pe 25 septembrie 2003, când un avion militar de tip MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în satul Clujean Viişoara. Aparatul a fost distrus în totalitate, iar pilotul a murit. Pe 21 februarie 2002, un avion de luptă MIG 21 Lancer, aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti, s-a prăbuşit într-un lac piscicol din apropierea municipiului Călăraşi. Pilotul aflat la manşa aparatului şi-a pierdut viaţa. Anul acesta, pe 8 mai, un alt accident în care a fost implicat un avion civil de mici dimensiuni a avut loc pe aerodromul din Cisnădie. Un pilot profesionist a murit, după ce avionul ultrauşor pe care îl pilota s-a prăbuşit.
Eleva care a luat 10 pe linie la bac vrea să ureze Facultatea de Drept
Iuliana Sponti, singura elevă care a luat 10 pe linie la sesiunea de bacalaureat, vrea să urmeze facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Ovidius”. Eleva care a absolvit clasa de matematică şi Informatică de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din municipiul, a luat nota 10 la probele de Limbă şi literatură Română, Matematică şi Biologie, precum şi calificativele „Utilizator experementat” la cele trei probe de competenţe, susţinute în cursul anului. „Examenele de bacalaureat au fost uşoare pentru mine, pentru m-am pregătit tot anul, iar la matematică şi biologie am făcut meditaţii. Când am aflat notele, mi-am anunţat, în primul rând părinţii, care s-au bucurat mult pentru reuşita mea”, ne-a povestit Iuliana. Cu toate că este singura elevă din judeţ, care a luat 10 pe linie la examenele de bacalaureat, Iuliana Sponti nu o dată a fost motiv de bărfă pentru presa de la malul mării. Iuliana este cunoscută ca o fată de bani gata din Constanţa, care, nu de puţine ori, a stârnit invidia printre tinerii de vârsta sa. Cu ocazia majoratului, Iuliana a primit cadou un Mercedes CL în valoare de peste 150 de mii de euro. Iuliana Sponti este fiica lui Vasile Sponti, care a fost cercetat, timp de aproape şase ani, în celebrul dosar „Miralen”, care a intrat pe rolul instanţelor locale în 2003, odată cu descoperirea, lângă Penitenciarul Valea Seacă, a unei autocisterne încărcate cu motorină. (N.B.)
Rezultatele la proba de Limbă Română au stârnit cele mai multe nemulţimiri
Peste 2.700 de elevi constănţeni au contestat notele primite la bac
După ce ieri au fost afişate rezultatele examenului de bacalaureat, 2.725 de elevi constanţeni au depus contestaţii, nemulţumiţi de notele primite. Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa, cele mai multe dintre ele se referă la proba de Limbă şi Literatură Română. „Din cei 7.540 de candidaţi prezenţi, 2.725 au depus contestaţii. Cei mai mulţi elevi - 1.069 au contestat notele obţinute la disciplina Limba şi literatura română, 709 elevi au contestat notele de la Matematică, 406 candidaţi au contestat notele la Biologie, 282 la Fizică, 99 la Istorie, 67 la Geografie, 47 la Chimie, 14 la Informatică, 12 la Filozofie, 8 la Economie, 7 la Sociologie şi 5 la Psihologie”, a declarat Cristina Ivan, purtătorul de cuvânt al ISJ din Constanţa. Soluţionarea contestaţiilor este prevăzută în perioada 6 - 7 iulie, iar afişarea rezultatelor finale are ca termen limită data de 8 iulie. Sesiunea de toamnă se va derula între 23 august şi 8 septembrie 2010, înscrierile fiind stabilite pentru săptămâna 5-9 iulie. Cea de-a doua sesiune de bacalaureat debutează cu probele orale de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale: 23-24 august - proba A, 23-24 august - proba B, 24-25 august - proba C, 26-27 august - proba D, urmând ca în perioada 30 august - 3 septembrie să se desfăşoare probele scrise. Astfel, pe 30 august se va desfăşura Proba la Limba şi literatura română, pe 31 augsut – proba la Limba şi literatura maternă, 2 septembrie - proba scrisă obligatorie a profilului, iar pe 3 septembrie - proba la alegere a profilului şi specializării. (Nicoleta BACIU)
miercuri, 30 iunie 2010
Constantenii nonconformisti se pot casatori pe fundul marii
Turiştii şi constănţenii, dependenţi de adrenalină, pot alege şi în acest sezon estival, să facă o plimbare pe fundul Mării Negre. Firmele de scufundări oferă pasionaţilor de adâncurile Mării Negre momente de neuitat, în care vor vizita epavele scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Centrul nostru de scafandri - ScubaDiver - oferă cursuri de pregărire, în urma cărora cursanţii obţin brevete internaţionale de scafandru Naui. Instructorii care sunt brevetaţi internaţional Naui oferă cursanţilor o pregătire teoretică şi practică. Cei care au terminat cursul de Naui Scuba Diver, Padi Open Water, SSI, CMAS, îşi pot continua aventura la cursul Naui Advanced Scuba Diver. În cadrul acestui curs, se fac scufundări de noapte sau de adâncime”, ne-a povestit Ramiro Angelescu, reprezentantul ScubaDiver. Potrivit acestuia, printre persoanele publice, care au urmat un curs la Centrul de Scafandri se numără şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Nicolae Bănicioiu. De asemenea, Centrul ScubaDiver organizează şi nunţi pentru cei care vor să-şi pună pirostriile, într-un cadru idilic, pe fundul Mării Negre. Ca o concluzie a noastră vizavi de această veste, apreciem că miri nebuni care să se căsătorească în apă se mai găsesc, însă întrebarea care se pune este: de unde găsesc popa? Revenind la precizările lui Ramiro Angelescu, adaugăm şi faptul că „doritorii de senzaţii tari pot opta pentru staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Jupiter, Saturn, Olimp, Neptun, Venus, Mangalia, 2Mai şi Vama Veche”. „Pentru un curs Naui Rescue Scuba Diver cursanţi vor scoate din buzunare 750 de lei”, a mai spus Ramiro Angelescu. Un alt centru de scufundări – Aquarius dive center – oferă scufundări de agrement în zona Cazionului din Constanţa. „Turiştii şi constănţenii care vin la noi pot explora fascinanta lume subacvatică. În timpul unei discover scuba diving, care durează 60 de minute şi costă 35 de euro, pasionaţii de scufundări pot admira frumuseţea peisajului marin”, a menţionat Doina Geană, reprezentantul Aquarius dive center. Printre vedetele de televiziune, care au ales să facă scufundări cu Aquarius dive center se numără Andreea Raicu.
luni, 28 iunie 2010
Constănţenii au dat iama la plăcinte şi sarmale maramureşene
Cârnaţi proaspeţi, caş afumat, brânza de Sibiu, de burduf pusă în coajă de brad, miere cu mentă, colaci secuieşti, plăcinte, sarmale şi palincă i-au atras ca nişte magneţi pe turiştii şi constănţenii care s-au plimbat, sâmbătă şi duminică, prin Satul de Vacanţă, în faţa Bowlingului, unde a fost organizat Târgul de delicatese bio. „Noi am venit din Maramureş. Am adus produse tradiţionale: caş afumat, şuncă, palincă. Am avut mulţi clienţi. Cele mai vândute produse au fost sarmalele şi plăcinta maramureşeană”, ne-a povestit un comerciant. Acesta a fost atât de mulţumit de încasările avute, timp de două zile, cât a durat târgul, încât a decis să mai rămână pe litoral. „Vom mai rămâne pe litoral, la o terasă, unde vom servi clienţii cu mâncare tradiţională maramureşeană”, ne-a mai spus comerciantul. O altă expozantă, Rodica Anganu a venit cu cârnaţi, brânză şi carne de la Braşov. „Am avut slănină de casă, cârnaţi de porc cu viţel făcuţi în casă, pastramă de berbecuţ şi viţel sau brânză de burduf în coajă de brad. Sunt mulţumită de târg, am vândut aproape tot ce am adus”, ne-a relatat Rodica Anganu. De la tărgul produselor bio, nu au lipsit nici obiectele de artizanat. Soţii Birtalan din Harghita au venit la târg cu oale de sarmale, coşuri şi jucării din lemn, ii de in şi bijuterii prelucrate manual. „Din păcate, clenţii ne-au cam ocolit. Au cumpărat mai mult de la vecinii care au adus mâncare”, s-a plâns Timea Birtalan. (N.B.)
Ospătarii şi chelnerii se plâng că turiştii le lasă un bacşiş mai mic
Pe litoral nu doar hotelierii suferă din cauza numărului mic de turişti care le trec pragul, ci şi ospătarii cărora le cam bate vântul prin buzunare.
Terasele din Satul de Vacanţă şi staţiunea Mamaia sunt „văduvite” de clienţi, atunci când timpul este frumos, iar chelnerii şi ospătarii se plictisesc de moarte în aşteptarea acestora. Doar timpul ploios şi răcoarea serii îi mai trezeşte la viaţă pe chelnerii şi ospătarii care se bucură de oricare client care le va aduce un ban în plus în buzunare. „Anul acesta este cam slăbuţ în ceea ce priveşte încasările. Avem mai puţini clienţi, dar nici cei care vin nu mai sunt cu dare de mână. Bacşişul pe care îl lasă este cu mult mai mic decât anul trecut. Practic, bacşişul s-a înjumătăţit acum, comparativ cu anul trecut”, ne-a dezvăluit Ştefan, un ospătar de la o terasă din Satul de Vacanţă. Acesta mai povesteşte că dacă anul trecut nu avea timp nici să respire între două comenzi, acum poate bea şi un cico rece cu colegii. În timp, Ştefan a învăţat şi câteva „reguli de aur”, după cum singur mărturiseşte. Zâmbetul, discreţia şi serviabilitatea sunt ingredientele succesului. „Clientul are întotdeauna dreptate, indiferent de ceea ce se întâmplă. Dacă te cerţi cu el, nu se mai întoarce sau dacă revine se duce la masa colegului. Apoi te vorbeşte de rău şi strici renumele restaurantului. Cine vrea să mănânce la restaurantul unde chelnerii nu ştiu cum să vorbească? Nimeni”, a mai filozofat tânărul. Cu toate acestea, chiar şi în condiţii de criză, ospătarii câştigă în cursul săptpmânii câte 50 de lei pe zi, iar în week-end bagă în buzunare până la 100 de lei pe seara. Astfel, pe lună, câştigul unui ospătar, în urma bacşişului primit se ridică la 1.900 de lei. (Nicoleta BACIU)
Terasele din Satul de Vacanţă şi staţiunea Mamaia sunt „văduvite” de clienţi, atunci când timpul este frumos, iar chelnerii şi ospătarii se plictisesc de moarte în aşteptarea acestora. Doar timpul ploios şi răcoarea serii îi mai trezeşte la viaţă pe chelnerii şi ospătarii care se bucură de oricare client care le va aduce un ban în plus în buzunare. „Anul acesta este cam slăbuţ în ceea ce priveşte încasările. Avem mai puţini clienţi, dar nici cei care vin nu mai sunt cu dare de mână. Bacşişul pe care îl lasă este cu mult mai mic decât anul trecut. Practic, bacşişul s-a înjumătăţit acum, comparativ cu anul trecut”, ne-a dezvăluit Ştefan, un ospătar de la o terasă din Satul de Vacanţă. Acesta mai povesteşte că dacă anul trecut nu avea timp nici să respire între două comenzi, acum poate bea şi un cico rece cu colegii. În timp, Ştefan a învăţat şi câteva „reguli de aur”, după cum singur mărturiseşte. Zâmbetul, discreţia şi serviabilitatea sunt ingredientele succesului. „Clientul are întotdeauna dreptate, indiferent de ceea ce se întâmplă. Dacă te cerţi cu el, nu se mai întoarce sau dacă revine se duce la masa colegului. Apoi te vorbeşte de rău şi strici renumele restaurantului. Cine vrea să mănânce la restaurantul unde chelnerii nu ştiu cum să vorbească? Nimeni”, a mai filozofat tânărul. Cu toate acestea, chiar şi în condiţii de criză, ospătarii câştigă în cursul săptpmânii câte 50 de lei pe zi, iar în week-end bagă în buzunare până la 100 de lei pe seara. Astfel, pe lună, câştigul unui ospătar, în urma bacşişului primit se ridică la 1.900 de lei. (Nicoleta BACIU)
duminică, 27 iunie 2010
Patronii hotelului „Anca”, acuzaţi de foştii angajaţi că vorbesc ca la uşa cortului
În ultimul timp, tot mai mulţi angajaţi se plâng că patronii pentru care muncesc, zi şi noapte, uită cu bună ştiinţă să le plătească salariile sau, mai grav, afişează şi un comportament agresiv. Este şi cazul unor foşti angajaţi de la hotelul Anca din Eforie Nord, care s-au plâns că proprietarii – Daniel Carapit şi Enache Lipara – îi ameninţă că nu le vor da salariile şi că le vorbesc ca la uşa cortului. „Eu am lucrat două săptămâni la restaurantul hotelului „Anca” în calitate de ajutor de bucătar. Zilele trecute, patronul Enache Lipara, ne-a băgat în şedinţă şi ne-a spus să nu cerem salariul la sfărşitul lunii, pentru că îl vom primi la o lună şi două săptămâni. Adică două săptămâni suntem în probă, pentru care nu ne va plăti. Eu a trebuit să mint că am o problemă ca să-mi dea banii. Mai mult, vorbeşete foarte urât angajaţilor, pe care îi înjură”, ne-a dezvăluit o fostă angajată. Mai mult, aceasta ne-a mai povestit că patronii le-au promis şi cazare. „La şedinţă ne-au anunţat că vor dormi câte doi într-un singur pat, care în mord normal este pentru o singură persoană”, ne-a mai spus fosta angajată. La rândul său, unul dintre patronii hotelului - Daniel Carapit, susţine că toate acuzaţiile sunt false. „E adevărat că am avut săptămâna trecută o şedinţă cu angajaţii. Le-am spus că cei care nu vor să muncească sunt liberi să plece. Să rămână doar cei care au venit să câştige cinstit un ban. Noi le-am făcut contracte de muncă, i-am instruit pe protecţia muncii, le oferim cazare şi masă. Salariul unui bucătar la noi ajunge la 3000 de lei, a unui ospătar la 1000 de lei. Se plâng că vor sta doi în cameră? Păi ei au venit să munceacsă sau să se cazere la trei stele?. Cine vrea să muncească la noi munceşte şi este răsplătit, cine nu – să plece”, a declarat, în apărarea sa, Daniel Carapit. (N.B.)
În Mamaia, turiştii înoată printre alge
Profitând de prima zi însorită după o săptămână de ploi şi vreme rece, turiştii s-au înghesuit să umple plajele litoralului românesc. Ghinion însă! Porţiuni întregi de plajă erau invadate, la ţărm, de alge, care degajau mirosuri insuportabile. Cei mai „băftoşi” au fost turiştii cazaţi la notelul Malibu, pe plajele căruia pusese stăpânire sute de kilograme de alge. Ca să nu îşi piardă de tot clienţii, patroniiau au început să-şi cureţe singuri algele din mare, însă munca lor părea de Sisif. În câteva minute, locul era din nou împânzit de alge. Vrând-nevrând, turiştii au fost nevoiţi să-şi mute cearşafurile şi şezlongurile pe porţiunile de plaje curate. „Nu sunt încântată de alge, pentru că nici în apă nu poţi intra din cauza lor. Şi au un miros oribil,mai ales că se descompun la soare”, s-a plâns o turistă. Cu toate acestea, reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral susţin că plajele sunt curăţate în fiecare seară. „În fiecare seara, plajele sunt curăţate de alge. Cele găsite de turişti dimineaţa sunt aduse în timpul nopţii. Noi răspundem la orice sesizare din partea turiştilor şi curăţăm plajele mereu”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Cristian Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apa Dobrogea - Litoral. (N.B.)
Bucuria absolvirii unei facultăţii, transformată în calvarul căutării unui job
Dacă acum câţiva ani, terminarea studiilor universitare reprezinta pentru cei mai mulţi dintre absolvenţi un motiv de bucurie, la ora actuală, bucuria s-a transformat în dezamăgire, dată de lipsa unui loc de muncă. Cu toate că piaţa forţei de muncă este săracă în oferte pentru cei cu studii superioare, universităţile din România continuă, de ani buni, să scoată absolvenţi pe bandă rulantă. Majoritatea dintre proaspeţii absolvenţi de facultate sunt nevoiţi să se mulţumească cu posturi sub nivelul lor de pregătire sau să ia drumul străinătăţii. Spre exemplu, anul acesta, Universitatea de Stat „Ovidius” are 5.000 de absolvenţi: 3.000 la studii de licenţă şi 2000 la studii de masterat. „Speranţa mea este că absolvenţii noştri îşi vor putea găsi, repede un loc de muncă, potrivit pregătirii lor, în România sau, de ce nu, în străinătate, mai ales că diplomele noastre sunt recunoscute în Europa”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Victor Ciupină, rectorul Universităţii „Ovidius”. La rândul ei, Universitatea „Şaguna” are şi ea o recoltă bogată - anul acesta 1000 de tineri vor fi posesorii unei diplome de licenţă. În condiţiile în care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu oferă nici un loc de muncă tinerilor absolvenţi, majoritatea dintre ei aleg între a se înscrie la o a doua facultate sau la programe de masterat şi doctorat în ţară sau în străinătate. Cei rămaşi intră, cu acte în regule, în rândurile şomerilor. Pentru noua „meserie” tinerii vor primi o indemnizaţie de şomaj de 350 lei, timp de şase luni. (Nicoleta BACIU)
miercuri, 16 iunie 2010
Conductele de transport a petrolului provoacă statului dureri „în cot”
Ancheta demarată de poliţişti în cazul furtului unei porţiuni din magistrala de transport a produselor petroliere, situată în apropierea Fermei nr. 8 a societăţii Murfatlar SA, se pare că nu va fi finalizată nici în viitorul apropiat. Şi asta pentru că în demersurile întreprinse de poliţişti pentru a găsi proprietarul conductei, aceştia sunt trimişi de la Ana la Caiafa. În căutarea proprietarului conductei pe care puseseră ochii hoţii de fier vechi, printre care şi un consilier local PDL din comuna Poarta Albă, anchetatorii au făcut câteva adrese, însă, deocamdată, fără nici un rezultat. „Iniţial, am făcut o adresă către societatea Petrotrans. Reprezentanţii societăţii ne-a răspuns că prejudiciul se ridică la 2 miliarde de lei vechi, dar că această conductă nu este a lor, aşa încât ne-au îndrumat către Ministerul Ecomomiei şi al Comerţului. Am făcut adresă către acest minister, care ne-a răspuns, la rândul lui, că proprietarul conductei este Ministerul Industriei. Aşa că, în urmă cu câteva zile, am făcut a altă adresă către Ministerul Industriei şi aşteptăm răspuns”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, comisarul Ionel Ioniţă, din cadrul Poliţiei Medgidia. Amintim că, pe data de 12 aprilie, oamenii legii au reţinut 12 persoane în timp ce transformau în fier vechi magistrala de transport a produselor petroliere Constanţa-Ploieşti. Printre cei 12 hoţi se numără şi consilierul local PDL din Poarta Albă, Marian Mihai. Contrar celor constatate de oamenii legii, infractorii au declarat că fuseseră trimişi acolo de conducerea SC Murfatlar, pentru a tăia conductele Petrotrans în contul executorului, având în vedere că Petrotrans este în lichidare. (N.B.)
Potrivit anchetei, subofiţerul Ionuţ Matache s-a sinucis
Ancheta în cazul decesului subofiţerului Ionuţ Matache, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa, care a fost găsit împuşcat în cap, pe data de 7 aprilie, se apropie de finalizare. „Mai aşteptăm raportul medico-legal, dar 99% este vorba despre o sinucidere. Tânărul avea datorii către bănci, dar şi către cămătari şi nu a rezistat tensiunii. Se pare că vom asista din ce în ce mai des la asemenea gesturi disperate”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurorul militar Claudiu Lazăr. Amintim că, pe data de 7 aprilie, în jurul orei 08.00, subofiţerul Ionuţ Matache, care executa paza la unul din obiectivele aflate în responsabilitatea Jandarmeriei, din staţiunea Neptun, a fost găsit împuşcat de către comandantul gărzii. Subofiţerul, în vârstă de 25 de ani, era angajat al inspectoratului de la 1 ianuarie 2007 şi nu avea nici o sancţiune pe linie profesională. De asemenea, jandarmul trecuse cu bine şi testul psihologic. Colegii săi au declarat, la acea vreme procurorilor, că subofiţerul Ionuţ Matache nu a dat niciodată de bănuit că ar avea probleme. Mai mult, aceştia au precizat că nu au ştiut despre problemele financiare ale jandarmului, ci doar despre o mică rată la bancă şi o descoperire de card. (N.B.)
Concediile şi canicula au adus peste 24.000 de turişti pe litoral
Pentru a scăpa de zăpuşeala adusă de caniculă, mii de români au luat drumul către mare. Astfel, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, în acest week-end, pe litoralul românesc sunt peste 24.000 de turişti, dintre care circa 1.461 sunt cetăţeni străini. Cea mai aglomerată staţiune a fost Mamaia, unde s-au oprit aproape 13.000 de persoane, capacitatea staţiunii fiind de peste 31.000 de locuri. Nici staţiunile Neptun, Olimp, Jupiter şi Cap Aurora nu au fost ocolite. Aici au decis să se cazeze în jur de 3.500 de turişti. Alţi 3.100 turişti au preferat localitatea Năvodari, în timp ce 2.100 au ajuns în Mangalia şi Venus. La Constanţa şi VamaVeche au fost peste 900, respectiv 725 de turişti, în timp ce la Eforie, Costineşti şi Techirghiol sunt câte 450, respectiv 550 de turişti. Aproape 1.200 dintre cei 1.461 de turişti străini care îşi petrec vacanţele pe litoralul ţării noastre au optat pentru staţiunea Mamaia şi localităţile Constanţa şi Năvodari.
Turiştii scot din buzunare 10 lei pentru un şezlong
Că plajele au fost luate cu asalt o dovedeşte şi faptul că sâmbătă şi duminică În Mamaia cu greu mai găseai un loc pentru a întinde cearceaful pe nisip, ca să nu mai vorbim de şezlonguri. Pentru cei care nu sunt cazaţi la hotelurilor de pe plajă, preţul pentru închirierea unui şezlog este de 10 lei. În schimb, cei care preferă cearşaful în detrimentul şezlongului, anul acesta nu vor mai fi nevoiţi să se bronzeze departe de apă. Deşi se vor bucura de mai puţin spaţiu pe plajă, decât anul trecut (doar 3,25 metri pătraţi/turist faţă de 5 metri pătraţi/turist în 2009), aceştia nu vor mai fi nevoiţi să se înghesuie în spatele şezlongurilor, aşa cum se întâmpla până acum. Potrivit noilor norme, turiştii care preferă cearşaful vor avea la dispoziţie 30% din suprafaţa de plajă concesionată de hotelieri, restul de 70% urmând să fie ocupată de şezlonguri şi umbreluţe.
Şi vânzătorii ambulanţi au luat cu asalt plajele
De aglomeraţia de pe plaje au profitat şi vânzătorii ambulanţi, care şi-au făcut apariţia printre turişti. Şi asta în ciuda faptului că Ordonanţa de Urgenţă 19/2006, interzice comerţul ambulant, iar cei care sunt prinşi că vând produse pe plajă riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei. comercianţii strigă cât îi ţin puterile pe plaje ca să-şi atragă clienţii. Astfel, ignorând legea, de la Năvodari până la Vama Veche, comercianţii vând orice: pufuleţi, piatră de baie, nămol, seminţe, gogoşi, porumb fiert, bere, mere glazurate, colaci secuieşti, banane şi multe altele. (Nicoleta BACIU)
Turiştii scot din buzunare 10 lei pentru un şezlong
Că plajele au fost luate cu asalt o dovedeşte şi faptul că sâmbătă şi duminică În Mamaia cu greu mai găseai un loc pentru a întinde cearceaful pe nisip, ca să nu mai vorbim de şezlonguri. Pentru cei care nu sunt cazaţi la hotelurilor de pe plajă, preţul pentru închirierea unui şezlog este de 10 lei. În schimb, cei care preferă cearşaful în detrimentul şezlongului, anul acesta nu vor mai fi nevoiţi să se bronzeze departe de apă. Deşi se vor bucura de mai puţin spaţiu pe plajă, decât anul trecut (doar 3,25 metri pătraţi/turist faţă de 5 metri pătraţi/turist în 2009), aceştia nu vor mai fi nevoiţi să se înghesuie în spatele şezlongurilor, aşa cum se întâmpla până acum. Potrivit noilor norme, turiştii care preferă cearşaful vor avea la dispoziţie 30% din suprafaţa de plajă concesionată de hotelieri, restul de 70% urmând să fie ocupată de şezlonguri şi umbreluţe.
Şi vânzătorii ambulanţi au luat cu asalt plajele
De aglomeraţia de pe plaje au profitat şi vânzătorii ambulanţi, care şi-au făcut apariţia printre turişti. Şi asta în ciuda faptului că Ordonanţa de Urgenţă 19/2006, interzice comerţul ambulant, iar cei care sunt prinşi că vând produse pe plajă riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei. comercianţii strigă cât îi ţin puterile pe plaje ca să-şi atragă clienţii. Astfel, ignorând legea, de la Năvodari până la Vama Veche, comercianţii vând orice: pufuleţi, piatră de baie, nămol, seminţe, gogoşi, porumb fiert, bere, mere glazurate, colaci secuieşti, banane şi multe altele. (Nicoleta BACIU)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)