De Nicoleta BACIU
Nici nu am intrat bine în noul an, şi sindicatele ameninţă deja cu proteste din cauza disponibilizărilor anunţate. Astfel, săptămâna aceasta se va da startul unor noi runde de negocieri cu sindicatele. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, trebuie să găsească variantele de reducere a celor 15.000 de posturi din educaţie, iar ministrul Muncii, Mihai Şeitan, va începe discuţiile pe legea unică de salarizare. Astăzi, 5 ianuarie, liderii din Educaţie se întâlnesc cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Minus 549 de norme în învăţământul constănţean
Daniel Funeriu va negocia, astăzi, cu sindicaliştii în vederea identificării unor soluţii pentru reducerea celor 15.000 de posturi, Ministerul Educaţiei neavând, însă, nici până în acest moment, o poziţie clară, faţă de cei care trebuie să plece din sistem. Dacă în vara anului 2009, Ministerul Educaţiei a ordonat, la nivelul judeţului Constanţa, reducerea a 600 de norme, iar la începutul anului de învăţământ a altor 196, anul acesta se vehiculează desfiinţarea a încă 549 de posturi. „Iniţial era vorba despre eliminarea a 549 de posturi. Între timp, Ministerul Educaţiei ne-a anunţat că cifra nu mai este valabilă. Mâine (astăzi – n.r.) urmează negocieri cu Ministerul Educaţiei, unde vom afla câte posturi urmează să fie desfiinţate în judeţul nostru”, a declarat Ioana Purcărea, liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa.
200 de angajaţi ai CFR Marfă Constanţa puşi pe liber
Din păcate, nici situaţia angajaţilor de la CFR Marfă nu este una de invidiat, dacă ţinem cont de faptul că societatea a trimis, în decembrie anul trecut, o notificare sindicatelor prin care anunţa disponibilizarea a 6.380 de angajaţi ai societăţii, acestea urmând sa plece fără a primi plăţi compensatorii. Potrivit procedurii, după cele 10 zile în care sindicatele trebuie să se pronunţe asupra măsurii şi după alte 30 de zile de preaviz, concedierile vor fi colective. „La nivelul CFR Marfă, sucursala Constanţa, vor fi disponiblizaţi 200 de persoane, dar, cu siguranţă, vor urma disponibilizări şi la CFR Călători şi CFR Infrastructură”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Vasile Anghel, liderul Uniunii Sindicale „Feroviarul”.
La Daewoo Mangalia nu au fost anunţate disponibilizări
În ceea ce priveşte Şantierul Naval Daewoo Mangalia Heavy Industries, societatea continuă seria disponibilizărilor anunţate în 2009. „Anul trecut, administraţia societăţii ne-a anunţat, printr-o notificare, că vor fi disponibilizaţi 280 de angajaţi. După ce au fost disponibilizaţi 200 de angajaţi, au mai rămas 80, care au intrat de azi (ieri – n.r.) în preaviz. Ei vor munci în această lună câte 4 ore pe zi, fără ca salariul să le fie modificat. Pe data de 4 februarie, când se va termina preavizul, aceste 80 de persoane vor fi concediate colectiv şi vor primi toate salariile cuvenite, potrivit contractului colectiv de muncă”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Florian Marin, liderul sindical al Daewoo Mangalia Heavy Industries. Potrivit acestuia, pentru anul 2010, administraţia societăţii nu a anunţat încă nici o disponibilizare. Amintim că, disponibilizările la Daewoo Mangalia au făcut parte dintr-un plan anticriză, pe fondul lipsei lichidităţilor.
luni, 4 ianuarie 2010
Captivi în apele somaleze În prima zi a noului an, piraţii au pus mâna pe nava „Asian Glory” cu doi români la bord
După ce la sfârşitul anului trecut, mai exact pe data de 28 decembrie, piraţii somalezi au capturat cargoul „St. James Park”, sub pavilion britanic, cu 26 de navigatori, printre care şi doi constănţeni, pe data de 1 ianuarie 2010, aceştia au pus mâna încă pe o navă. De data asta, piraţii au capturat nava „Asian Glory”, de 13.000 de tone, care transporta maşini din Singapore în Arabia Saudită, aceasta fiind capturată la 620 de mile de coasta Somaliei, în afara ariei de acţiune a forţei navale a UE. Atacul piraţilor s-a desfăşurat fără incidente şi fără să fie înregistrate victime. Potrivit comandantului John Harbour, purtătorul de cuvânt al NavFor, unitatea antipiraterie a UE, toţi cei 25 de marinari, inclusiv doi români şi opt bulgari sunt teferi. „Pe nava britanică Asian Glory se află şi doi marinari români, unul ofiţer, celălalt nebrevetat. Se pare că, unul dintre navigatori este din Constanţa, iar cel de-al doilea din Mangalia”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, liderul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor din România şi liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu. La rândul său, Sorin Mihalcea, reprezentantul societăţii Zodiac Maritime Agencies, a precizat, pentru cotidinaul „Replica” că echipajul se simte bine. „Din păcate două nave care aparţin companiei noastre (Asian Glory şi St. James Park – n.red.) se află în mâinile piraţior. Aceştia au permis ca de pe fiecare navă să fie efectuat câte un apel către familii. Navigatorii de pe amble nave ne-au anunţat că starea lor de sănătate este bună, iar piraţii nu sunt agresivi. Până acum, piraţii somalezi nu au luat legătura cu proprietarul navei şi cel mai probabil aşteaptă acostarea navei pentru a începe negocierile de răscumpărare”, a subliniat Sorin Mihalcea. Pe lângă cei doi români, echipajul format din 25 de marinari mai cuprinde opt bulgari, zece ucrainieni şi cinci indieni. Firma Zodiac Maritime Agencies, cu sediul central în Londra, căreia îi aparţine nava, a dat asigurări că se află în legătură cu autorităţile competente. Zodiac Maritime Agencies are 150 de nave şi peste 5.000 de marinari.
Doi români de pe St. James Park, în continuare prizonierii piraţilor
Pe 28 decembrie 2009, un alt echipaj aflat pe nava St. James Park, care aparţine şi ea firmei Zodiac Maritime Agencies a fost capturat de piraţii somalezi. Nava St James Park, sub pavilion britanic, transporta substanţe chimice, şi se îndrepta spre Thailanda, din Spania, Echipajul de pe cargou este format din 26 de membri, care provin din Rusia, Ucraina, Bulgaria, România, Filipine, Polonia, Georgia, India şi Turcia. Potrivit liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, doi dintre marinarii răpiţi de piraţii somalezi sunt din Constanţa: căpitanul secund al navei şi un cadet. În prezent, cinci marinari români se află în mâinile piraţilor somalezi.
În afara celor patru de la Zodiac, cel de-al cincilea este din Tulcea. Gelu Ion Slavoschi a fost capturat la finele lui noiembrie, pe nava grecească „Maran Centauros”. Capturat în 28 noiembrie cu un echipaj format din 16 filipinezi, nouă greci, doi ucraineni şi un român, petrolierul Maran Centaurus, sub pavilion grec, este ancorat în largul Haradhere, un refugiu al piraţilor.
marți, 29 decembrie 2009
Pentru profesori, Anul 2009 a adus greve, teze anulate şi ameninţări cu îngheţarea anului şcolar
Anul 2009 a fost plin de evenimente pentru cadrele didactice. Învăţământul preuniversitar a fost marcat de greve, teze anulate, ameninţări cu îngheţarea anului şcolar, procese în instanţă, o nouă Lege a Învăţământului şi chiar reduceri salariale. La începutul anului 2009, după ce Guvernul Tăriceanu nu a pus în aplicare legea care presupunea majorări salariale de 37%, sindicatele din învăţământ au anunţat mai multe proteste. Astfel, pe 20 ianuarie, liderii de sindicat şi-au arătat nemulţumirea faţă de decizia Guvernului de a plafona salariile pe anul 2009 şi au ameninţat că dacă Executivul nu va aloca Educaţiei cele 6% din PIB, vor trece la acţiuni de protest. Pe 11 februarie, sindicatele au ajuns la renegocierea contractului colectiv de muncă, pe 16 martie au anunţat un nou protest, ameninţând cu boicotarea examenelor naţionale, iar pe 5 mai a fost anuntaţă prima grevă din învăţământ. Proteste urmau să se deruleze în zilele tezelor cu subiect unic: 5, 13 şi 21 mai. Sindicaliştii au luat decizia de a reprograma susţinerea tezelor unice din intervalul 28 mai-4 iunie, deoarece cadrele didactice nu au vrut să renunţe la greva generală programată pe 5, 13 şi 21 mai, dar, cu toate acestea, pe 5 mai sindicaliştii au suspendat greva. Pe data de 27 august, sindicatele au respins deciziile luate de guvernanţi, în urma cărora bugetarii erau nevoiţi să accepte zece zile de concediu fără plată. Pe 1 octombrie, cadrele didactice au pichetat sediile partidelor aflate la guvernare. Sute de sindicalişti au ieşit în stradă, lansând un apel la solidaritate către angajaţii din mediul privat şi anunţând grevă generală pe 5 octombrie 2009. Astfel, pe 5 octombrie, aproximativ 750.000-800.000 de angajaţi din administraţia publică şi locală, din învăţământ şi din sănătate, afiliaţi la Alianţa Bugetarilor, nu au muncit, pe timpul grevei, profesorii supraveghind elevii, fără să predea. Tot în anul 2009, au fost înregistrate noi încercări de reformare a învăţământului, iar cadrele didactice au solicitat ca reforma să înceapă cu creşterea salariilor. Grevele au fost urmate de iniţierea unui nou pachet legislativ pentru sistemul educaţional. Până la urmă, acest pachet a fost anulat de Curtea Constituţională. Tot în toamna anului 2009, au fost promulgate alte două legi: Legea salarizării unice şi Legea 329, care impune reducerea cheltuielilor cu personalul angajat. (Nicoleta BACIU)
luni, 28 decembrie 2009
Consul General al Turciei la Constanţa, Excelenţa Sa Haluk Agca:
„În 2008, 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia, aşteptăm şi mai mulţi”
De Nicoleta BACIU
Consulul General al Turciei la Constanţa, Excelenţa Sa Haluk Agca, care se află de trei ani şi jumătate la noi în ţară, vede România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. Având o carieră diplomatică de 26 de ani, în care a văzut numeroase ţări, Haluk Agca consideră că dintre toate popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.
Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice turco-române?
Haluk Agca: Relaţiile turco-române în sfera dipomatică au cunoscut o dezvoltare rapidă din anul 1989 şi până în zilele de azi, fiind influenţate şi de intrarea României în structurile euroatlantice. Turcia şi România nu sunt împreună numai pe platformele NATO şi UE, ci împărtăşesc scopuri şi interese comune ca ţări riverane Mării Negre şi aparţinând zonei balcanice. Intrarea României în NATO a deschis calea cooperării în domeniul militar. Relaţiile bilaterale în sfera economică au întregistrat o dezvoltare rapidă după trecerea României la economia de piaţă. Astfel, volumul schimburilor comerciale la sfârşitul anului 2008 a fost de 7,5 miliarde de dolari. Turcia şi România, două ţări ale căror relaţii de prietenie vin din istorie, cooperează şi în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră. (OCEMN). Relaţiile din domeniul turismului se dezvoltă în fiecare an. În anul 2008 aproximativ 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia. Ne dorim să primim cât mai mulţi turişti din România. În fiecare an, aproximativ şase milioane de turişti turci îşi petrec vacanţele în străinătate. Numărul turiştilor turci care vin în România poate creşte. Cooperarea în acest domeniu căpăta noi dimensiuni. Consider că acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea susţinută a infrastructurii de transport rutier, aerian şi maritim, precum şi prin facilitatea obţinerii vizelor de intrare în România de către cetăţenii turci. Dezvoltarea relaţiilor din domeniul diplomatic, al apărării, economic şi turistic au drept consecinţe influenţa reciprocă şi colaborarea culturală. Cooperarea culturală, în special în sfera educaţiei prezeintă o importanţă desosebită.
Rep.: Ce fel de activităţi preconizaţi pentru anul acesta în domeniul relaţiilor turco-române?
Consul Haluk Agca: Datorită faptului că relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în aproape orice domeniu vizitele reciproc oficiale şi civile au loc periodic. Analizând relaţiile de prietenie, nivelul actual al cooperării şi al relaţiilor existenţe între cele două ţări putem spune că acestea se dezvoltă sub impulsul dinamicii interne, urmând ca anul acesta, la fel ca în anii precedenţi, agenda relaţiilor turco-române să îşi păstreze intensitatea. Pe de altă parte, faptul că în luna martie a acestui an în Turcia au avut loc alegerile locale, iar toamna în România se vor organiza alegerile prezidenţiale, este normal ca în anul 2009, atenţia oficialilor celor două ţări să se îndrepte asupra politiciii interne.
Rep.: Care sunt posibilităţile de cooperare în domeniul economic nevalorificate în prezent, dar care pot fi analizate în viitor?
Haluk Agca: Fără îndoială cel mai important aspect îl reprezintă faptul că investiţiile româneşti în Turcia sunt destul de modeste, comparativ cu dimensiunea economiei româneşti. Investiţiile turceşti în România sunt consistente, dar aceste cifre pot creşte. Potrivit statisticilor oficiale din România, în anul 2007, Turcia a ocupat locul nouă ca la capitolul investiţii directe, dar acest clasament nu include firmele turceşti care au investit în România, dar au sosit prin intermediul sucursalelor lor din ţări precum Anglai, Olanda, Germania, Franţa. Din acest motiv putem afirma că investiţiile turceşti din Romînia sunt mult peste cele indicate în statisticile oficiale din România. Pe de altă parte, multe dintre firmele turceşti care investesc în România se dezvoltă şi ajung în poziţia de lider al sectorului în care se află. Statisticile cuprind numai intrările directe de capital şi nu reflectă dezvoltarea firmelor şi contribuţia lor la creşterea economiei româneşti. Firmele şi oamenii de afaceri din amblele ţări trebuie să coopereze şi pentru identificarea noilor pieţe de desfacere. Având în vedere faptul că popoarele noastre se înţeleg şi comunică uşor, consider că din colaborarea lor cu alte ţări pot rezulta noi oportunităţi de afaceri.
Rep.: Cum apreciaţi dezvoltarea volumului schimburilor comerciale din ultima perioadă?
Haluk Agca: Volumul schimburilor comerciale bilaterale înregistrează o creştere sporită de la an la an. Această situaţie ne încurajează. Un volum mai mare al schimburilor comerciale şi un volum mai mare de investiţii poate contribui substanţial la creşterea nivelului de trai al societăţii. Volumul schimburilor comerciale, în anul 2006, a fost de cinci miliarde de dolari, iar în anul 2007 a crescut cu un miliard de dolari, ajungând la şase miliarde şi jumătate de dolari. Analizând volumul schimburilor comerciale se poate observa că în general România exportă mult mai multă marfă în Turcia. Cu toate acestea, Turcia estre al treilea partener de exporturi al României, după Germania şi Italia. Printre ţările din România importă marfă, Turcia se află pe locul şase, după Germania, Italia, Ungaria, Rusia şi Franţa. România exportă în Turcia fier vechi, produse petroliere (benzină, motorină), uree (materie primă pentru îngrăşăminte), seminţe de floarea soarelui, produse chimice (PVC, polipropilenă, polietilenă), automobile şi porumb. Produsele importate din Turcia în România sunt, în general, maşini cu motor (automobile, autobuze, camioane), produse din fier şi oţel (laminate la rece şi la cald, produse drepte, curbate, profile), receivere TV, cabluri, radiatoare panel, anvelope, scutece, tampoane, ţevi şi profile PVC, motoare (pentru maşinile cu motor) şi instalaţii frigorifice. Consider că atât minoritatea de origine turcă din România, cât şi oamenii de afaceri sosiţi din Turcia au avut un rol important la creşterea volumului schimburilor comerciale. Datorită faptului că sunt familiarizate cu piaţa turcească sau au relaţii cu furmele din Turcia, aceste firme importă din Turcia materii prime pe care nu le pot procura din ţări precum Germania, Anglia sau Suedia.
Rep.: Cum privesc oamenii de afaceri turci economia românească şi în special economia constănţeană? Care sunt potenţialele domenii de interes?
Haluk Agca: Oamenii de afaceri truci desfăşoară numeroase activităţi, în primul rând în ţările balcanice învecinate, în Rusia, Ucraina, Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu, Europa şi Nordul Africii. În ultimii ani, au devenit foarte activi chiar şi pe pieţele considerate îndepărtate precum Republica Populară Chineză şi Asia Centrală şi cea de Sud. Cea mai importantă caractreristică a oamenilor de afaceri turci este faptul că intră cu curaj chiar şi pe pieţe considerate dificile de către businessmenii din vest. În Constanţa, Brăila şi Galaţi, oamenii de afaceri turci, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, au înregistrat, în ultimii ani, o creştere rapidă. După cum se ştie, Turcia se află pe un loc fruntaş în domeniul construcţiilor. 10% din firmele care se află în topul „Cei mai mari 225 antreprenori din lume”, alcătuit de revista „Engineering News Recvord”, în anul 2008, sunt firme turceşti. Cu un număr total de 23 de frme incluse în „Top 225”, Turcia se află pe locul trei, după China şi SUA. Firmele turceşti de construcţii au contractat în România 34 proiecte în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. Unele dintre aceste proiecte se află în Constanţa.
Rep.: Există în Constanţa condiţii favorabile investitorilor turci? Care sunt problemele cu care aceştia se confruntă?
Haluk Agca: Avantajele sunt, în primul rând, apropierea culturală şi gerografică. Există numeroase exemple de cazuri în care o relaţie de colaborare între omanenii de afaceri din Turcia şi România sau dintre firmele acestora au dus în timp la sosirea în România a oamenilor de afaceri turci în calitate de investitori. Pe lângă factorii favorizanţi, precum apropierea culturală şi geografică, putem enumera şi calitatea României de membru a UE. Un om de afaceri care a înfiinţat în România o fabrică sau o firmă de distribuţie poate exporta mult mai uşor în celelalte ţări membre UE. Calitatea de port a oraşului Constanţa, apropierea Dunării, care este o importantă cale de transport, existenţa unui canal de navigaţie care scurtează distanţa prin Agigea şi leagă Dunărea de Marea Neagră sunt alţi facori care face Constanţa atractivă. Una dintre problemele importante cu care se confruntă firmele turceşti este aceea că aducerea din Turcia a unor lucrători calificaţi, greu de găsit pe piaţa muncii din România, este posibilă doar după un lung şir de formalităţi costisitoare. Uneori aflu despre cazuri în care din cauza acestor dificultăţi businessmenii turci se gândesc să transfere fabricile sau firmele de distribuţie în ţări precum Ucraina, Republica Populară Chineză, Moldova sau Turcia, unde pot găsi mai uşor forţa de muncă necesară şi unde cheltuielile sunt mai scăzute. O altă problemă este aceea că oamenii de afaceri, chiar dacă ocupă locuri fruntaşe în producţie, plătesc impozitele, se află încă în situaţia de a primi permise de şedere şi autorizaţii de muncă cu durata de un an sau întâmpină încă multe dificultăţi în efectuarea acestor formalităţi. Din toate întâlnirile avute cu oamenii de afaceri turci nu-mi amintesc să fi existat plângeri privind Constanţa. Cu alte cuvinte, problemele sunt valabile pentru toată România. Bineînţeles că firmele turceşti se văd nevoite să concureze în condiţii favorabile cu firme venite din Occident. Businessmenii turci încearcă să suplinească acest dezavantaj prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.
Reporter: De cât timp vă aflaţi în Românbia? Ce impresii aveţi despre ţară şi oraşul Constanţa?
Haluk Agca: Mă aflu în Constanţa de mai bine trei ani. Lăsând la o parte Turcia, România este cea mai mare ţară din Balcani. O caracteristică a relaţiilor dintre Turcia şi România este aceea că datorită teritoriului şi potenţialul de colaborare este foarte mare. Însă nu putem încă afirma că folosim la maxim potenţialul de colaborare din diferite domenii. De fapt, ambele ţări sunt într-o continuă şi rapidă dezvoltare şi transformare. În acelaşi timp, cooperarea dintre Turcia şi România s-a intensificat după anul 1989, când România a trecut la economia de piaţă. Astfel, într-o perioadă de 18-19 ani, Turcia şi România au înregistrat succese importante, în general, în plan economic şi, în special, în domeniul comercial. Nu văd nici un motiv pentru care ambele ţări să nu aibă succese şi mai mari şi să nu-şi propună ţeluri şi idealuri cât mai măreţe. România este a treia ţară balcanică în care am lucrat. Pe de altă parte, fiind o ţară balcanică pot spune că în România nu m-am simţit străin. Am sosit în România pe data de 16 noiembrie 2005Din acea zi şi până astăzi România şi, bineînţeles, Cosntanţa au întergistrat un progres şi o schimbare rapidă şi evidentă. Eu asist cu plăcere la această situaţie. Să nu uităm că un nivel de viaţă mai bun întăreşte, în acelaşi timp, pacea şi stabiliatatea. De la 1 ianuarie 2007, România este membră a UE. Astfel am avut ocazia de a asista la un moment important din istoria acestei ţări. Românii sunt extrovertiţi. Şi în acelaşi timp toleranţi. Cred că toleranţa şi ospitalitatea românilor ajută străinii sosiţi în România să se adapteze într-un timp foarte scurt. Eu şi soţia mea am cunoscut România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. După ce vom pleca ne vom aminti de România prin numeroşii noştri prieteni de aici şi amintirile plăcute.
Rep.: Aţi participat la activităţile organizate de comunitatea turco-tătară în Dobrogea?
Haluk Agca: Am participat la numeroase activităţi culturale. Chiar am avut ocazia de a urmări şi activităţile culturale ale celorlalte miorităţi. Pot spune că de-a lungul timpului calitatea acestor activităţi culturale a crescut.
Rep.: Care dintre obiceiurile şi tradiţiile româneşti v-au plăcut?
Haluk Agca: În primul rând am văzut că românii, comparativ cu ceilalţi balcanici, sunt mai prietenoşi, ospitalieri, zâmbitori şi atenţi. Românii sunt, în acelaşi timp, oameni toleranţi. Am observat că sunt deschişi noutăţilor. Adaptarea lor nu durează mult. O trăsătură importantă a românilor este aceea că ştiu să fie fericiţi. Probabil gândul că viaţa este scurtă îi face să se bucure de fiecare clipă. Toate acestea sunt caracteristici pozitive. În cariera mea de 26 de ani am văzut numeroase ţări şi consider că popoarele, ca şi indivizii, au trăsături de caracter. După aproximativ trei ani şi jumătate de când ma află în România pot spune că dintre popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.
XXXX
Deputatul Ion Varta „După 5 aprilie, în Moldova s-ar putea produce alternanţa puterii”
De Nicoleta BACIU
Moldovenii de peste Prut îşi vor alege duminică, 5 aprilie, reprezentanţii din Parlament. În total, 15 partide şi şase candidaţi independenţi se luptă pentru cele 101 de locuri din Parlament. Iar Parlamentul va alege un nou preşedinte al ţării. Unii analişti sunt de părere că Partidul Comunist ar putea să îşi conserve majoritatea din forul legislativ, iar soluţia opoziţiei ar fi o alianţă. Ion Varta, fost membru PPCD, istoric, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova a comentat pentru cotidianul „Replica” acest eveniment, de care depinde soarta republicii.
Replica: Cum comentaţi recentele evenimente de la frontiera dintre Republica Moldova cu România, când mai multor cetăţeni români le-a fost interzisă intrarea în ţara vecină?
Ion Varta: Aceste acţiuni sunt ieşite din comun, pentru că aşa ceva nu s-a mai întâmplat vreodată. Raţiunea unor persoane nu poate fi înţeleasă. Personal am fost martor când şi studeţii moldoveni, care învaţă în România, nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova. Ceee ce s-a întâmplat, nu e decât o strategie electorală a actualei guvernări, care vrea să câştige 50% din sufragii.
Replica: Care sunt pronosticurile pentru alegerile de duminică?
Ion Varta: La aceste alegeri, Partidul Comuniştilor nu va înregistra scorul alegerilor din 2005, când a adunat 46% dintre sufragii. Totuşi, faţă de ale algerile locale din 2007, când au perdut din sufragii, acum comuniştii par să recupereze teren. Au şanse mari de a intra în Parlament şi cele trei formaţiuni de dreapta, care sunt pregătite să facă o alianţă: Partidul liberal-democrat, Partidul liberal şi „Moldova Noastră”. Însă daca opoziţia nu se va alia, Partidul Comunist ar putea profita de această fragmentare.
Replica: Cine credeţi că va fii viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
Ion Varta: Vladimir Voronin nu mai poate candida, deoarece a avut deja două mandate. El doreşte postul de preşedinte al Parlamantului. Iar cine va fi viitorul preşedinte al Republicii Moldova este o surpriză pentru toată lumea.
Replica: Credeţi că până la urmă Republica Moldova se va uni cu România?
Ion Varta: După 5 aprilie se vor limpezi lucrurile, dacă se va produce alternanţa puterii. Şi Uniunea Europeană aşteaptă rezultatele alegerilor, pentru a semna un nou acord de parteneriat cu Republica Moldova. Şansa de a ne vedea reîntregiţi cu România va fi posibilă după ce Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană.
XXXXX
Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin:
„Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a capitalului rus”
Nicoleta BACIU
De patru ani de când se află în România, Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Victor Nicolaevici Demin, este impresionat de felul cum sărbătoresc românii venirea primăverii, de folclorul românesc, pe care îl consideră admirabil, dar şi de faptul că poporul acestei ţări este prietenos şi ospitalier. După părerea lui, cel mai important este faptul că în Constanţa reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în armonie.
Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice ruso-române?
Victor Nicolaevici Demin: Consider că există motive să constatăm o tendinţă de intensificare a dialogului politic bilateral. Acest lucru este confirmat şi de discuţiile purtate de Serghei Lavrov, Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, cu colegul său, Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, pe 27 februarie a.c., cu ocazia vizitei acestuia la Moscova. Este foarte important faptul că părţile şi-au exprimat interesul reciproc de a dezvolta continuu, pe mai departe, relaţiile ruso-române în diferite direcţii, cum ar fi: extinderea reciproc avantajoasă a cooperării în cadrul schimburilor economico-comerciale, culturale, umanitare, precum şi în domeniul învăţământului. A fost exprimată disponibilitatea de a discuta împreună problemele legate de consolidarea securităţii europene, relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, cooperarea cu OSCE, cu Consiliul Europei, cu Organizaţia de Cooperare Economică în zona Mării Negre. Aşadar, în opinia mea, relaţiile ruso-române au un potenţial ridicat. Este important ca acesta să fie folosite în beneficiul ambelor părţi.
Rep.: Ce acţiuni prevedeţi că vor avea loc în acest an în relaţiile româno-ruse?
V. N. D.: Sperăm că vor fi continuate contactele politice bilaterale. În aprilie anul trecut, după cum se ştie, a avut loc la Bucureşti întâlnirea ruso-română la nivel înalt. În acest an, preşedintele Dimitrii Medvedev, şi prim-ministru Vladimir Putin, au discutat cu preşedintele României, Traian Băsescu la telefon. Sperăm că în curând va avea loc sesiunea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, care va stabili măsuri concrete pentru adâncirea relaţiilor economice dintre ţările noastre, în perspectiva apropiată. Nu este exclus să aibă loc întâlniri şi la alte niveluri pe probleme de interes reciproc, pe măsură ce acestea vor fi pregătite spre a fi discutate.
Rep.: În ce măsură se manifestă interesul oamenilor de afaceri din Rusia faţă de economia românească, în special la Constanţa?
V. N. D.: Rusia continuă să fie unul dintre principalii parteneri în cadrul comerţului exterior al României. Volumul schimburilor comerciale reciproce de mărfuri înregistrează o creştere constantă. În anul 2008 acesta a crescut cu 23% şi a ajuns la 5,9 miliarde de dolari. Rusia livrează în România, îndeosebi, purtători de energie, şi cumpără de aici produse ale industriei constructoare de maşini, ale industriei chimice, industriei metalurgice şi textile, mobilă şi mase plastice. Cresc investiţiile ruse în economia românească. Volumul acestora a ajuns la 1,5 miliarde de dolari. Acestea sunt orientate cu prioritate în domeniul petrolului şi gazelor naturale, industriei petrochimice şi metalurgice. Desigur, şi Constanţa prezintă interes pentru partenerii din Rusia. Constanţa este un important nod de transport din sud-estul Europei unite. Aici există o economie dezvoltată, foarte diversificată, cu un mare potenţial de dezvoltare a turismului internaţional.
Rep.: Credeţi că în judeţul Constanţa, există un climat favorabil pentru investiţiile ruseşti? În cazul în care există impedimente, care ar fi acestea?
V. N. D.: Climatul investiţional depinde de foarte mulţi factori de natură politică, macroeconomică, juridică şi de altă natură. Prin urmare, este dificil de dat un răspuns universal la această întrebare, fără a ţine seama de tipul specific de activitate, mai ales acum, când încă nu sunt clare consecinţele crizei financiare globale aflate în plină evoluţie. În general, după cum ştim, în România, au fost create condiţii favorabile pentru atragerea de investiţii, iar capitalul rus, de asemenea, este prezent aici. Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a acestuia. Aici mai trebuie să se lucreze.
Rep.: Cum comentaţi recentele tensiuni între România şi Ucraina? Se întrevăd noi căi de dezvoltare a relaţiilor româno-ucrainene pentru viitorul apropiat?
V. N. D.: Nu ar fi tocmai corect din partea mea să fac aprecieri cu privire la situaţia relaţiilor dintre ţara în care eu lucrez şi vecinii săi. Aceasta este problema României şi a Ucrainei.
Rep.: Credeţi că Rusia va fi de acord să împrumute Ucrainei 5 milioane de dolari, pe care i-a cerut primul ministru, pentru plata gazelor naturale?
V. N. D.: Nu pot decât să mă refer la declaraţia Ministrului de Finanţe al Rusiei, Alexei Kudrin, şi anume că guvernul ucrainean i-a solicitat oficial Rusiei un împrumut de 5 miliarde de dolari. În prezent au loc consultări între experţii departamentelor financiare din cele două ţări. Dar deocamdată nu s-a luat nici o decizie.
Rep.: Excelenţă, de cât timp sunteţi în România? Ce impresie v-a lăsat această ţară? Dar Constanţa?
V. N. D.: Eu muncesc şi trăiesc în România de patru ani. Ţara este foarte interesantă şi atractivă, datorită frumuseţilor sale naturale unice, datorită istoriei bogate şi culturii sale. În ceea ce priveşte Constanţa, ea impresionează cel mai mult prin simbioza organică dintre trecutul său îndepărtat şi realizările epocii contemporane.
Rep.: V-aţi implicat în sprijinirea comunităţii ruşilor lipoveni din zona Dobrogei?
V. N. D.: Susţinerea compatrioţilor noştri care trăiesc în România este una din principalele sarcini ale Consulatul General. Statul rus îi consideră pe compatrioţi, inclusiv pe ruşii lipoveni, care sunt o parte a societăţii ruse, aflate în afara teritoriului statului nostru. Principala direcţie a activităţii o reprezintă apărarea drepturilor compatrioţilor ruşi, păstrarea identităţii lor culturale şi a identităţii naţionale, întărirea legăturilor cu patria istorică. În acest sens, suntem conştienţi de faptul că ruşii lipoveni sunt cetăţenii ai României şi că trăiesc după legile româneşti.
Rep.: Ce tradiţii şi obiceiuri v-au plăcut în România?
V. N. D.: România, ca şi Rusia, are o cultură creştin-ortodoxă. De aceea cred că există atât de multe tradiţii şi obiceiuri apropiate ale popoarelor noastre. Acest lucru se poate remarca îndeosebi în zilele sărbătorilor religioase. Dar există, desigur, şi lucruri specifice. Îmi place foarte mult cum este sărbătorită în România venirea primăverii. Oamenii îşi oferă unul altuia, ca un semn aducător de noroc şi de sănătate, frumoasele talismane - Mărţişor. Folclorul românesc este admirabil. Deosebit de impresionante sunt cântecele şi dansurile populare. Nu o dată m-am convins că românii sunt oameni prietenoşi şi ospitalieri. După părerea mea, cel mai important este faptul că aici reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în pace şi armonie, în respectul şi toleranţa faţă de obiceiurile şi tradiţiile celuilalt.
XXXX
Ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu „Sancţiunile profesorilor violenţi vor fi înăsprite”
De Nicoleta BACIU
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, are proiecte mari în ceea ce priveşte resturcturarea învăţământului românesc, după cum a arătat aceasta în cadrul unui interviu acordat cotidianului „Replica” de Constanţa. Printre acestea se numără majorarea salariilor cadrelor didactice – un subiect fierbinte, care a suscitat deja numeroase polemici –, modificarea programei şcolare pentru anul următor, simplificarea bacalaureatului, dar şi înăsprirea sancţiunilor pentu profesorii violenţi, având în vedere că tot mai multe astfeld e cazuri au ieşit la iveală în presă. Amintim că Ecaterina Andronescu a mai fost ministru al Educaţiei, în perioada 2000-2003, măsurile de atunci pe care social-democrata le-a luat fiind aspru criticate de o parte dintre profesori, dar şi de politicienii aflaţi în opoziţie. Printre intenţiile sale de reformă s-au aflat şi reintroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat.
Reporter: Recenta iniţiativă a Guvernului, prin care schemele de personal vor fi reduse cu 20%, va afecta şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării?
Ecaterina Andronescu: Suntem solidari cu decizia Guvernului, care urmăreşte prin această iniţiativă să reducă birocraţia. Desigur că şi la nivelul Ministerului Educaţiei vor fi făcute anumite modificări, dar, în primul rând, vom ţine cont ca să nu sufere proiectele începute. Şi, desigur, reducerile de personal nu vor afecta şcolile.
Rep.: Ce departamente din cadrul ministerului sunt vizate de reducerile de personal? Câţi oameni vor fi disponibilizaţi?
E.A.: Deocamdată e prea devreme să spun câte persoane vor fi disponibilizate sau din ce departamente. Urmează să fac o analiză amplă a activităţii ministerului, ca să pot da un răspuns concret. Cert este că sunt de acord să restructurăm activitatea pentru a fi eficienţi la nivel naţional.
Rep.: Ce ne puteţi spune referitor la discuţiile de majorare a salariilor cadrelor didactice?
E.A.: Sistemul de învăţământ are nevoie de o finanţare corespunzătoare, de remotivare, iar salariile sunt foarte importante din acest punct de vedere. Legea dă dreptul unei astfel de finanţări, iar pentru respectarea legii şi a Pactului pentru Educaţie este nevoie de 6% din PIB pentru învăţământ în 2009. În proiectul de buget înaintat Ministerului de Finanţe am cuprins majorările de salariu prevăzute de lege. Pentru profesorii universitari sunt exagerate creşterile de 50% şi, după cum am discutat şi cu reprezentanţii sindicali, o soluţie ar fi eşalonarea acestor majorări. Aşteptăm ca respectivul proiect să fie aprobat prin lege.
Rep.: În ultimul timp, şcolile din România s-au transformat în adevărate arene de luptă: elevii se bat între ei, profesorii bat elevii... Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în ce priveşte violenţa în unităţile de învăţământ?
E.A.: Eu sunt autorul legii „Creşterea siguranţei în şcolile din România”, care a fost promulgată în anul 2007. Această lege stabilea responsabilităţi clare ale directorilor unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare, prefecţilor. Din păcate, legea nu fost respectată. La ora actuală, intenţionez să modific regulamentul privind sancţiunile elevilor şi a profesorilor violenţi, pentru a descuraja asemenea comportament în şcoli. În ceea ce priveşte profesorii violenţi, sancţiunile acestora vor fi înăsprite. Şi, desigur, să trebuie să existe o continuitate a dialogului între părinţi şi şcoală.
Rep.: O altă probemă a învăţământul din România este cea a plagiatului în rândurile profesorilor.
Ecaterina Andronescu: Este firesc ca atunci când este scrisă o lucrare să fie folosită o bibiografie. Autorul este obligat să indice lucrările şi autorii pe care i-a citat. Dacă nu o face, deja ne confruntăm cu o problemă, adică plagiatul, care nu are ce căuta în şcoli, licee, universităţi.
Rep.: V-au fost aduse la cunoştinţă fapte concrete? Care este soluţia combaterii acestei probleme?
E.A.: De când sunt ministru al Educaţiei nu mi s-au comunicat cazuri concrete de plagiat în rândurile profesorilor. Dar în orice universitate din România există câte o Comisie de Etică, al cărei rol este să stabilească dacă o lucare a fost plagiată. Dacă ideile din două sau mai multe lucrări sunt foarte apropiate, Comisa de Eitică este cea care trebuie să sesizeze Senatul Universităţii.
XXXX
Interviu cu Ecaterina Andronescu
De Nicoleta BACIU
Încă pe timpul primului mandat, Ecaterina Andronescu a luat mai multe măsuri, multe dintre ele controvresate, menite să creeze o stare de confuzie în învăţământul românesc. Revenită în fotoliu de ministru, Ecatrerina Andronescu vrea să reformeze sistemul de învăţământ. Începerea şcolii la vârsta de şase ani, obligativitatea învăţământului de zece ani, înlocuirea actualelor şcoli profesionale şi de meserii cu şcoli de arte şi meserii, reîntroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat – acestea sunt unele dintre intenţiile de reformă a învăţământului din România.
Replica: Cum comentaţi zvonurile privind amânarea majorării salariilor cadrelor didactice?
Ecaterina Andronescu: Nu cred că un zvon poate fi comentat. Dar până la sfârşitul anului salariile cadrelor didactice se vor majora. La ora actuală, în parlament se discută ordonanţa 151/2008 a Guvernului Tăriceanu, prin care se prevedeau creşteri salariale de 28% pentru cadrele necalificate şi în procente nesemnificative sau aproape deloc pentru ceilalţi profesori. Eu sper să ne întoarcem la Legea 221, care prevedea majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor.
Replica: Din cauza că majorările salariale au fost amânate, sindicatele din învăţământ au iniţiat trimiteri în judecată ale guvernului şi ameninţă cu proteste şi cu boicotarea examenelor de bacalaureat.
Ecaterina Andronescu: Nemulţumirea profesorilor a început după ce anul trecut parlamentul a adoptat Legea 221, privind majorarea salariilor cu 50%, care a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Atunci, guvernul Tăriceanu a emis două ordonanţe: prima, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, prevedea amânarea intrării în vigoare a Legii 221. A doua, rămasă în vigoare, prevedea creşterea diferenţiată a salariilor, cu până la 28%, în două trepte, la 1 martie 2009 şi, respectiv, 1 septembrie. Eu ţin foarte mult să ne întoarcem la legea 221. Dar e greu de spus cu cât vom putea majora salariile, din cauza crizei economice care e o criză atipică.
Replica: Cum se va desfăşura anul acesta examenele de bacalaureat? Credeţi că profesori sau părinţii vor strânge fonduri pentru buna desfăşurare a examenelor?
Ecaterina Andronescu: Examenele de anul acesta se vor derula după metodologia de anul trecut, dar vor fi şi la modificări. Vom reduce numărul de probe la bacalaureat, nu pot să spun exact câte vor fi, pentru ca elevii să se poată pregăti temeinic. În ceea ce priveşte colectarea de fonduri pentru examentul de bacalaureat... sper să nu existe asemenea sitiuaţii în vreun liceu din ţară.
Replica: Cardele didactice din ţară au acuzat că reducerea numărului de ore la anumite discipline le va afecta locul de muncă.
Ecaterina Andronescu: Reducerea numărului de ore nu a fost întâmpinat prea bin, deoarece s-a crezut că va afecta norma didactică. Însă Ministerul Educaţiei nu intenţionează acest lucru. Reforma în învăţământ este un obiectiv dificil ţinând cont de criza financiară din acest an, însă obiectivul principal al nostru este de a conserva locurile de muncă. Deşi se vor reduce numărul de ore din programul săptămânal al elevilor, acest lucru nu va afecta cadrele didactice.
„În 2008, 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia, aşteptăm şi mai mulţi”
De Nicoleta BACIU
Consulul General al Turciei la Constanţa, Excelenţa Sa Haluk Agca, care se află de trei ani şi jumătate la noi în ţară, vede România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. Având o carieră diplomatică de 26 de ani, în care a văzut numeroase ţări, Haluk Agca consideră că dintre toate popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.
Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice turco-române?
Haluk Agca: Relaţiile turco-române în sfera dipomatică au cunoscut o dezvoltare rapidă din anul 1989 şi până în zilele de azi, fiind influenţate şi de intrarea României în structurile euroatlantice. Turcia şi România nu sunt împreună numai pe platformele NATO şi UE, ci împărtăşesc scopuri şi interese comune ca ţări riverane Mării Negre şi aparţinând zonei balcanice. Intrarea României în NATO a deschis calea cooperării în domeniul militar. Relaţiile bilaterale în sfera economică au întregistrat o dezvoltare rapidă după trecerea României la economia de piaţă. Astfel, volumul schimburilor comerciale la sfârşitul anului 2008 a fost de 7,5 miliarde de dolari. Turcia şi România, două ţări ale căror relaţii de prietenie vin din istorie, cooperează şi în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră. (OCEMN). Relaţiile din domeniul turismului se dezvoltă în fiecare an. În anul 2008 aproximativ 400.000 turişti români şi-au petrecut concediul în Turcia. Ne dorim să primim cât mai mulţi turişti din România. În fiecare an, aproximativ şase milioane de turişti turci îşi petrec vacanţele în străinătate. Numărul turiştilor turci care vin în România poate creşte. Cooperarea în acest domeniu căpăta noi dimensiuni. Consider că acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea susţinută a infrastructurii de transport rutier, aerian şi maritim, precum şi prin facilitatea obţinerii vizelor de intrare în România de către cetăţenii turci. Dezvoltarea relaţiilor din domeniul diplomatic, al apărării, economic şi turistic au drept consecinţe influenţa reciprocă şi colaborarea culturală. Cooperarea culturală, în special în sfera educaţiei prezeintă o importanţă desosebită.
Rep.: Ce fel de activităţi preconizaţi pentru anul acesta în domeniul relaţiilor turco-române?
Consul Haluk Agca: Datorită faptului că relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în aproape orice domeniu vizitele reciproc oficiale şi civile au loc periodic. Analizând relaţiile de prietenie, nivelul actual al cooperării şi al relaţiilor existenţe între cele două ţări putem spune că acestea se dezvoltă sub impulsul dinamicii interne, urmând ca anul acesta, la fel ca în anii precedenţi, agenda relaţiilor turco-române să îşi păstreze intensitatea. Pe de altă parte, faptul că în luna martie a acestui an în Turcia au avut loc alegerile locale, iar toamna în România se vor organiza alegerile prezidenţiale, este normal ca în anul 2009, atenţia oficialilor celor două ţări să se îndrepte asupra politiciii interne.
Rep.: Care sunt posibilităţile de cooperare în domeniul economic nevalorificate în prezent, dar care pot fi analizate în viitor?
Haluk Agca: Fără îndoială cel mai important aspect îl reprezintă faptul că investiţiile româneşti în Turcia sunt destul de modeste, comparativ cu dimensiunea economiei româneşti. Investiţiile turceşti în România sunt consistente, dar aceste cifre pot creşte. Potrivit statisticilor oficiale din România, în anul 2007, Turcia a ocupat locul nouă ca la capitolul investiţii directe, dar acest clasament nu include firmele turceşti care au investit în România, dar au sosit prin intermediul sucursalelor lor din ţări precum Anglai, Olanda, Germania, Franţa. Din acest motiv putem afirma că investiţiile turceşti din Romînia sunt mult peste cele indicate în statisticile oficiale din România. Pe de altă parte, multe dintre firmele turceşti care investesc în România se dezvoltă şi ajung în poziţia de lider al sectorului în care se află. Statisticile cuprind numai intrările directe de capital şi nu reflectă dezvoltarea firmelor şi contribuţia lor la creşterea economiei româneşti. Firmele şi oamenii de afaceri din amblele ţări trebuie să coopereze şi pentru identificarea noilor pieţe de desfacere. Având în vedere faptul că popoarele noastre se înţeleg şi comunică uşor, consider că din colaborarea lor cu alte ţări pot rezulta noi oportunităţi de afaceri.
Rep.: Cum apreciaţi dezvoltarea volumului schimburilor comerciale din ultima perioadă?
Haluk Agca: Volumul schimburilor comerciale bilaterale înregistrează o creştere sporită de la an la an. Această situaţie ne încurajează. Un volum mai mare al schimburilor comerciale şi un volum mai mare de investiţii poate contribui substanţial la creşterea nivelului de trai al societăţii. Volumul schimburilor comerciale, în anul 2006, a fost de cinci miliarde de dolari, iar în anul 2007 a crescut cu un miliard de dolari, ajungând la şase miliarde şi jumătate de dolari. Analizând volumul schimburilor comerciale se poate observa că în general România exportă mult mai multă marfă în Turcia. Cu toate acestea, Turcia estre al treilea partener de exporturi al României, după Germania şi Italia. Printre ţările din România importă marfă, Turcia se află pe locul şase, după Germania, Italia, Ungaria, Rusia şi Franţa. România exportă în Turcia fier vechi, produse petroliere (benzină, motorină), uree (materie primă pentru îngrăşăminte), seminţe de floarea soarelui, produse chimice (PVC, polipropilenă, polietilenă), automobile şi porumb. Produsele importate din Turcia în România sunt, în general, maşini cu motor (automobile, autobuze, camioane), produse din fier şi oţel (laminate la rece şi la cald, produse drepte, curbate, profile), receivere TV, cabluri, radiatoare panel, anvelope, scutece, tampoane, ţevi şi profile PVC, motoare (pentru maşinile cu motor) şi instalaţii frigorifice. Consider că atât minoritatea de origine turcă din România, cât şi oamenii de afaceri sosiţi din Turcia au avut un rol important la creşterea volumului schimburilor comerciale. Datorită faptului că sunt familiarizate cu piaţa turcească sau au relaţii cu furmele din Turcia, aceste firme importă din Turcia materii prime pe care nu le pot procura din ţări precum Germania, Anglia sau Suedia.
Rep.: Cum privesc oamenii de afaceri turci economia românească şi în special economia constănţeană? Care sunt potenţialele domenii de interes?
Haluk Agca: Oamenii de afaceri truci desfăşoară numeroase activităţi, în primul rând în ţările balcanice învecinate, în Rusia, Ucraina, Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu, Europa şi Nordul Africii. În ultimii ani, au devenit foarte activi chiar şi pe pieţele considerate îndepărtate precum Republica Populară Chineză şi Asia Centrală şi cea de Sud. Cea mai importantă caractreristică a oamenilor de afaceri turci este faptul că intră cu curaj chiar şi pe pieţe considerate dificile de către businessmenii din vest. În Constanţa, Brăila şi Galaţi, oamenii de afaceri turci, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, au înregistrat, în ultimii ani, o creştere rapidă. După cum se ştie, Turcia se află pe un loc fruntaş în domeniul construcţiilor. 10% din firmele care se află în topul „Cei mai mari 225 antreprenori din lume”, alcătuit de revista „Engineering News Recvord”, în anul 2008, sunt firme turceşti. Cu un număr total de 23 de frme incluse în „Top 225”, Turcia se află pe locul trei, după China şi SUA. Firmele turceşti de construcţii au contractat în România 34 proiecte în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. Unele dintre aceste proiecte se află în Constanţa.
Rep.: Există în Constanţa condiţii favorabile investitorilor turci? Care sunt problemele cu care aceştia se confruntă?
Haluk Agca: Avantajele sunt, în primul rând, apropierea culturală şi gerografică. Există numeroase exemple de cazuri în care o relaţie de colaborare între omanenii de afaceri din Turcia şi România sau dintre firmele acestora au dus în timp la sosirea în România a oamenilor de afaceri turci în calitate de investitori. Pe lângă factorii favorizanţi, precum apropierea culturală şi geografică, putem enumera şi calitatea României de membru a UE. Un om de afaceri care a înfiinţat în România o fabrică sau o firmă de distribuţie poate exporta mult mai uşor în celelalte ţări membre UE. Calitatea de port a oraşului Constanţa, apropierea Dunării, care este o importantă cale de transport, existenţa unui canal de navigaţie care scurtează distanţa prin Agigea şi leagă Dunărea de Marea Neagră sunt alţi facori care face Constanţa atractivă. Una dintre problemele importante cu care se confruntă firmele turceşti este aceea că aducerea din Turcia a unor lucrători calificaţi, greu de găsit pe piaţa muncii din România, este posibilă doar după un lung şir de formalităţi costisitoare. Uneori aflu despre cazuri în care din cauza acestor dificultăţi businessmenii turci se gândesc să transfere fabricile sau firmele de distribuţie în ţări precum Ucraina, Republica Populară Chineză, Moldova sau Turcia, unde pot găsi mai uşor forţa de muncă necesară şi unde cheltuielile sunt mai scăzute. O altă problemă este aceea că oamenii de afaceri, chiar dacă ocupă locuri fruntaşe în producţie, plătesc impozitele, se află încă în situaţia de a primi permise de şedere şi autorizaţii de muncă cu durata de un an sau întâmpină încă multe dificultăţi în efectuarea acestor formalităţi. Din toate întâlnirile avute cu oamenii de afaceri turci nu-mi amintesc să fi existat plângeri privind Constanţa. Cu alte cuvinte, problemele sunt valabile pentru toată România. Bineînţeles că firmele turceşti se văd nevoite să concureze în condiţii favorabile cu firme venite din Occident. Businessmenii turci încearcă să suplinească acest dezavantaj prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.
Reporter: De cât timp vă aflaţi în Românbia? Ce impresii aveţi despre ţară şi oraşul Constanţa?
Haluk Agca: Mă aflu în Constanţa de mai bine trei ani. Lăsând la o parte Turcia, România este cea mai mare ţară din Balcani. O caracteristică a relaţiilor dintre Turcia şi România este aceea că datorită teritoriului şi potenţialul de colaborare este foarte mare. Însă nu putem încă afirma că folosim la maxim potenţialul de colaborare din diferite domenii. De fapt, ambele ţări sunt într-o continuă şi rapidă dezvoltare şi transformare. În acelaşi timp, cooperarea dintre Turcia şi România s-a intensificat după anul 1989, când România a trecut la economia de piaţă. Astfel, într-o perioadă de 18-19 ani, Turcia şi România au înregistrat succese importante, în general, în plan economic şi, în special, în domeniul comercial. Nu văd nici un motiv pentru care ambele ţări să nu aibă succese şi mai mari şi să nu-şi propună ţeluri şi idealuri cât mai măreţe. România este a treia ţară balcanică în care am lucrat. Pe de altă parte, fiind o ţară balcanică pot spune că în România nu m-am simţit străin. Am sosit în România pe data de 16 noiembrie 2005Din acea zi şi până astăzi România şi, bineînţeles, Cosntanţa au întergistrat un progres şi o schimbare rapidă şi evidentă. Eu asist cu plăcere la această situaţie. Să nu uităm că un nivel de viaţă mai bun întăreşte, în acelaşi timp, pacea şi stabiliatatea. De la 1 ianuarie 2007, România este membră a UE. Astfel am avut ocazia de a asista la un moment important din istoria acestei ţări. Românii sunt extrovertiţi. Şi în acelaşi timp toleranţi. Cred că toleranţa şi ospitalitatea românilor ajută străinii sosiţi în România să se adapteze într-un timp foarte scurt. Eu şi soţia mea am cunoscut România ca pe o ţară frumoasă, cu păduri, râuri, lacuri, munţi, bogăţii istorice şi valori culturale. După ce vom pleca ne vom aminti de România prin numeroşii noştri prieteni de aici şi amintirile plăcute.
Rep.: Aţi participat la activităţile organizate de comunitatea turco-tătară în Dobrogea?
Haluk Agca: Am participat la numeroase activităţi culturale. Chiar am avut ocazia de a urmări şi activităţile culturale ale celorlalte miorităţi. Pot spune că de-a lungul timpului calitatea acestor activităţi culturale a crescut.
Rep.: Care dintre obiceiurile şi tradiţiile româneşti v-au plăcut?
Haluk Agca: În primul rând am văzut că românii, comparativ cu ceilalţi balcanici, sunt mai prietenoşi, ospitalieri, zâmbitori şi atenţi. Românii sunt, în acelaşi timp, oameni toleranţi. Am observat că sunt deschişi noutăţilor. Adaptarea lor nu durează mult. O trăsătură importantă a românilor este aceea că ştiu să fie fericiţi. Probabil gândul că viaţa este scurtă îi face să se bucure de fiecare clipă. Toate acestea sunt caracteristici pozitive. În cariera mea de 26 de ani am văzut numeroase ţări şi consider că popoarele, ca şi indivizii, au trăsături de caracter. După aproximativ trei ani şi jumătate de când ma află în România pot spune că dintre popoarele balcanice, românii sunt poporul cu care turcii se pot înţelege şi colabora cel mai bine.
XXXX
Deputatul Ion Varta „După 5 aprilie, în Moldova s-ar putea produce alternanţa puterii”
De Nicoleta BACIU
Moldovenii de peste Prut îşi vor alege duminică, 5 aprilie, reprezentanţii din Parlament. În total, 15 partide şi şase candidaţi independenţi se luptă pentru cele 101 de locuri din Parlament. Iar Parlamentul va alege un nou preşedinte al ţării. Unii analişti sunt de părere că Partidul Comunist ar putea să îşi conserve majoritatea din forul legislativ, iar soluţia opoziţiei ar fi o alianţă. Ion Varta, fost membru PPCD, istoric, deputat independent în Parlamentul Republicii Moldova a comentat pentru cotidianul „Replica” acest eveniment, de care depinde soarta republicii.
Replica: Cum comentaţi recentele evenimente de la frontiera dintre Republica Moldova cu România, când mai multor cetăţeni români le-a fost interzisă intrarea în ţara vecină?
Ion Varta: Aceste acţiuni sunt ieşite din comun, pentru că aşa ceva nu s-a mai întâmplat vreodată. Raţiunea unor persoane nu poate fi înţeleasă. Personal am fost martor când şi studeţii moldoveni, care învaţă în România, nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova. Ceee ce s-a întâmplat, nu e decât o strategie electorală a actualei guvernări, care vrea să câştige 50% din sufragii.
Replica: Care sunt pronosticurile pentru alegerile de duminică?
Ion Varta: La aceste alegeri, Partidul Comuniştilor nu va înregistra scorul alegerilor din 2005, când a adunat 46% dintre sufragii. Totuşi, faţă de ale algerile locale din 2007, când au perdut din sufragii, acum comuniştii par să recupereze teren. Au şanse mari de a intra în Parlament şi cele trei formaţiuni de dreapta, care sunt pregătite să facă o alianţă: Partidul liberal-democrat, Partidul liberal şi „Moldova Noastră”. Însă daca opoziţia nu se va alia, Partidul Comunist ar putea profita de această fragmentare.
Replica: Cine credeţi că va fii viitorul preşedinte al Republicii Moldova?
Ion Varta: Vladimir Voronin nu mai poate candida, deoarece a avut deja două mandate. El doreşte postul de preşedinte al Parlamantului. Iar cine va fi viitorul preşedinte al Republicii Moldova este o surpriză pentru toată lumea.
Replica: Credeţi că până la urmă Republica Moldova se va uni cu România?
Ion Varta: După 5 aprilie se vor limpezi lucrurile, dacă se va produce alternanţa puterii. Şi Uniunea Europeană aşteaptă rezultatele alegerilor, pentru a semna un nou acord de parteneriat cu Republica Moldova. Şansa de a ne vedea reîntregiţi cu România va fi posibilă după ce Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană.
XXXXX
Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse, Victor Demin:
„Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a capitalului rus”
Nicoleta BACIU
De patru ani de când se află în România, Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Victor Nicolaevici Demin, este impresionat de felul cum sărbătoresc românii venirea primăverii, de folclorul românesc, pe care îl consideră admirabil, dar şi de faptul că poporul acestei ţări este prietenos şi ospitalier. După părerea lui, cel mai important este faptul că în Constanţa reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în armonie.
Reporter: Cum apreciaţi relaţiile diplomatice şi economice ruso-române?
Victor Nicolaevici Demin: Consider că există motive să constatăm o tendinţă de intensificare a dialogului politic bilateral. Acest lucru este confirmat şi de discuţiile purtate de Serghei Lavrov, Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, cu colegul său, Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, pe 27 februarie a.c., cu ocazia vizitei acestuia la Moscova. Este foarte important faptul că părţile şi-au exprimat interesul reciproc de a dezvolta continuu, pe mai departe, relaţiile ruso-române în diferite direcţii, cum ar fi: extinderea reciproc avantajoasă a cooperării în cadrul schimburilor economico-comerciale, culturale, umanitare, precum şi în domeniul învăţământului. A fost exprimată disponibilitatea de a discuta împreună problemele legate de consolidarea securităţii europene, relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, cooperarea cu OSCE, cu Consiliul Europei, cu Organizaţia de Cooperare Economică în zona Mării Negre. Aşadar, în opinia mea, relaţiile ruso-române au un potenţial ridicat. Este important ca acesta să fie folosite în beneficiul ambelor părţi.
Rep.: Ce acţiuni prevedeţi că vor avea loc în acest an în relaţiile româno-ruse?
V. N. D.: Sperăm că vor fi continuate contactele politice bilaterale. În aprilie anul trecut, după cum se ştie, a avut loc la Bucureşti întâlnirea ruso-română la nivel înalt. În acest an, preşedintele Dimitrii Medvedev, şi prim-ministru Vladimir Putin, au discutat cu preşedintele României, Traian Băsescu la telefon. Sperăm că în curând va avea loc sesiunea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, care va stabili măsuri concrete pentru adâncirea relaţiilor economice dintre ţările noastre, în perspectiva apropiată. Nu este exclus să aibă loc întâlniri şi la alte niveluri pe probleme de interes reciproc, pe măsură ce acestea vor fi pregătite spre a fi discutate.
Rep.: În ce măsură se manifestă interesul oamenilor de afaceri din Rusia faţă de economia românească, în special la Constanţa?
V. N. D.: Rusia continuă să fie unul dintre principalii parteneri în cadrul comerţului exterior al României. Volumul schimburilor comerciale reciproce de mărfuri înregistrează o creştere constantă. În anul 2008 acesta a crescut cu 23% şi a ajuns la 5,9 miliarde de dolari. Rusia livrează în România, îndeosebi, purtători de energie, şi cumpără de aici produse ale industriei constructoare de maşini, ale industriei chimice, industriei metalurgice şi textile, mobilă şi mase plastice. Cresc investiţiile ruse în economia românească. Volumul acestora a ajuns la 1,5 miliarde de dolari. Acestea sunt orientate cu prioritate în domeniul petrolului şi gazelor naturale, industriei petrochimice şi metalurgice. Desigur, şi Constanţa prezintă interes pentru partenerii din Rusia. Constanţa este un important nod de transport din sud-estul Europei unite. Aici există o economie dezvoltată, foarte diversificată, cu un mare potenţial de dezvoltare a turismului internaţional.
Rep.: Credeţi că în judeţul Constanţa, există un climat favorabil pentru investiţiile ruseşti? În cazul în care există impedimente, care ar fi acestea?
V. N. D.: Climatul investiţional depinde de foarte mulţi factori de natură politică, macroeconomică, juridică şi de altă natură. Prin urmare, este dificil de dat un răspuns universal la această întrebare, fără a ţine seama de tipul specific de activitate, mai ales acum, când încă nu sunt clare consecinţele crizei financiare globale aflate în plină evoluţie. În general, după cum ştim, în România, au fost create condiţii favorabile pentru atragerea de investiţii, iar capitalul rus, de asemenea, este prezent aici. Din păcate, Constanţa nu a devenit încă o zonă de folosire intensă a acestuia. Aici mai trebuie să se lucreze.
Rep.: Cum comentaţi recentele tensiuni între România şi Ucraina? Se întrevăd noi căi de dezvoltare a relaţiilor româno-ucrainene pentru viitorul apropiat?
V. N. D.: Nu ar fi tocmai corect din partea mea să fac aprecieri cu privire la situaţia relaţiilor dintre ţara în care eu lucrez şi vecinii săi. Aceasta este problema României şi a Ucrainei.
Rep.: Credeţi că Rusia va fi de acord să împrumute Ucrainei 5 milioane de dolari, pe care i-a cerut primul ministru, pentru plata gazelor naturale?
V. N. D.: Nu pot decât să mă refer la declaraţia Ministrului de Finanţe al Rusiei, Alexei Kudrin, şi anume că guvernul ucrainean i-a solicitat oficial Rusiei un împrumut de 5 miliarde de dolari. În prezent au loc consultări între experţii departamentelor financiare din cele două ţări. Dar deocamdată nu s-a luat nici o decizie.
Rep.: Excelenţă, de cât timp sunteţi în România? Ce impresie v-a lăsat această ţară? Dar Constanţa?
V. N. D.: Eu muncesc şi trăiesc în România de patru ani. Ţara este foarte interesantă şi atractivă, datorită frumuseţilor sale naturale unice, datorită istoriei bogate şi culturii sale. În ceea ce priveşte Constanţa, ea impresionează cel mai mult prin simbioza organică dintre trecutul său îndepărtat şi realizările epocii contemporane.
Rep.: V-aţi implicat în sprijinirea comunităţii ruşilor lipoveni din zona Dobrogei?
V. N. D.: Susţinerea compatrioţilor noştri care trăiesc în România este una din principalele sarcini ale Consulatul General. Statul rus îi consideră pe compatrioţi, inclusiv pe ruşii lipoveni, care sunt o parte a societăţii ruse, aflate în afara teritoriului statului nostru. Principala direcţie a activităţii o reprezintă apărarea drepturilor compatrioţilor ruşi, păstrarea identităţii lor culturale şi a identităţii naţionale, întărirea legăturilor cu patria istorică. În acest sens, suntem conştienţi de faptul că ruşii lipoveni sunt cetăţenii ai României şi că trăiesc după legile româneşti.
Rep.: Ce tradiţii şi obiceiuri v-au plăcut în România?
V. N. D.: România, ca şi Rusia, are o cultură creştin-ortodoxă. De aceea cred că există atât de multe tradiţii şi obiceiuri apropiate ale popoarelor noastre. Acest lucru se poate remarca îndeosebi în zilele sărbătorilor religioase. Dar există, desigur, şi lucruri specifice. Îmi place foarte mult cum este sărbătorită în România venirea primăverii. Oamenii îşi oferă unul altuia, ca un semn aducător de noroc şi de sănătate, frumoasele talismane - Mărţişor. Folclorul românesc este admirabil. Deosebit de impresionante sunt cântecele şi dansurile populare. Nu o dată m-am convins că românii sunt oameni prietenoşi şi ospitalieri. După părerea mea, cel mai important este faptul că aici reprezentanţii de diferite etnii trăiesc în pace şi armonie, în respectul şi toleranţa faţă de obiceiurile şi tradiţiile celuilalt.
XXXX
Ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu „Sancţiunile profesorilor violenţi vor fi înăsprite”
De Nicoleta BACIU
Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, are proiecte mari în ceea ce priveşte resturcturarea învăţământului românesc, după cum a arătat aceasta în cadrul unui interviu acordat cotidianului „Replica” de Constanţa. Printre acestea se numără majorarea salariilor cadrelor didactice – un subiect fierbinte, care a suscitat deja numeroase polemici –, modificarea programei şcolare pentru anul următor, simplificarea bacalaureatului, dar şi înăsprirea sancţiunilor pentu profesorii violenţi, având în vedere că tot mai multe astfeld e cazuri au ieşit la iveală în presă. Amintim că Ecaterina Andronescu a mai fost ministru al Educaţiei, în perioada 2000-2003, măsurile de atunci pe care social-democrata le-a luat fiind aspru criticate de o parte dintre profesori, dar şi de politicienii aflaţi în opoziţie. Printre intenţiile sale de reformă s-au aflat şi reintroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat.
Reporter: Recenta iniţiativă a Guvernului, prin care schemele de personal vor fi reduse cu 20%, va afecta şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării?
Ecaterina Andronescu: Suntem solidari cu decizia Guvernului, care urmăreşte prin această iniţiativă să reducă birocraţia. Desigur că şi la nivelul Ministerului Educaţiei vor fi făcute anumite modificări, dar, în primul rând, vom ţine cont ca să nu sufere proiectele începute. Şi, desigur, reducerile de personal nu vor afecta şcolile.
Rep.: Ce departamente din cadrul ministerului sunt vizate de reducerile de personal? Câţi oameni vor fi disponibilizaţi?
E.A.: Deocamdată e prea devreme să spun câte persoane vor fi disponibilizate sau din ce departamente. Urmează să fac o analiză amplă a activităţii ministerului, ca să pot da un răspuns concret. Cert este că sunt de acord să restructurăm activitatea pentru a fi eficienţi la nivel naţional.
Rep.: Ce ne puteţi spune referitor la discuţiile de majorare a salariilor cadrelor didactice?
E.A.: Sistemul de învăţământ are nevoie de o finanţare corespunzătoare, de remotivare, iar salariile sunt foarte importante din acest punct de vedere. Legea dă dreptul unei astfel de finanţări, iar pentru respectarea legii şi a Pactului pentru Educaţie este nevoie de 6% din PIB pentru învăţământ în 2009. În proiectul de buget înaintat Ministerului de Finanţe am cuprins majorările de salariu prevăzute de lege. Pentru profesorii universitari sunt exagerate creşterile de 50% şi, după cum am discutat şi cu reprezentanţii sindicali, o soluţie ar fi eşalonarea acestor majorări. Aşteptăm ca respectivul proiect să fie aprobat prin lege.
Rep.: În ultimul timp, şcolile din România s-au transformat în adevărate arene de luptă: elevii se bat între ei, profesorii bat elevii... Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în ce priveşte violenţa în unităţile de învăţământ?
E.A.: Eu sunt autorul legii „Creşterea siguranţei în şcolile din România”, care a fost promulgată în anul 2007. Această lege stabilea responsabilităţi clare ale directorilor unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare, prefecţilor. Din păcate, legea nu fost respectată. La ora actuală, intenţionez să modific regulamentul privind sancţiunile elevilor şi a profesorilor violenţi, pentru a descuraja asemenea comportament în şcoli. În ceea ce priveşte profesorii violenţi, sancţiunile acestora vor fi înăsprite. Şi, desigur, să trebuie să existe o continuitate a dialogului între părinţi şi şcoală.
Rep.: O altă probemă a învăţământul din România este cea a plagiatului în rândurile profesorilor.
Ecaterina Andronescu: Este firesc ca atunci când este scrisă o lucrare să fie folosită o bibiografie. Autorul este obligat să indice lucrările şi autorii pe care i-a citat. Dacă nu o face, deja ne confruntăm cu o problemă, adică plagiatul, care nu are ce căuta în şcoli, licee, universităţi.
Rep.: V-au fost aduse la cunoştinţă fapte concrete? Care este soluţia combaterii acestei probleme?
E.A.: De când sunt ministru al Educaţiei nu mi s-au comunicat cazuri concrete de plagiat în rândurile profesorilor. Dar în orice universitate din România există câte o Comisie de Etică, al cărei rol este să stabilească dacă o lucare a fost plagiată. Dacă ideile din două sau mai multe lucrări sunt foarte apropiate, Comisa de Eitică este cea care trebuie să sesizeze Senatul Universităţii.
XXXX
Interviu cu Ecaterina Andronescu
De Nicoleta BACIU
Încă pe timpul primului mandat, Ecaterina Andronescu a luat mai multe măsuri, multe dintre ele controvresate, menite să creeze o stare de confuzie în învăţământul românesc. Revenită în fotoliu de ministru, Ecatrerina Andronescu vrea să reformeze sistemul de învăţământ. Începerea şcolii la vârsta de şase ani, obligativitatea învăţământului de zece ani, înlocuirea actualelor şcoli profesionale şi de meserii cu şcoli de arte şi meserii, reîntroducerea obligativităţii examenului de admitere în facultăţi, revenirea la examenul de admitere în licee, dar şi schimbarea metodolgiei de corectare la bacalaureat – acestea sunt unele dintre intenţiile de reformă a învăţământului din România.
Replica: Cum comentaţi zvonurile privind amânarea majorării salariilor cadrelor didactice?
Ecaterina Andronescu: Nu cred că un zvon poate fi comentat. Dar până la sfârşitul anului salariile cadrelor didactice se vor majora. La ora actuală, în parlament se discută ordonanţa 151/2008 a Guvernului Tăriceanu, prin care se prevedeau creşteri salariale de 28% pentru cadrele necalificate şi în procente nesemnificative sau aproape deloc pentru ceilalţi profesori. Eu sper să ne întoarcem la Legea 221, care prevedea majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor.
Replica: Din cauza că majorările salariale au fost amânate, sindicatele din învăţământ au iniţiat trimiteri în judecată ale guvernului şi ameninţă cu proteste şi cu boicotarea examenelor de bacalaureat.
Ecaterina Andronescu: Nemulţumirea profesorilor a început după ce anul trecut parlamentul a adoptat Legea 221, privind majorarea salariilor cu 50%, care a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Atunci, guvernul Tăriceanu a emis două ordonanţe: prima, declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, prevedea amânarea intrării în vigoare a Legii 221. A doua, rămasă în vigoare, prevedea creşterea diferenţiată a salariilor, cu până la 28%, în două trepte, la 1 martie 2009 şi, respectiv, 1 septembrie. Eu ţin foarte mult să ne întoarcem la legea 221. Dar e greu de spus cu cât vom putea majora salariile, din cauza crizei economice care e o criză atipică.
Replica: Cum se va desfăşura anul acesta examenele de bacalaureat? Credeţi că profesori sau părinţii vor strânge fonduri pentru buna desfăşurare a examenelor?
Ecaterina Andronescu: Examenele de anul acesta se vor derula după metodologia de anul trecut, dar vor fi şi la modificări. Vom reduce numărul de probe la bacalaureat, nu pot să spun exact câte vor fi, pentru ca elevii să se poată pregăti temeinic. În ceea ce priveşte colectarea de fonduri pentru examentul de bacalaureat... sper să nu existe asemenea sitiuaţii în vreun liceu din ţară.
Replica: Cardele didactice din ţară au acuzat că reducerea numărului de ore la anumite discipline le va afecta locul de muncă.
Ecaterina Andronescu: Reducerea numărului de ore nu a fost întâmpinat prea bin, deoarece s-a crezut că va afecta norma didactică. Însă Ministerul Educaţiei nu intenţionează acest lucru. Reforma în învăţământ este un obiectiv dificil ţinând cont de criza financiară din acest an, însă obiectivul principal al nostru este de a conserva locurile de muncă. Deşi se vor reduce numărul de ore din programul săptămânal al elevilor, acest lucru nu va afecta cadrele didactice.
Fiindcă clădirea a fost revendcată Asociaţia persoanelor cu handicap neuro-locomotor riscă să rămână fără sediu
Asociaţia „Carmen Sylva” pentru protecţia persoanelor cu handicap neuro şi locomotor” din Constanţa riscă să rămână fără sediu, deoarece clădirea, situată pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 20 A, a fost revendicată. „Suntem în această clădire de 19 ani. Avem un contract de închiriere cu RADPP, căruia îi plătim o chirie de aproape 500 de lei pe lună. Dar clădirea a fost revendicată şi nu ştiu ce vom face în viitor”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Adela Burnea, preşedintele fondator. Potrivit ei, la ora actuală, asociaţia numără 50 de membri. „Misiunea asociaţiei este atât una de informare a populaţiei cu privire la problematica persoanei cu handicap, cât şi implicarea activă în viaţa persoanelor cu handicap neuro-locomotor în vederea creşterii calităţii vieţii acestora” a precizat preşedintele fondator al asociaţiei. Pentru că persoanele cu nevoi speciale sunt ignorate de agenţii economici, care nu le acordă nici o şansă, în ceea ce priveşe locul de muncă, asociaţia a reuşit să obţină un proiect susţinut de BRD – „Schimbă un destin. Dă valoare unei vieţi”. „Am reuşit să câştigăm acest proiect, iar din fondurile primite am cumpărat maşini de cusut şi am plătit un instructor, care a învăţat cinci persoane din asciaţie arta croitoriei. Proiectul a început anul trecut, în luna mai şi se va terminat anul acesta, în luna aprilie. Fetele acum pot coase lenjerii de pat, şorţuri, genţi din material textil, feţe de mese. Din păcate, încă nu am valorificat obiectele confecţionate”, a mai spus Adela Burnea. De asemenea, asociaţia mai deţine şi un atelier de broderie computerizat. „Putem executa la comandă 3000 de modele de tricouri şi şepci personalizate. Spre exemplu, anul trecut am făcut circa 100 de cravate cu siglă pentru elevii de la şcoala nr. 2”, a adăugat preşedinta Burnea. Alte cinci persoane cu disabilităţi au fost instruite pentru a se specializa în domeniul tipografic. Proiectul a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. O problemă cu care se confurntă persoanele cu handicap neuro-locomotor rămâne accesul în mijloacele de transport şi instituţii. Accesul persoanelor cu dizabilităţi este imposibil în multe dintre instituţiile constănţene, din cauză că nu au fost construite nici măcar simplele rampe de acces, ca să nu mai vorbim de elevatoarele speciale (lgea nr. 448/2006). „Membrii asociaţiei se plâng că nu toate instituţiile au rampa de acces pentru cărucioare, iar mijloacele de transport nu sunt adaptate pentru ei”, a menţionat Adela Burnea. (Nicoleta BACIU)
Din cauza nerespectării normelor de securitate România a devenit rai pentru infractorii cu experienţă
Rămaşi fără bani, tot mai mulţi constănţeni trec în fiecare zi pragul caselor de amanet din judeţ, pentru a face faşă momentelor dificile. Presaţi de rate, constănţenii îşi amanetează bijuteriile şi alte lucruri de valoare. Prin urmare, casele de amanet înfloresc în ultima perioadă, devenind astfel ţinta hoţilor.
Numărul cazurilor de jafuri şi furturi din casele de amanet s-au îmulţit, iar fenomenul ar putea lua amploare şi din cauza întoarcerii acacă a infractorilor români din Occident, care sunt goniţi de criză. Potrivit datelor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, la ora actuală în judeţ funcţionează 137 de case de amanet. Astfel, potrivit IPJ Constanţa, 40% dintre acestea utilizează alarme anti-furt fără avizul poliţiei, 70% îşi asigură transportul mărfii singuri, iar 12% nu au supreveghere video a încăperii. De asemenea, la 10% dintre firmele de amanet pereţii despărţitori nu au rezistenţa mecanică corespunzătoare. Mai mult, unii patroni, din economie, aleg să facă pereţii despărţitori din rigips. Pe de o parte, politiştii susţin că îşi fac datoria, iar spargerile de la casele de schimb, casele de amanet, bănci şi celelalte jafuri denotă inconstienţa patronilor, lipsa de profesionalism a firmelor de pază şi nerespectarea normelor de securitate. În judeţul nostru, seria neagra a jafurilor a debutat pe 24 ianuarie, când mai multe persoane mascate au atacat cu o sabie casiera unei case de schimb valutar din Constanţa şi au disparut cu 10.000 de euro. În iunie, ţinta infractorilor a fost o sucursală a Băncii Carpatica, de unde două persoane mascate au reuşit, într-un minut, să fure sub ameninţarea armelor 80.000 de lei. Pe lista jafurilor se înscrie şi orasul Navodari. Două persoane înarmate cu o sabie au reişit pe 3 iulie să fure dintr-un magazin bijuterii în valoare de 15.000 de lei. Evenimentul a fost urmat, în aceeaşi lună, de un jaf similar produs la o casă de amanet din Constanţa, de unde doi infractori au reuşit să dispară cu 11.000 de lei şi mai multe bijuterii din aur. Câteva zile mai tarziu, o casa de schimb valutar din municipiu a fost spartă, iar hoţii au furat o sumă similară. (Nicoleta BACIU)
În anul 2009, Pompierii de la ISU „Dobrogea” au intervenit în 5601 de cazuri şi au salvat 132 de persoane
Conform raportului de activitate pentru anul 2009, Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, prin structurile specializate, a monitorizat peste 1.500 de transporturi, conţinând fie deşeuri periculoase, fie combustibil nuclear, valori de tezaur sau chiar armament şi muniţie, desfăşurând peste 300 de exerciţii tactice în cooperare cu celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Militarii de la ISU „Dobrogea” au îndeplinit, în 2009, 200 de misiuni speciale şi de asigurare a măsurilor specifice prilejuite de prezenţa la evenimentele din judeţ a demnitarilor români sau străini sau de activităţile cu aglomerări de persoane. Echipajele inspectoratului au acţionat în sprijinul a peste 100 de familii şi a câteva zeci de instituţii afectate de inundaţiile din 11-12 iulie.
O misiune deosebită, prin gradul mare de risc, a fost desfăşurată la începutul lunii mai, când pompierii de la ISU „Dobrogea” au acţionat, împreună cu specialiştiii Statului Major al Forţelor Navale, la identificarea şi distrugerea a două mine marine din al II-lea Război Mondial, eşuate în Staţiunea Mamaia, la mai puţin de 20 metri de linia apei, în dreptul hotelurilor Iaki şi Modern. Cu toate eforturile depuse în domeniul preventiv şi cel organizatoric, în anul 2009, s-au produs 5601 intervenţii, în medie 16,72 misiuni/zi. Comparatv cu anul 2008, numărul acestora este mai mare cu 180%. Dintre acestea, 4.415 au fost solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, 1.186 - intervenţii de stingere a incendiilor. Pe durata acestor misiuni au fost salvate 114 persoane adulte şi 18 copii, dar şi bunuri în valoare de peste 15.633.060 lei. Din neferifice, s-au înregistrat şi foarte multe victime: 37 de decedaţi şi 28 de răniţi, iar pagubele rezultate în urma situaţiilor de urgenţă sunt de aproximativ 2.400.000 lei. La toate cele 5601 de intervenţii au participat 275 de ofiţeri, 67 de maiştri militari, 8213 subofiţeri, 693 de voluntari, 1068 de poliţişti, 96 de jandarmi, 22 de poliţişti de frontieră, 17 cadre ale MapN şi 1119 civili. (Nicoleta BACIU)
O misiune deosebită, prin gradul mare de risc, a fost desfăşurată la începutul lunii mai, când pompierii de la ISU „Dobrogea” au acţionat, împreună cu specialiştiii Statului Major al Forţelor Navale, la identificarea şi distrugerea a două mine marine din al II-lea Război Mondial, eşuate în Staţiunea Mamaia, la mai puţin de 20 metri de linia apei, în dreptul hotelurilor Iaki şi Modern. Cu toate eforturile depuse în domeniul preventiv şi cel organizatoric, în anul 2009, s-au produs 5601 intervenţii, în medie 16,72 misiuni/zi. Comparatv cu anul 2008, numărul acestora este mai mare cu 180%. Dintre acestea, 4.415 au fost solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, 1.186 - intervenţii de stingere a incendiilor. Pe durata acestor misiuni au fost salvate 114 persoane adulte şi 18 copii, dar şi bunuri în valoare de peste 15.633.060 lei. Din neferifice, s-au înregistrat şi foarte multe victime: 37 de decedaţi şi 28 de răniţi, iar pagubele rezultate în urma situaţiilor de urgenţă sunt de aproximativ 2.400.000 lei. La toate cele 5601 de intervenţii au participat 275 de ofiţeri, 67 de maiştri militari, 8213 subofiţeri, 693 de voluntari, 1068 de poliţişti, 96 de jandarmi, 22 de poliţişti de frontieră, 17 cadre ale MapN şi 1119 civili. (Nicoleta BACIU)
În an de criză, Venituri mai mari cu 2 % la Autoritatea Navală Română, comparativ cu 2008
Având ca obiectiv prioritar asigurarea şi dezvoltarea standardelor de siguranţă a navigaţiei în porturile româneşti, în anul 2009, ofiţerii Autorităţii Navale Române (ANR) au efectuat 1072 de inspecţii şi 179 de reinspecţii, asupra navelor maritime sub pavilion străin, care au intrat în porturile româneşti. Astfel, numărul navelor reţinute din navigaţie, în această perioadă, a fost de 37. Conform reprezentanţilor ANR, o altă activitate importantă a Autorităţii Navale este activitatea de căutare şi salvare, aşa încât, în cursul anului 2009, Centrul Maritim de Coordonare (CMC) al ANR a dirijat 28 acţiuni de căutare şi salvare de vieţi omeneşti pe mare, soldate cu recuperarea a 48 persoane aflate în pericol pe nave de agrement, saltele pneumatice sau alte mijloace de agrement. De asemenea, CMC a coordonat o acţiune de acordare asistenţă medicală în rada portului Mangalia. La începutul lunii aprilie 2009, a fost dat în folosinţă sistemul SCOMAR de către Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, fiind instalat un terminal în cadrul Centrului Maritim de Coordonare, prin intermediul căruia se primesc în timp real informaţii radar şi video, pe o distanţă de cca 8 Mm de la ţărm. „Centrul Maritim de Coordonare, acesta a participat la o serie de exerciţii de antrenament, în conformitate cu Planurile naţionale de răspuns la poluare şi de coorperare pentru salvări de vieţi omeneşti pe mare: Exerciţiul Regional Rodelta 2009; Exerciţiul Regional de comunicaţii de tip Bravo; Exerciţiul de alarmare publică la nivelul municipiului Tulcea”, au declarat reprezentanţii ANR. În ceea ce priveşte numărul de nave maritime şi de navigaţie interioară, înmatriculate în cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, acesta s-a menţinut constant. Nici situaţia înmatriculărilor de ambarcaţiuni de agrement nu a fost de neglijat, aşa încât, comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat o creştere a numărului de înmatriculări efectuate, cu circa 750 ambarcaţiuni. În 2009, Autoritatea Navală Română a înregistrat un venit de 87.140 mii lei, aşa încât, comparativ cu anul 2008, veniturile au crescut cu aproximativ 2 %, respectiv cu suma de 1.177 mii lei. (Nicoleta BACIU)
duminică, 27 decembrie 2009
Cu toate că din 2010 Legea Înmormânărilor impune noi reglementări, Pompele funebre din Constanţa nu sunt pregătite să ofere înmormântări ecologice
.JPG)
Haine biodegradabile, pantofi din carton, saltea absorbantă, sicrie cu grosimea minimă de trei centimetri cu epuratoare pentru filtrarea aerului – aşa ar trebuie să arate la români înmormântarea ecologică din anul 2010. Potrivit normelor Uniunii Europene, care au fost aprobate şi de Senatul României, prin Legea înmormântărilor - 529/2009, din 2010, românii vor trebui să-şi îngroape morţii după reguli, care nu mai au nimic în comun cu tradiţiile populare. Prin urmare, priveghiul nu se va mai face în casă, aşa cum am prins de la buncii noştri, defunctul fiind depus la capelă, iar bocitoarele vor dispărea din piesaj. Pentru a vedea dacă firmele de pompe funebre din municipiul Constanţa s-au adaptat cerinţelor europene, am făcut un scurt raid la prestatorii de servicii funerare. Prima oprirea a fost la Casa Albastră, unde am „beneficiat” de un tratament mai puţin prietenos, ca să nu spunem că am fost practic izgoniţi, atunci când ne-a prezentat că suntem jurnalişti şi încercăm să facem o documentare. Pentru că nu puteam abandona demersul nostru jurnalistic, am schimbat strategia şi ne-am prezentat ca fiind rudele unei persoane pe patul de moarte. Aşa am reuşit să aflăm mai multe informaţii, chiar şi unele recomandări confidenţiale. „Sicrie avem pentru toate buzunarele: preţul porneşte de la 250 de lei pentru un sicriu din lemn de brad, dar poate ajunge şi la 2.700 de lei pentru cele din mahon, iar preţurile pentru căptuşeli pentru sicriu variază şi ele între 35 şi 150 de lei. Din păcate, nu avem sicrie cu epuratoare. Puteţi îmbrăca decedatul în hainele pe care le aveţi, nu în haine biodegradabile, pentru că nici nu le avem”, ne-a povestit angajata unui Case Mortuare. Aceasta a ţinut să ne asigure că înmormântarea rudei va costa la fel şi în 2010, chiar dacă va intra în vigoare noua lege. „Nu cred că vor putea schimba ceva. Sicriile cu epuratoare costă mult mai mult, la fel şi hainele biodegradabile . Cine credeţi că le va cumpăra?” , a mai precizat respectiva comerciantă. Informaţiile primite nu ne-au descurajat, aşa că am continuat periplu nostru, pe la mai multe case mortuare, în speranţa că, până la urmă, vom găsi magazine care să garanteze că, din ianuarie, vom putea cumpăra un sicriu care corespunde normelor europene. Din păcate, nicăieri nu am găsit sicrie prevăzute cu epuratoare, nici căptuşeală, nici haine biodegradabile, sau pantofi din carton. Prin urmare, şi în 2010 românii vor ocoli Legea Înmormântării şi se vor respecta tradiţia. În schimb, singura normă pe care românii o vor putea respecta este depunerea la capela mortuară. Şi aici, preţurile pentru depunerea defunctului în capelă diferă de la o Casă Mortuară la alta. Astfel, dacă la Casa „Claris” cele 24 de ore de „cazare” în capelă costă 150 de lei, atunci la Casa „Niculescu” rudele decedatului scot din buzunare 230 de lei.
Speranţe pentru turismul românesc
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism România (ANAT) speră ca în anul 2010 turismul românesc va înregistra o creştere uşoară, de cel puţin 5% comparativ cu anul 2009. Potrivit preşedintelui ANAT, Corina Martin (foto), redresarea turismului, atât intern şi de incoming, cât şi extern, poate fi asigurată ţinându-se cont de şapte factori importanţi. Astfel, se impune dezvoltarea programelor înscrieri timpurii, care oferă turiştilor discount-uri la cazare. Hotelierii ar trebui să dezvolte programe şi oferte speciale, care vor diminua preţurile. Menţinerea Ministerului Turismului, adoptarea Legii Turismului, dezvoltarea conceptului tichetelor de vacanţă sunt alţi factori fără de care activitatea turistică nu se va reface. „Dacă factorii menţionaţi mai sus vor fi luaţi în calcul, e posibil ca în a doua parte a anului viitor, începând cu august-septembrie, să asistăm la o revenire substanţială faţă de aceeaşi perioadă din 2009”, a declarat preşedintele ANAT. În ceea ce priveşte perioada sărbătorilor de iarnă, ANAT estimează o scădere de cel mult 10% faţă de 2009 a circulaţiei turiştilor. Nici turiştii străini nu sunt atraşi în timpul sezonului de iarnă în România. Cei care totuşi vin, aleg pensiunile rurale. „Cele mai multe grupuri care vizitează ţara noastră vin în prima jumătate a lunii ianuarie din spaţiul ex-sovietic. Datorită îmbunătăţirii relaţiilor cu Republica Moldova, se aşteaptă mai mulţi turişti din ţara vecină”, a mai susţinut Corina Martin. Potrivit oficialului ANAT, destinaţiile alese de puţinii turişti străini, care vin iarna aceasta în România, aleg staţiunile Sinaia, Predeal, Poiana Braşov, Bran Moieciu şi Slănic Moldova. Acestea sunt alese de grupurile de turişti din Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, Ungaria, dar şi de turişti individuali din Grecia, Turcia, Ungaria şi Marea Britanie. (Nicoleta BACIU)
În 2009, ISU „Dobrogea” a aplicat amenzi în valoare de 511.600 de lei
Spre deosebire de anii anteriori, 2009 a fost un an greu, nu doar pentru unele instituţii deconcentrate, dar şi pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”. La problemele financiare s-au adăugat desemnarea comenzii inspectoratului prin împuterniciri temporare, dar şi schimbările frecvente de la nivelul conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, context care a atras după sine şi reorientarea concepţiei generale de activitate. „Pe parcursul acestui an, au fost efectuate 1.500 controale tehnice prin care s-a verificat modul de aplicare a prevederilor legale de apărare împotriva incendiilor. În urma controalelor, au fost depistate circa 5.000 deficienţe. Pentru nerespectarea prevederilor legale au fost aplicate peste 200 amenzi în cuantum de 424.000 lei şi 800 avertismente”, a declarat, vineri, Traian Oprea, inspector-şef al inspectoratului, în cadrul conferinţei de prezentare a activităţii ISU în anul 2009. Potrivit acestuia, anul acesta, numărul acţiunilor de control efectuate la operatorii economici a crescut cu 50%, faţă de anul 2008, iar la instituţiile publice cu 40%. O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor preventive desfăşurate pe timpul sezonului estival. Astfel, au fost verificate circa 300 de structuri din turism, iar pentru deficienţele constatate au fost aplicate amenzi în valoare de 87.600 lei şi peste 200 de avertismente. „Pentru cunoaşterea reală a nivelului de securitate asigurat comunităţilor locale în anul 2009, ISU a executat 20 de exerciţii de alarmare publică”, a mai spus Trian Oprea. În vederea desfăşurării unui management al situaţiilor de urgenţă unitar la nivelul judetului, mai mulţi primari, viceprimari şi secretari ai primărilor din judeţ au fost instruiţi asupra măsurilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă. La acest capitol, nu au fost trecuţi cu vederea nici elevii. În 2009, peste 14.000 de elevi şi 700 cadre didactice au fost instruite asupra măsurilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă în cadrul campaniei „O casă sigură, o viaţă în plus - respectaţi măsurile de prevenire”, iar în paralel s-au desfasurat activităţi instructiv educative în alte 180 de unităţi de învăţământ. (Nicoleta BACIU)
Şi în anul 2010, Preţurile imobilelor vor continua să scadă cu 20%
Constănţenii care nu deţin un imobil au toate şansele să devină proprietari în anul 2010, când, potrivit estimărilor agenţilor imobiliari, preţurile la case vor continua să scadă. „În prima parte a anului 2010, comparativ cu anul 2009, preţurile imobilelor vor mai scădea cu 20%. De asemenea, şi preţurile terenurilor se vor micşora cu până la 50%”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Daniela Munteanu, directorul unei agenţii imobiliare din municipiul Constanţa. Potrivit acesteia, în anul 2010, preţul garsonierelor ar putea ajunge şi la 18.000 de euro. Şi preţul caselor va continua să scadă, după care va urma o perioadă de stabilizare. „Valoarea imobilelor vechi va scădea cu 30 - 50%, iar cea a imobilelor noi cu 15 - 25%, după care preţurile se vor stabiliza”, a mai spus directorul agenţiei de la malul mării. Se estimează, astfel, o diferenţă de aproximativ 20 - 30 de procente între preţurile imobilelor noi şi cele ale locuinţelor vechi. În momentul de faţă, vânzările în cazul imobilelor vechi sunt aproape blocate, iar tendinţa de scădere a preţurilor este mai accentuată decât pe piaţa imobilelor noi. În cazul imobilelor nou construite, majoritatea agenţilor imobiliari susţin că există o tendinţă de scădere a preţurilor, însă, procentual, această scădere este net inferioară faţă de construcţiile vechi. De asemenea, această tendinţă afectează diferit categoriile de imobile de pe această piaţă. Presiunea de scădere a preţurilor afectează imobilele din categoriile mediu şi se resimte mult mai puţin în cazul imobilelor din categoria lux. Dacă în cazul imobilelor mediu, agenţii imobiliari apreciază o scădere a preţului de aproximativ 20%, în cazul categoriei lux se vehiculează o stagnare a preţurilor sau, în unele cazuri, de o scădre de maximum 5%. Totodată, experţii imobiliari consideră că mai pot exista presiuni suplimentare de scădere a preţurilor, prin apariţia pe piaţă a o serie de imobile sub preţul de cost din cauza unor dezvoltatori care sunt nevoiţi să vândă sub limita costurilor, din cauza presiunilor financiare. (Nicoleta BACIU)
miercuri, 23 decembrie 2009
Din 2010, salariile navigatorilor de măresc cu 8%
Anul 2009 nu a fost unul bun nici pentru navigatorii români, care au avut de înfruntat mai multe greutăţi. „Criza economică s-a resimţit şi la marinari. Am avut marinari în captivitatea piraţilor somalezi, în timp ce aproximativ 30% dintre navigatori au rămas fără un loc de muncă anul acesta”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă Adrian Mihălcioiu, reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor pentru România şi liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor. Cu toate acestea, anul 2010 pare că va fi unul bun pentru lupii de mare. „În 2010 va creşte parcul de nave şi, prin urmare, vor fi mai multe locuri de muncă pentru navigatori. De asemenea, începând cu anul viitor se preconizează ca salariul unui navigator să crească cu 8%, creştere care va fi trecută şi în contractul de muncă”, a mai spus liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor. Potrivit acestuia, România a preluat contracte din piaţa italiană a cargourilor, lucru care va duce, implicit, la mărirea numărului contractelor de muncă al navigatorilor. (N.B.)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)