FEMEIA SOTIE

Despre Femeiei se poate de scris pana la nesfarsit, deoarece acele ipostaze, pe care i le-a hazarit Cel de Sus, ea le duce pe umerii firavi cu atata rabdare si tarie de caracter. S-a scris despre Femeia-Mama, iar de data aceasta incerc sa plasmuiesc chipul Femeiei-Sotie...Cine este Femeia-Sotie? Femeia-Sotie nu este altceva decat intemeitoarea si pastratoarea a tot ce este mai scump si mai sublim. “Venii tarziu acasa/sa vad ce-ai zice tu...”. Mi-ai ascultat spovedania, dar nu m-ai probozi. „Luai putin din masa/sa vad ce-ai zice tu”. Te-ai uitat gales la mine, ai incercat sa ma consolezi, dar nu m-ai cicalit. „Mi-a ras pe drum o fata/sa vad ce-ai zice tu”. Am simtit bucuria, dar si nelinistea sufletului tau, caci am inteles, undeva o coarda a sufletului tau vibra a gelozie, dar ... nu m-ai certat. „Ne-am despartit odata/sa vad ce-ai zice tu”. M-ai urmat peste tot. In orice localitate nu am fost trimis cu serviciul, tu m-ai urmat. Te-au facut sa faci acest gest doar, cred eu, sentimentele de dragoste pe care mi le purtai si le porti de-a lungul intregii vieti. „Ma las la fund de mare/sa vad ce-ai zice tu” Ti-am citit in ochi-ti frumosi iarasi aceeasi neliniste femeiasca. „Si ies cu pietre rare/sa vad ce-ai zivce tu” Pe care astazi in ajun de sarbatoare, ti le aduc in dar doar tie, draga mea Sotie. Ma-incumet ca, in aceasta zi, sa trezesc viorelele si sa-ti darui, ca un mag, toate sarbatorile. Sa stii, draga mea Sotie, ca pe noi, vorba poetului, ne uneste o taina, un cuvant, o floare. Plecaciunile mele, scumpa sotie...(Ilie Rotaru, postmortem)