În timp ce terenul viitorului lăcas de cult este ocupat abuziv de romi, Biserica „Înălţarea domnului” funcţionează într-o încăpere închiriată

Pe strada Moţilor situată în catrierul Palas, din municipiul Constanţa, într-o încăpere mică, în care abia dacă încap vreo 20 de enoriaşi, funcţionează de nouă ani o biserică ortodoxă, care poartă hramul „Înălţarea domnului”. Slujbele şi rânduielile de aici nu se deosebesc cu nimic de bisericile care funcţionează în clădiri somptuoase şi mari. Acelaşi altar, aceleaşi icoane, acleaşi scaune, cumpărate din banii credincioşilor, pe care aceştia se aşează atunci când vin la slujbă. Preotul bisericii, părintele Andrei povesteşte că a primit în folosinţă de la primăria Constanţa un teren viran, situat chiar lângă liceul CFR „I.Gh. Duca”, pe strada Munţii Tatra. „Avem un teren, pe care l-am primit în folosinţă de la primărie. Pe acest teren vom amplasa o biserică făcută din lemn de stejar, pe care o vom aduce de la Vatra Dornei. Biserica pe care o vom avea noi seamănă cu biserica Sf. Mina din Parcul Tăbăcăriei şi este gata. Dar avem o problemă: pământul a fsot ocupat abuziv de nişte familii de etnie romă, pe care nu putea să-i evacuăm. Arhiepiscopia Tomisului este la curent cu problema noastră, dar nu poate să ne ajute”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, părintele Andrei. La rândul lor, enoriaşii povestesc că la dacă început erau vreo 10 familii de romi, acum sunt mai mult de 30. „Nu puteam de răul lor. În loc să avem şi noi o biserică mare, suntem nevoiţi să ne înghesuim în această încăpere mică şi îngustă, pentru care părintele plăteşte chirie. Ştiu că plătea 300 de lei. Acum nu ştiu, cred că s-a şi mărit. Suntem mulţi bătrâni în zonă şi ne este greu să ne deplasăm pe la alte biserici din oraş, de aceea ne dorim un lăcas de cult aproape de noi”, ne-a destăinuit Arina B, de 70 de ani. Pentru a verifica cele spuse de părintele Andrei şi credincioşi ne-a deplasat pe strada Munţii Tatra, unde este situat terenul viran. La faţa locului, printre mormanele de gunoaie şi vegetaţie uscată, am găsit câteva zeci de cocioabe sărăcăcioase, ridicate din cartoane şi chirpici, cu acoperişurile sparte, pe unde intră în voie vântul şi ploaia. Aici locuiesc zeci de romi, care după, spusele vecinilor, s-au mutat din tot judeţul. (Nicoleta BACIU)