Producătorul Mega Prisma, acuzat că ar cultiva terenurile de la Tuzla cu japca

Scandal în Tuzla. Mai mulţi locuitori ai comunei ni s-au adresat, reclamând că producătorul de cereale Mega Pisma SRL din Constanţa le-a luat cu japca pâmânturile, pentru a le cultiva. Oamenii susţin că de mai mulţi ani nu şi-au primit partea care le se cuvine în urma înţelegerii cu Emil Dobre, şeful asociaţiei agricole Mega Pisma SRL. Cu toate că încă nu au depus plângere pe numele lui Emil Dobre, proprietarii susţin că nu toţi au contracte cu acesta, dar că le sunt cultivate terenurile. „Eu am 1,3 hectare de teren în zona farului din Tuzla. Ştiu că de şapte ani pământul meu este cultivat, dar eu nu am semnat nici un contract de arendă cu Mega Prisma SRL. Şi nu am primit nici un ban sau producţie pentru faptul că pământul este cultivat fără ştirea mea. Când am sunat la sediul societăţii, secretara mi-a zis că anul acesta nu voi mai primi nimic, să încerc anul viitor”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Teodor D., un proprietar de teren din zona Farului din localitatea Tuzla. La rândul lui, şeful asociaţiei agricole Mega Prisma SRL, Emil Dobre, susţine că învinuirile care i-au fost aduse nu sunt reale. „Noi cultivăm 1.600 de hectare de pământ şi avem peste 2.800 de contracte cu proprietarii de terenuri. Fiecare proprietar primeşte câte 700 de kilograme de producţie de cereale pe hectar. Aşadar, fiecare proprietar îşi poate alege grâu, orz, ovăz, secară. Şi acum am grâne pe platformă şi nu vine nimeni să-şi ia partea care i se cuvine potrivit contractului”, a menţionat, în apărarea sa, Emil Dobre. În ceea ce priveşte contractele, Emil Dobre susţine că „dacă terenul a fost achiziţionat acum 2 ani, noul proprietar trebuie să încheie un alt contract de arendă, pe numele său şi atunci îşi va primi partea care i se cuvine”. (Nicoleta BACIU)

Terasa Antik din staţiunea Neptun îşi aşează clienţii după placul inimii

Comportamentul chelnerilor de la terasa Antik din staţiunea Neptun alungă turiştii care vin să servească masa sau să stea la barfă cu o bere rece în faţă. „Am mers, miecuri seara, la terasa Antik, unde intenţionam să comandăm o pizza. Eram împreună cu prietenul mei şi ne-am aşezat la o masă de patru persoane. În scurt timp, de noi s-a apropiat un chelner care ne-a anunţat să ne mutăm la o masă de două persoane. Noi am am refuzat să ne mutăm, pentru că masa pentru două persoane era prea mică, iar prietenul meu fiind mai durdului nu încăpea. Nemulţumit de refuzul nostru, chelnerul a zis să părăsim terasa. Oare este normal aşa ceva?”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, o turistă revoltată. Contactat ulterior de reporterii cotidianului „Replica”, patronul terasei Antik, Sebat Beghim a declarat că nu este la curent cu nici un incident care ar fi avut loc între clienţi şi chelneri. „Eu sunt mereu la terasă. Dacă vreun turist este nemulţumit de activitatea chelnerilor poate apela la şeful de sală sau la mine. Dar în principiu, noi avem mese pentru două, patru şi şase persoane. Dacă terasa este liberă, atunci nu ridicăm pe nimeni de la o masă pentru a-i muta la alta. Mai mult, peste 80% dintre chelnerii care lucrează la mine au fost angajaţi practic de pe stardă. Nu le cunosc caracterul. Acum nu vreau nici să-mi bat joc de clienţi, dar nici să dau afară chelnerii”, a explicat patronul terasei Antik, Sebat Beghim.

Lupta pentru şefia DADR între Parpală şi Bobe continuă în instanţă

Boris Parpală încearcă să revină pe funcţia de director coordonator al Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) din Constanţa, aplelând la instanţă. „M-am adresat Curţii de Apel din Constanţa, cerând anularea a două acte emise de Ministerul Agriculturii. Este vorba despre suspendarea mea din funcţia de director al DADR şi numirea pe funcţie a Paraschivei Bobe. Pe data de 19 auguts voi avea prima înfăţişare. Sper să mi se dea câştig de cauză, pentru că eu am câştigat procesul pe fond”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Boris Parpală. Amintim că ping-pongul dintre Boris Parpală şi Paraschiva Bobe durează masi bine de un an. Aceasta din urmă a fost numită la şefia direcţiei în noiembrie 2009, după care a fost suspendată din funcţie printr-un ordin al Ministerului Agriculturii. La conducerea instituţiei a revenit Boris Parpală. După ce instanţa i-a dat câştig de cauză lui Bobe, Parpală a părăsit fotoliul de director al DADR, dar a acţionat în instanţă ordinul prin care a fost înlăturat de la conducere, câştigând, în cele din urmă, procesul cu Ministerul Agriculturii. La scurt timp, Paraschiva Bobe a câştigat în instanţă postul, revenind pe funcţia de director coordonator al DADR. Prin urmare, pe 13 iulie, prin ordinul nr. 1141 Paraschiva Bobe a fost numită în funcţia de director interimar al DADR, iar o săptămână mai târziu, Parpală a primit ordinul de destituire. (N.B.)

Potrivit legii, Instituţiile publice, obligate să colecteze selectiv deşeurile

Angajaţii din instituţiile publice sunt obligaţi, prin Legea 132, care a intrat în vigoare pe data de 1 iulie, să colecteze selectiv deşeurile. Astfel, potrivit comisarului-şef al Gărzii de Mediu din Constanţa, Vasile Petro, Legea 132 prevede ca în fiecare birou şi etaj al unei instituţii publice să fie montate 3 recipente de culori diferite. „În acele recipiente angajaţii sau cei care trec pragul unităţilor respective trebuie să depoziteze selectiv deşeurile, care ar urma apoi să fie preluate de o firmă de specialitate. De asemenea, potrivit legii, conducătorul instituţiei publice este obligat să desemneze o persoană care să răspundă de această activitate şi care să ţină evidenţa lunară a deşeurilor strânse, iar datele să le comunice Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Vasile Petro. Directorii instituţiilor publice care nu vor respecta legea vor trebui să achite sume substanţiale. „Amenzile sunt cuprinse între 1000 şi 3000 de lei şi se vor acorda în cazul în care şefii de instituţii nu au luat măsura de a dota birourile subalternilor şi holurile instituţiei cu recipientele respective şi de a desemna un responsabil de această activitate”, a conchis Vasile Petro, care a precizat că, de săptămâna viitoare, va demara controale în toate instiuţiile publice. Din păcate, nu toţi şefii instituţiilor publice de la malul mării cunosc respectiva reglementare. „Nu ştiu nimic despre această lege, dar vă mulţumesc că ne-aţi anunţat”, a declarat şefa Casei Judeţene de Pensii, Cristina Samoilă. În schimb, directorul coordonator al Direcţiei Sanitar Veterinare, Gheorghe Dincă, susţine că deja a desemnat o persoană care se ocupă de această activitate. „Şeful de laborator se va ocupa de achiziţionarea unor recipiente mai mici, care vor fi puse în secţii, iar la sfârşitul programului, acestea vor fi golite în recipientele mari care vor fi montate afară”, a explicat Gheorghe Dincă.

Amendat de Garda de Mediu, Axinte şi-a închis şandramaua din staţiunea Mamaia

După ce mai mulţi turişti, care s-au cazat, în acest sezon estival, în staţiunea Mamaia, au reclamat cortul lui Axinte, din cauza poluării fonice din timpul nopţii, inspectorii Gărzii de Mediu din Constanţa au descins la respectiva locaţie. „De la începutul sezonului estival, am primit mai multe sesizări din partea turiştilor aflaţi pe litoral, datorită nivelului ridicat de zgomot existent în staţiunea Mamaia. De aceea am efectuat un control şi la Cortul lui Axinte.
Pentru că Florin Petrescu (alias Axinte – n.r.) nu ne-a putut prezenta autorizaţia de mediu, am aplicat o amendă contravenţională în valoare de 30.000 de lei. Pentru că poluarea fonică a continuat la Cortul lui Axinte, am dispus şi sistarea activităţii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, comisarul şef al Gărzii de Mediu din Constanţa, Vasile Petro. Actorul Florin Petrescu nu refuzat să comenteze sancţiunile aplicate de Garda de Mediu. „Aşa se întâmplă când trebuie să dai bani la stat”, a subliniat Florin petrescu, după care a închis telefonul. Amintim că cortul lui Axinte a fost amplasat pe bulevardul Mamaia, în zona hotelurilor Malibu, Parc, Pescăurş, Delfinul, Dacia Sud, Del Mar, Perla şi Lotus. Turiştii vazaţi la aceste unităţi hoteliere au avut parte de o vacanţă infernală, din cauza poluării fonice din timpul nopţii. „Anul acesta am fost prostit să îmi cheltui banii în Mamaia, în loc să mă duc la greci, bulgari, turci sau croaţi. La Cortul lui Axinte muzica era la nivelul maxim în fiecare noapte până la 3-4 dimineaţa şi se auzea în toată partea de sud a staţiunii de la Hotel Malibu până la Hotel Perla. Mă întreb de ce restul teraselor respectă nivelul de zgomot şi programul muzical. De unde a luat acest cort autorizaţie, când locul lui ar fi undeva în câmp?”, s-a plâns un turist, cazat în unul dintre hotelurile din vecinătatea cortului.

Sindicaliştii acuza:50 de coreeni de la DMHI primesc salarii de până la 10.000 de euro pe lună

Cele câteva încercări eşuate de a obţine majorarea salarială cu 350 de la administraţia Şantierului Naval Daewoo - Mangalia Heavy Industries (DMHI) şi numirea unui nou preşedinte - Soon Gil Hong în locul lui Vasile Iorga, a umplut paharul răbdării celor 3500 de angajaţi, care susţin că investitorii coreeni comit doar abuzuri. „Coreenii nu sunt adevăraţi oameni de afaceri. Ei au venit în România să se îmbogăţească pe spinarea noastră. De 14 ani fac asta. Nu au venit nici pentru noi, nici pentru statul român. Au venit pentru ei, fiindcă sunt capitalişti şi ştiu bine de au de făcut. În statutul societăţii scrie că la cinci ani de la preluarea şantierului, trebuia să rămână doar 5 speciliaţşti correni. În prezent avem 50 de specialişti coreeni care primesc salarii cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro”, a declarat, pentru cotidinaul „Replica”, liderul Sindicatului „Navalistul” din cadrul DMHI, Marin Florian. Acesta a mai spus că, la ora actuală, DMHI este girat şantierului Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering şi băncilor coreene. „Coreenii au datorii de peste 500 de milioane de euro către şantierul mamă şi către băncile de la ei. De asemenea, au datorii de peste 10.000 către furnizori, către statul român”, a mai spus liderul sindical. Potrivit lui, statul român a făcut o afacere extrem de proastă la şantier. „Cred că cea mai bună afacere pe care a făcut-o statul român este fabrica de autoturisme Dacia din Piteşti. Cu coreenii au dat greş. Aceştia au acumulat datorii foarte mari. Dacă statul ar vrea să ia înapoi şantierul, coreenii ar spune să-l ia şi pe 1 euro, dar cu tot cu datorii. Sunt sigur că nu o să plece aştia nicodată de la noi, pentru că aici le este bine”, a mai spus Florian Marin. Liderul sindicatului „Navalistul” a mai agăugat că coreenii ştiu doar să promită sau să ameninţe angajaţii. „Acum 3 ani au promis 3000 de apartamente. Au făcut o gaura mare, lângă stadionul de regby, au cumpărat 4 buldozere a cîte 200.000 de euro fiecare şi au agăţat proiectul în cui. Au mai cumpărat şi 12 autocare, cu care chipurile urmau să transporte angajaţii, dar şi alea stau îm parcare de 2 ani. Şi toate au fost cumpărate cu banii şantierului. Numai găuri au ştiut să facă şi să se îmbogăţească”, a conchis Florian Marin, liderul sindicatului „Navalistul”.

Statul vrea să iasă din asocierea cu sud-coreeni în cadrul companiei DMHI

De altfel, la sfârşitul lunii iulie, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că statul român va ieşi din asocierea cu sud-coreeni în cadrul companiei mixte Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), dacă va reuşi să privatizeze SC Şantierul 2 Mai SA Mangalia, prin care deţine participaţia minoritară la DMHI. Şeful de la minister a mai spus că, pe lângă intenţia Guvernului de a vinde participaţii minoritare pe Bursă, statul vrea să privatizeze alte cinci companii, şi anume Avioane Craiova, IOR, Şantierul Mangalia, Cuprumin şi Moldomin.

În judeţul Constanţa, 12% dintre unităţile şcolare riscă să-şi agaţe lacăte pe uşi

Cu o lună înainte de începerea anului şcolar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu ştie ce să facă în privinţa a 15% dintre elevi, adică aceia care învaţă în unităţi care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare şi nici nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea documentului. Potrivit ministrului, şcolile care nu sunt funcţionale trebuie închise, iar elevii vor fi mutaţi în unităţile şcolare adiacente, „evident cu respectarea criteriilor de distanţă şi de oportunităţi”. „În judeţul Constanţa, 72% dintre unităţile şcolare au autorizaţie sanitară, alte 16% sunt unităţi care fac demersuri pentru obţinerea autorizaţiilor. Restul şcolilor din judeţ - 12% nu au autorizaţie sanitară. Totuşi sperăm ca până la începutul anului şcolar să ajungem doar la 6% de unităţi şcolare care nu au autorizaţie sanitară. Atunci vom fi nevoiţi să găsim soluţii pentru copii, ca să nu rămână în afara sistemului”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Elena Buhaiev, inspector şcolar general de la Inspectoratul Şcolar Judeţean din Constanţa. Potrivit ei, printre unităţile şcolare care vor agăţa lacătul la uşă se numără gradiniţa Liceului de Artă „Regina Maria” şi grădiniţa de pe lângă şcoala nr. 8, ambele din municipiul Constanţa. „Grădinţele vor fi închise, iar copii vor fi mutaţi la alte unităţi. Spre exemplu, copii care frecventau grădiniţa de la şcoala 8 vor fi mutaţi la cea de la şcoala 21. În principiu, vor fi închise şcolile sub efectiv, care au până la 9 copii şi unde nu există condiţii de desfăşurare a activităţii”, a mai spus inspectorul şcolar general. În ceea ce priveşte unităţile şcolare fără autorizare, cu toate eforturile depuse de directori, autorităţile locale nu au găsit în bugete sumele necesare reparaţiilor şi investiţiilor în unităţile de învăţământ, pentru a putea cere avize de la Direcţia de Sănătate Publică din Constanţa. „Autorizaţia sanitară de funcţionare are valabilitate doar un an. Când expiră, conducerea unităţii de învăţământ completează o nouă declaraţie pe propria răspundere, urmând ca noi să eliberăm o altă autorizaţie. Ulterior, cei de la Inspectoratul Sanitar de Stat vor merge în control pentru a vedea dacă ceea ce declară directorii este conform cu ceea ce găsesc ei în teren”, a menţionat Mihaela Denisov, director coordonator adjunct la DSP din Constanţa. Principalele cauze pentru care aceste şcoli nu au primit autorizaţia sunt lipsa apei potabile sau a canalizării, mobilierul prea învechit, sistemul de iluminat deficitar al claselor, gradul ridicat de degradare a cladirilor sau sisteme de încalzire necorespunzatoare. Dar cel mai important motiv este ca grupurile sanitare sunt improprii în aceste scoli. În perioada următoare, ca în fiecare an vor fi declanşate controale la unităţile de învăţământ pentru a se vedea în ce condiţii încep elevii noul an şcolar.

Bărbaţii se prefac că se îneacă pentru a agăţa salvamăriţele

Turiştii de sex masculin, care se prăjesc la soare pe plaja din zona hotelului Dacia Sud din staţiunea Mamaia, admiră zi de zi o tânără salvamariţă, cu forme voluptoase, care veghează ca nu cumva vreo unul dintre ei să se înece în mare. Se numeşte Ana Maria Vartan, are 17 ani şi este elevă în clasa a XI-a la liceul „Virgil Madgearu” din Constanţa. Tânăra povesteşte că a învăţat să înoate pe la 6 ani, iar de la 14 ani munceşte toată vara pe litoral. „Am un frate care este mai mare decât mine cu 3 ani. Deoarece el s-a făcut salvamar, m-a tentat şi pe mine această meserie. Şi de trei ani, în fiecare vară, mă angajez ca salvamar. Este o meserie grea, mai ales pentru fete, dar e şi frumoasă. Lucrez 12 ore pe zi, şapte zile din şapte. Cele mai aglomerate zile de muncă sunt sâmbăta şi duminica. Atunci ajung frantă la bază”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Ana Maria Vartan. În ceea ce priveşte turiştii, fata ne-a dezvăluit că barbaţii se prefac că se îneacă, pentru a fi salvaţi, ca ulterior să-i ceară numărul de telefon. „Majoritatea turiştilor sunt teribilişti şi nu prea ascultă sfaturile salvamarilor. Se aruncă în mare, chiar şi atunci când este agitată”, a continuat Ana-Maria. Cât despre cariera sa, tânăra ne povesteşte că vrea să urmeze facultatea de sport şi să devină salvamar, dar în străinătate. (N.B.)