Aproape 600 de copii din Constanţa primesc alocaţii în străinătate

Constănţenii care lucrează legal în statele membre ale Uniunii Europene şi care au plecat însoţiţi şi de copiii lor, au transferat în străinătate şi dreptul celor mici la alocaţie de stat. Potrivit detelor furnizate cotidianului „Replica” de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, numărul copiilor constănţeni care primesc alocaţii de la statele unde lucrează părinţii lor legal este de 567. Cei mai mulţi solicitări de alocaţie de stat pentru copii sunt pentru Germania, 137 de copii, unde alocaţia este de 154 de euro lunar. pentu Italia au cerut alocaţie 158 de copii de la malul mării. În această ţară, alocaţia lunară are următoarele cuantumuri: pentru un venit familial de până la 12.712,50 euro pe an, alocaţia lunară este de 137,5 euro/familie în cazul unei familii cu doi părinţi şi un copil, 258,33 euro/ familie pentru doi părinţi şi doi copii şi 375 euro / familie în cazul unei familii compuse din cinci persoane (doi părinţi şi trei copii). Pentru Norvregia au cerut alocaţie 149 de copii constănţeni. În această ţară, alocaţia de stat se acordă până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 26 de ani, în cazul copiilor care urmează studiile, şi până la 21 de ani în cazul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Suma lunară este se acordă în funcţie de vârstă: între 0-3 ani este 105.40 euro, 3-10 ani – 112.70 euro, 10-19 ani - 130.90 euro şi 19- 26 ani - 152.70 euro. Pentru Irlanda, Ungaria şi Finlanda, de la începutul anului 2010 au existat câte o singură solicitare de alocaţie de stat. În acetse ţări alocaţia nu este mai mică de 150 de euro lunar.

În România, copiii până la 18 ani primesc lunar 10 euro
În România, deocamdată alocaţia pentru copii se acordă până la 18 ani sau până la terminarea liceului şi este deocamdată de 42 de lei (aproximativ 10 euro). Se acordă tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor.

Cele cinci creşe din Constanţa, luate cu asalt de mămici

Perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului va fi redusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame, fără să fie afectată valoarea indemnizaţiei, a anunţat primul ministru Emil Boc. Partea bună este aceea că respectivele modificări nu vor afecta beneficiarii actuali. Potrivit premierului, mamele care se vor întoarce la muncă vor primi o primă de 500 de lei sau vor putea opta pentru concediu fără plată pentru următorul an. În aceste condiţii creşele se vor confrunta cu o avalanşă de cereri de înscriere. Situaţia nu este pe roz nici la Constanţa, unde funcţionează în prezent cinci creşe. În acest an au fost înscrişi 400 de copii, în condiţiile în care sunt doar 370 de locuri. Alte peste 1.000 de cereri au rămas nesoluţionate. „Mamele au intrat în alertă şi deja avem sute de cereri depuse pentru anul viitor. În aceste condiţii, la creşa 5 vom crea încă 40 de locuri”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, directorul Serviciului Public Administrare Creşe (SPAC) Constanţa, Cezara Dima. Pe lângă lipsa de spaţii, creşele duc lipsă de personal. Nu de puţine ori, educatoarele rămân peste program pentru a ajuta asistentele şi îngrijitoarele. „Să rămână o singură persoană cu peste 20 de copii, de la ora 14.00 până la ora 18.00, înseamnă ridicat din pătuţ, îmbrăcat din pijamale în haine de casă, de joacă, schimbat scutece sau pus la oliţe, apoi dat masa de ora 16.00. Sunt mulţi copii de 1 an, 1 an şi un pic. Deşi programul educatoarelor este de la 8.00 la 12.00, ele stau până la ora 13.30 şi ajută personalul din creşă. Chiar dacă suplimentăm la creşa 5 alte 40 de locuri, nu avem personal, pentru că posturile sunt blocate”, a mai precizat Cezara Dima. În creşe se pot înscrie copii cu vârste cuprinse între şase luni şi trei ani. Mama copilului trebuie să aducă la Administraţia creşelor un act care să dovedească faptul că are un loc de muncă şi, prin urmare, nu se poate ocupa de creşterea şi educarea celui mic pe perioada zilei. De asemenea, aceeaşi cerere o pot completa şi mamele care urmează cursurile unei facultăţi. Cele cinci creşe din municipiul Constanţa care funcţionează cu program de zi sunt: creşa nr. 1 situată pe str. Adamclisi, creşa nr 2 situată pe Aleea Mălinului, creşa nr. 5 de pe Mimozelor, creşa nr 13 de pe str. Pelicanului şi creşa nr. 18 situată pe Aleea Cutezătorilor. (Nicoleta BACIU)

Pe modelul tot păţitu-i priceput, O constănţeană sfătuieşte pe toată lumea să-şi păstreze chitanţele

După ce a simţit pe pielea ei cum e să fii considerată restanţeieră, deşi şi-a achitat dările către bugetul local, o constănţeancă îi sfătuieşte pe toţi vecinii şi cunoscuţii săi să păstreze cu grijă orice chitanţă sau bon pe care le primeşte. „Zilele acestea, mai exact luni, 29 noiembrie, am fost la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Atelierilor ca să plătesc taxa de habitat pentru anul 2010. Dar funcţionara s-a uitat în calculator şi mi-a zis că am de plătit suma de 174 de lei din anul 2008, pe care nu am achitat-o. Eu i-am comunicat că am plătit taxa pe 2008 şi am întrebat-o cum puteam plăti taxa pe 2009 dacă nu a aveam plătită şi pe anul anterior, care apare ca restanţă?”, ne-a povestit Maria Lefter. Femeia a venit acasa, unde a răscolit toate chitanţele pe care le păstrează cu grijă şi a găsit-o şi pe cea buclucaşă, unde scria negru pe alb că pe data de 18.01.2008 Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local a încasat suma de 174 de lei. „Cu această chitanţă am fost ieri, 30 decembrie, la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Sulmonei. I-am explicat funcţionarei că luni nu am putut plăti taxa pe habitat pentru că apar cu o sumă restantă pe anul 2008. Funcţionara s-a uita peste hârtii şi a recunoscut vina colegii sale. Şi am plătit doar taxa pe habitat pentru anul 2010. Am întrebat-o pe funcţionară ce s-ar fi întâmplat dacă nu păstram chitanţa. Mi-a răspuns că trebuia să plătesc! Şi tocmai recunoscuse că o colegă de-a ei a greşit”, a mai spus Maria Lefter. De partea cealaltă, reprezentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local susţin că asemenea greşeli nu sunt posibibile. „Astfel de situaţii nu s-au ivit în activitatea practică a isntituţiei noastre, dar dacă ar exista am lua măsuriimediate pentruremediarea eventualelor erori în baza de date, prin sesizarea acestora producătorului soft-ului, orice greşeală care ar decurge din produsul furnizat fiindu-i imputabilă inclusiv din punct de vedere material”, au declarat, pentru cotidianul „Replica”, reperentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local. (Nicoleta BACIU)

SC RAJA a semnat un împurumut de de 200 milioane de euro cu BERD

Societatea RAJA SA Constanţa a semnat, marţi, contractul de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin care se susţine finanţarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”. „Este vorba despre un împrumut de 200 de milioane de euro. Proiectul care se va derula până în anul 2015 este foarte important prin faptul că este unic în România prin mărimea şi amploarea lui. Iar beneficiar nu este doar unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa, ci şi din Ialomiţa. Investiţii cuprinse în acest ambiţios proiect vor dezvolta şi moderniza infrastructura de utilităţi publice la nivelul celor două judeţe, având în vedere realizarea următoarelor obiective: extinderea cu 301 kilometri şi reabilitarea a 24 kilometri de canalizare; dotarea a 20 de aglomerări cu sistem de colectare şi epurare a apei uzate; extinderea conductelor de descărcare a 54 de kilometri şi reabilitarea a 7 kilometri din reţeua aflată în folosinţă; construirea a 6 staţii de epurare şi a 40 de staţii de pompare a apei uzate, plus multe alte investiţii extrem de importante pentru fiecare localitate în parte. În urma implementării proiectului, peste 6.000 de gospodării vor fi racordate la reţeaua de apă potabilă”, a declarat Felix Stroe, directorul RAJA. Jean-Patrick Marquet, reprezentantul BERD, a precizat că de 15 ani între instituţia pe care o reprezintă şi RAJA există o colaborare frumoasă şi fructuoasă. „Îmi face plăcere să mă aflu la Constana, pentru că de 15 ani avem o colaborare frumoasă. Dumneavoastră oferiţi servicii de calitatea care sunt bine manageriate. Azi începe un capitol nou în viaţa companiei. Veţi demara un proiect de investiţii mare. La rândul nostru suntem fericiţi că suntem implicaţi în el”, a subliniat Jean-Patrick Marquet. Şi viceambasadorul Ambasadei SUA, Keith Kirkham, a avut de spus doar cuvinte de laudă despre patreneriatul cu RAJA SA. „Apreciem eforturile Constanţei de a accesa cu succes fonduri de la UE şi BERD. Noi avem planuri mari cu RAJA pentru anul viitor”, a menţionar reprezentantul ambasadei SUA. a mai adăugat Kirkham. De la ceremonia de semnare a împrumutului nu au lipsit autorităţile locale şi judeţene, precum şi o bună parte a primarilor din judeţ. Printre cei prezenţi au fost: primarul Radu Mazăre, viceprimarul Gabi Stan, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, vicepreşedintele CJC, Cristinel Dragomir, senatorul Nicolae Moga, deputatul Cristina Dumitrache, precum şi mai mulţi primari din judeţ: Claudiu Tusac, Mariana Mircea, Mariana Gâju, Valer Mureşan, Cristian Cârjaliu, Dumitru Chiru, Dumitru Bocai.

Mazăre şi Constantinescu sugezează guvernanţilor să ia exempu de la RAJA

Preşedintele Consiliului Judeţen, Nicuşor Constantinescu, a ţinut să precizeze că reprezentanţii guvernului ar trebui să ia exemplu de la RAJA în atragerea banilor. „Când am venit în fruntea CJC, în anul 2004, 80% din sistemul de apă şi canalizare al Constanţei era distrus, echipamentele erau depăşite, iar calitatea apei - foarte proastă. De atunci, în fiecare an fost derulate o serie de proiecte, pentru ca azi să demarăm cea mai mare investiţie din România. Nu înţeleg de ce guvernul nu face acelaşi lucru? De ce Guvernul nu foloseşte bani europeni? BERD a fost creată anume în acest scop. Sper că Guvernul va lua acest model cu finaţare BERD şi va face acelaşi lucru pentru autorităţile din celelalte regiuni ale ţării. De asemenea, trebuie să pomenim şi meritul pe care fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemischi l-a avut pentru definitivarea acestei investiţii, pentru că a scos proiectul la suprafaţă de acolo de unde era ascuns”, a precizat Nicuşor Constantinescu. De această investiţie s-a arătat bucuros şi primarul Radu Mazăre. „Dumneavoastră reuşiţi să aduceţi pe praful acesta, în România, aproape un sfert de milion de euro. La asta trebuie să se gândească şi cei din Guvern, care în loc să aducă bani în ţară, îi ia din salarii”, a menţionat Radu Mazăre.

Ambasadorul Norvegiei, Qystein Hovdkinn, in vizita la Ovidius

Ambasadorul Norvegiei în România, Qystein Hovdkinn, a participat, ieri, la prezentarea unui proiect desfăşurat sub coordonarea Asociaţiei de Protejare a Omului şi Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume (ECOM) şi finanţat de statul norvegian. „Proiectul este ceva nou nu doar pentru România şi ci la nivel comunitar. Am investit 400 de mii de euro în acest proiect, deoarece credem că rezultatele vor fi de scucces. Vom spirjini proiectul timp de doi ani şi apoi vom vedea ce se va mai întâmpla. Facem acest gest în semn de solidaritate cu România, care este o ţară în transformare. În aceleaşi timp sperăm la dezvoltarea unei cooperări între companiile din România şi Norvegia”, a precizat Ambasadorul Qystein Hovdkinn. Excelenţa sa a avut o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Ecom la Universitatea „Ovidius”, care l-au informat cu privire la stadiul de realizare al proiectui, susţinut financiar printr-un grant oferit de Programul Norvegian de Cooperare cu România/ Norway Grants. „Prin acest proiect vrem să facem ceva util pentru societate. În urma cercetării ştiinţifice vrem să obţinem din rezidurile de alge şi nămol, care ne creează probleme, un nutrient ecologic, care va fi folosit în agricultură. Anual avem până la 40 de mii de tone de două biomase care rămân nevalorificate: algele şi nămolul rezidual rezultat la staţiile de tratare a apelor. De aceea, credem că produsul pe care îl vom obţine va fi cu până la 40% mai ieftin decât cele de pe piaţă, ţinând cont de faptul că cele două biomase sunt gratuite. Am vorbit şi cu producătorii care sunt încântaţi de acest program şi care vor să ne fie parteneri. Noi vrem să continuăm proiectul, nu ne dorim să-l transformăm în unul de sertar. După ce vom obţine produsul, vom face şi o staţie-pilot la Constanţa, mai ales că avem şi sprijinul autorităţilor locale”, a precizat Maria Năstac, coordonatorul proiectului. Potrivit ei, produsul a fost brevetat. „Acest proiect ar putea rezolva şi problema algelor marine care creează atât de multe inconveniente turismului estival de pe litoralul românesc, şi nu numai. Spre exemplu, în anul 2009 am avut 35.000 tone de alge pe litoral, iar în 2010 – 20.000 de tone”, a precizat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Apele Române.

Univeristatea Tomis, masă rotundă privind calitatea educaţiei

Universitatea „Tomis” a organizat, sâmbătă, la hotelul Iaki, din satţiunea Mamaia, o masă rotundă cu tema „Management educaţional economic performant în contextul standardelor Uniunii Euponene”, la care au participat mai multe cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar constănţen. „Este un prim contact cu profesorii din învăţământul preuniversitar, pe care vrem să-l transformăm în parteneriate durabile şi cu rezultate frumoase. Vrem să vedem cum putem îmbunătăţi calitatea actului instructiv-educativ”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, rectorul universităţii „Tomis”, profesorul Paul Bocănete. Potrivit acestuia, absolvenţii de liceu sunt din ce în ce mai slab pregătiţi, de aceea s-a fpcută sinţită nevoia unui dialog permanent cu profesorii din învăţământul preuniversitar. Universitatea „Tomis” este cea mai tânără instituţie de învăţământ universitar din Constanţa. „Acum trei ani am început cu o facultate: Administrarea afacerilor, care este singura de acest fel în Constanţa. La ora actuală, universitatea are 3 facultăţi: Economia Comerţului, Turismului, Serviciilor şi Managementul Calităţii; Adminsistrarea Afacerilor şi Finanţe; Bănci, Contabilitate, la care învaţă 500 de studenţi. De la anul viitor, sper să reuşim să primim autorizaţie pentru o nouă facultate, şi anume Comunicare şi Relaţii Publice”, a menţionat rectorul universităţii „Tomis”. (N.B.)

Zi decisivă peste Prut Moldovenii au votat pentru viitorul european al ţării şi pentru libertate

Ieri, 28 noiembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, în cadrul cărora a fost aleasă noua componenţă a Parlamentului - organul reprezentativ suprem al poporului şi unică autoritate legislativă a statului. Alegerile de ieri au fost cea de-a VII-ea competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991.

Alegerile parlamentare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proporţional absolut, întregul teritoriul al ţării constituind o singură circumscripţie electorală naţională în urmau să fie aleţi cei 101 de deputaţi. Spre deosebire de alegerile din 29 iulie 2009, în care au concurat 8 candidaţi electorali, la aceste alegeri sunt înscrişi pe listele de vot 39 de concurenţi electorali, dintre care 20 – partide şi 19 independenţi. Pentru a fi reprezentate în Parlament, partidele politice trebuie să obţină cel puţin 4 la sută din voturile valabil exprimate. În cazul independenţilor, pragul electoral este de doar doi la sută din numărul voturilor valabil exprimate. Redistribuirea voturilor candidaţilor care nu au trecut pragul electoral se va face în mod egal. Alegerile sunt considerate valabile şi legale dacă la urne se prezintă mai mult de o treime din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale şi dacă nu se constată încălcări ale legii care să influenţeze rezultatele votului. Scrutinul parlamentar moldovenesc a fost monitorizat de 594 observatori naţionali şi 3.554 internaţionali. Cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare şi-au putut exerca dreptul electoral la 75 de secţii de votare care au fost deschise peste hotare: 35 de secţii – în incintele misiunilor diplomatice, iar altele 40 - în afara lor. Respectiv, în Italia au fost deschise 16 secţii, în România - 8; în SUA - 8; în Rusia - 4; în Spania, Franţa şi Ucraina - câte 3. Republica Moldova, cu o frontieră de 33.700 de kilometri pătraţi, are o populaţie de 4,3 milioane de locuitori dintre care 64 la sută moldoveni (etnie română), 14 la sută ucraineni, 13 la sută ruşi şi 3,5 la suta găgăuzi (turci de religie ortodoxă). Din numărul total de populaţie, 2.451.781 de cetăţeni ai R. Moldova sunt incluşi în listele electorale.

La Constanţa, cetăţenii R.Moldova au votat la Universitatea „Ovidius”
Pentru prima dată cetăţenii Republicii Moldova au putut vota la Constanţa, unde în cantina universităţii „Ovidius” a fost deschis biroul electoral nr. 354. „Este prima dată când în Constanţa se organizează un asemenea birou pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astăzi (ieri – n.r.) au loc alegeri parlamentare. Sunt alegeri importante pentru viitorul ţării noastre, pentru că partidul majoritar îşi va alege preşedintele ţării. Până la ora 21.00 au votat 477 de oameni din cei 600 de cetăţeni ai Republicii Moldova existenţi în Constanţa. Nu au fost înregistrate incidente, în afară de fapul că unii tineri grăbiţi s-au prezentat la vot fără paşapoarte, motiv pentru care nu le-a permis să voteze”, a a declarat, pentru „Replica”, Sergiu Odainic, preşedintele Biroului Electoral nr. 354. „Am votat pentru viitorul Republicii Moldova, care sper va fi unul mult mai bun pentru popor. Votul meu a fost pentru libertate”, a precizat, pentru cotidianul „Replica”, Elena, care este studentă la Constanţa.

Şpagă electorală în R. Moldova: de la seminţe şi galoşi, până la tractoare şi televizoare
Imaginaţia partidelor nu are limită atunci când vine vorba de pomeni electorale - de la seminţe, galoşi, halate şi până la tractoare, pluguri şi televizoare, alegătorul din R. Moldova a putut găsi de toate în oferta campaniei pentru legislative. Observatorii naţionali au constatat zeci de cazuri când candidaţii au împărţit bani, cadouri şi ajutoare umanitare, pentru a-şi ademeni alegătorii. Spre exemplu, Partidul Democrat a distribuit deodorante şi seminţe de morcov, pătrunjel, haine, creme de corp şi conserve bătrânilor. Partidul Liberal a organizat tombole cu dispozitive USB Flash Drive, ciubote, galoşi, şampanie, hârleţe şi sape. Şi social-democraţii au organizat o tombolă în reţeaua cinematografelor Patria, care aparţine liderului PSD, Victor Selin. Extragerea va avea loc la 4 decembrie, iar câştigătorii se vor alege cu diverse premii, inclusiv cu un abonament anual de frecventare gratuită a cinematografelor. Mai inventivi au fost liberal-democraţii: la o nuntă reprezentanţii PLDM au înmânat tinerilor însurăţei un televizor. Într-o altă localitate, primarul a oferit tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani în ajunul alegerilor sacoşe, calendare, pixuri cu inscripţia PLDM. Alianţa Moldova Noastră a oferit Colegiului Agro-Industrial din Ungheni un tractor, un plug şi o semănătoare. Comuniştii au înzestrat două grădiniţe din raionul Orhei cu câte un televizor şi un DVD player. Şi pentru ca micuţii să nu se plictisească, le-au dăruit şi două CD-uri cu filme - unul despre PCRM, iar altul despre inundaţiile din lunca Prutului.

Oameni potriviţi la locul potrivit Militarii de la Serviciul de Descarcerare salvează an de an vieţi omeneşti

Meseria de pompier este una grea, dar care aduce foarte multe satisfacţii, spun pompierii din cadrul Serviciului de Descarcerare, care au prima tangenţă cu victimele accidentelor teribile. Militarii au poveşti triste, dar şi frumoase, în care sute de vieţi umane au fost salavate de la moarte. Cineva trebuie să o facă şi pe asta, iar tinerii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” sunt pregătiţi psihic şi fizic pentru orice. Bogdan Covalciuc are 42 de ani şi de 20 de ani lucrează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. „Am început să lucrez ca pompier la 21 de ani. Primii 10 ani i-am lucrat la stingeri, ca şef gardă de intervenţii. În ultimi 10 ani lucrez pe maşina de descarcerare”, ne-a povestit Bodgan Covalciuc, care este şi şeful de echipă din cadrul Serviciului de descarcerare. Despre munca sa de zi cu zi vorbeşte cu multă pasiune şi dăruire. „Toate intervenţiile la care am participat au fost importante, fie că a fost vorba despre accidente rutiere, salvări de la înălţime sau de la înec. Printre cele care m-au impresionat mult sunt accidentul petrecut la Cheia, pe data de 1 mai (accidentul de pe DJ 222, pe sectorul de drum ce leagă Cheia de Grădina, cu cinci victime – n.r.), accidentul de la Fabrica de Cretă din Murfatlar (în luna august, un muncitor a fost strivit de un dispozitiv de concasare a cărbunelui – n.r.), accidentul de la Poarta Albă (când în urma ciocnicii unui microbuz cu un tir au rezultat 10 victime – n.r.)”, mai spune militarul. Cei care au ajuns astăzi să facă această meserie s-au triat în timp. Nu toată lumea poate să facă această activitate. „Nu ai timp să-şi fie frică, chiar dacă vezi mult sânge sau răni garve. Trebuie să acţionezi imediat, să iei decizii la moment. La început a fost mai greu, dar acum m-am obişnuit. Iar satisfacţia că ai salvat vieţi omeneşti este mult mai mare decât imaginile groaznice pe care le vedem în timpul intervenţiei”, ne-a dezvăluit Bogdan. Cu toate că a salvat sute de vieţi, în cei 10 ani de când lucrează pe descarcerare, doar o singură persoană i-a mulţimit. „Cumnatul unui bărbat pe care l-am scos din autoturisnul pe care urcase un autobuz m-a căutat şi mi-a mulţimit. Dar eu sunt mulţumit şi împăcat atunci când pun capul pe pernă”, mai spune şeful de echipă descarcerare.

Şi-a văzut 11 prieteni morţi în accidentul de la Tuzla

Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, are 29 de ani, şi lucrează de trei ani la descarcerare. „Am lucrat mai mulţi ani în marină, în abordaje maritime, iar acum trei ani am venit la pompieri. Când am mers la accidentul aviatic de la Tuzla (iulie, 2010 – n.r.), 11 dintre victime erau foştii mei colegi de la scafandri, iar unul dintre ei îmi era şi văr. Am avut un sentiment ciudat când i-am văzut pe toţi decedaţi, apoi mi-am revenit şi am continuat intervenţia. Nu ai de ales. Deciziile şi acţiunile noastre sunt contra cronometru”, ne-a destăinuit Dan Ştefan. Când eşti bine pregătit te aduni repede şi iei deciziile „la rece”. „Meseria noastră e ca un puzzle, intervenţiile noastre nu sunt la fel. De fiecare dată este ceva nou, iar noi trebuie să acţionăm corect şi să nu dăm greş”, a mai subliniat Bogdan Covalciuc.

Dacă ar lua-o de la capăt, tot pompieri s-ar face
Bodgan Covalciuc susţine că nu el a ales meseria de pompieri, ci ea l-a ales pe el. „În armată am nimerit la pompieri şi mi-a plăcut mult. A fost mâna sorţii, cred. Dacă ar fi să-mi pot alege altă meserie, tot pompier m-aş face. Este o meserie frumoasă”, ne-a mai relatat Bogdan. Despre timpul său liber, povesteţte că şi-l dedică în totalitate familiei. „Soţia lucrează şi ea în cadrul ISU. Am doi copii cuminţi şi frumoşi: băiatul este student la Arhitectură, iar fata este elevă la liceul de Telecomunicaţii”, ne-a declarat, cu mândrie, Bodgan Covalciuc. Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, este pasionat de scufundări şi motocicletă. „Îmi plac provocările, de aceea sunt pasionat de scufundări şi motocicletă. De fapt şi meseria de pompier nu poţi să o faci fără pasiune”, ne-a mai povestit Dan Ştefan.

Accident de muncă la Rafinăria Petromidia Doi muncitori au fost răniţi după ce o conductă cu apă fierbinte a cedat

După ce pe data de 10 octombrie anul curent la rafinăria Rompetrol din Năvodari a avut loc o explozie la o conductă de aer, iar trei angajaţi ai societăţii TMUCB SA (o firmă subcontractoare de pe platformă) au suferit arsuri de gradul I şi II pe gât, faţă şi mâini, ieri seara la rafinărie s-a produs un nou accident de muncă. „Doi muncitori au fost răniţi, duminică după-amiază, pe platforma Rompetrol Rafinare, în timp ce lucrau la o instalaţie. La un moment dat, muncitorii au deschis o vană, din care s-a scurs apă fierbinte peste picioare. Ei purtau echipament de protecţie, de aceea au fost răniţi superficial, fiind în afara pericolului. Săptămâna aceasta conducerea rafinăriei va declanşa o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs accidentul. Muncitorii trebuia să se asigure că nu era apă în instalaţie”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Bodgan Urzică, purtătorul de cuvânt al Rompetrol. Cei doi muncitori au fost duşi la dispensarul din cadrul Rompetrol Rafinare, unde au primit primele îngrijiri medicale. Ulterior, muncitorii au fost transportaţi cu ambulanţele la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde au fost diagnosticaţi cu arsuri de gradele I şi II la tălpi. Bărbaţii sunt internaţi pe secţia de Chirurgie Plastică.
La rândul lor şi reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa au demarat o anchetă, pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul de muncă. „Cei doi angajaţi ai rafinăriei se aflau în timpul programului când au fost răniţi. Am fost sunaţi chiar de reprezentanţii Rompetrol”, a precizat Marian Becheanu, inspecor şef adjunct de la ITM din Constanţa. Nu este prima dată când se înregistrează astfel de incidente la platforma Petromdia. Amintim că, anul trecut, a avut loc un alt accident de muncă, mai exact pe data de 17 octombrie, 2009. Atunci un angajat al Rompetrol Petromidia Năvodari şi-a pierdut viaţa, iar alte trei persoane au suferit intoxicaţii, în urma accidentului de muncă petrecut în secţia Desulfurare Gaze (DGRS). Muncitorii efectuau lucrări de întreţinere la partea exterioară a unui rezervor şi, în timp ce amplasau o schelă, s-au intoxicat. De asemenea, pe data de 5 noiembrie 2009, la Petromidia Năvodari a izbucnit un incendiu, în turnul de granulare din cadrul instalaţiei HDPE (polietilenă de joasă presiune). În urma incendiului, Vasile Rusu, de 39 de ani, şi Marin Cristi Daniel, de 39 de ani, au decedat. Cel de al treilea muncitor - Nicolae Luigi, a decedat mai târziu pe patul de spital. Curios este că turnul de granulare tocmai ieşise din revizie, iar la acel moment angajaţi ai Petromidia au acuzat că personalul din conducere i-au grăbit să intre în turn, fără a se efectua toate verificările necesare. (Nicoleta BACIU)

Comandantul Gruparii de Jandarmi Mobila „Tomis”, colonelul Costica Cojoc:„Nu ne-au plecat decat trei colegi: unul in polilitie, iar alti doi in Anglia

Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” are mai multe proiecte pe care doreşte să le pună în aplicare: o grădiniţă pentru copiii cadrelor grupării, o sală de sport, un poligon. Despre acestea a discutat, cu „Replica” de Constanţa, comandantul Grupării, colonelul Costică Cojoc. Cu toate că proiectele sunt ambiţioase, colonelul Cojoc se declară... atins de lipsa fondurilor! Anul 2010, an de criză, s-a resimţit şi asupra bugetului grupării. Pe lângă proiectele arătate mai-sus, Cojoc a dezvăluit că vrea să aibă şi jandarmi călare. „Vrem să aducem cai pentru jandarmerie. Trebuie să fim o jandarmerie europeană, care să atragă lumea şi care să dea un element de securitate şi stabilitate. Iniţial am zis să primim 10-12 cai, care în alte ţări sunt foarte bine folosiţi. Spre exemplu, în Constanţa sunt parcuri şi locuri de agremet, care s-ar putea gestiona de pe cal”, a declarat Costică Cojoc.

Replica: Domnule colonel, Costică Cojoc, cum a fost anul 2010? V-aţi descurcat cu bugetul?
Costică Cojoc: Am reuşit din mers să ne adaptăm surprizelor oferite de acest an. Bugetul a fost la fel ca toate bugetele, adică mic, dar ne-am gestionat foarte bine. Având în vedere că responsabilitatea implică mobilizare şi multă operativitate din partea institutuţiei pe care o conduc, nu am avut probleme pe această linie. Pot să vă spun că la nivelul Inspectoratului Jandarmeriei Române, Gruparea „Tomis” este apreciată ca o unitate care ştie să-şi gestioneze fondurile, multe, puţine aşa cum sunt, şi care nu face cheltuieli fără o bază legală şi fără o justificare.
Rep.: Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” execută o gamă variată de misiuni. Cum stă instituţia din punct de vedere financiar şi logistic în momentul de faţă?
C.C.: În momentul de faţă stăm bine, în sensul că nu avem restanţe. Avem o singură restanţă pentru cinci cadre care au trecute în rezervă anul trecut, şi care urmează să primească ultima tranşă de fonduri. Avem fonduri la nivelul celor calculate de minister, inclusiv pentru copii, dar şi pentru subofiţerii care nu au locuinţă. Prin ordin de ministru, aceştia beneficiază de o locuinţă de serviciu, adică un cuantum din chirie este achitat de noi.
Rep.: Sunteţi pregătiţi pentru iarnă, mă refer la cauciucurile pentru maşinile din dotare şi aşa mai departe?
C.C.: Cauciucurile de iarnă se vor aproviziona la nivel central, atunci când vor fi fondurile necesare. În ceea ce priveşte combustibilul, chiar astăzi (ieri – n.r.) am încheiat un contract pentru furnizarea a 90 de tone, pentru 60 de maşini, care sunt în uz, cu toate că în tabelul de înzestare avem un număr dublu. Din păcate stăm foarte „subţire” la capitolul maşini de intervenţie. Spre exemplu, la mitingul organizat de confederaţiile sindicale la Bucureşti ne-am deplasat cu aproape 200 de oameni pentru a asigura măsurile de ordine, impuse de această mare masă de oameni. Am avut probleme tehnice cu dubele mari, care au şi 18 ani, iar uzura îşi spune cuvântul. Dar se pare că în scurt timp vom fi dotaţi cu mijloace de transport care vor asigura o mobilitate mult mai eficientă.
Rep.: La ora actuală care sunt efectivele Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”? În urma reducerilor salariale au mai plecat oameni din sistem?
C.C.: O să vă dezamăgesc. Au plecat doar trei colegi: unul în poliţie, unul în Marea Britanie şi al treilea în Italia. Nu am avut un val de demisii. De altfel, cred că angajaţii se simt şi bine, în condiţiile în care unii sunt şi colegi de facultate, încet-încet au ajuns în an terminal. Noi nu avem probleme de efective. În state sunt 500 de persoane şi încadrate 490.
Rep.: Jandarmii mai primesc bani pentru echipamente?
C.C.: Echipamentul pentru fiecare jandarm este asigurat în proporţie de 90 la sută. Sunt cheltuieli minore pe care trebuie să şi le asigure cadrul nostru, de exemplu o cravată. Eu sunt mai riguros, militarii trebuie să fie militari adevăraţi, nu cum sunt unii, doar pe hârtie. Toată lumea trebuie să aibă o cămaşă, o cravată şi un pantof, care să facă parte din uniformă. Din păcate, magazinele din capitală nu sunt suficiente pentru a asigura cele necesare. De asemenea, am nişte deficienţe la nişte băieţi care au nişte talii deosebite. Câţiva sunt supraponderali şi i-am ameninţat că dacă nu-şi revizuiesc meniurile s-ar putea să aibă de pierdut. Dar am şi băieţi în Detaşamentul Antitero şi nişte ofiţeri care au înălţimea 1,90 şi cu greu le poţi găsi o uniformă. Am înaintat şi nişte solicitări ca să primim materialul, iar uniformele să le confecţionăm noi.

„Subordonaţii mei discută de la diplomaţi până la rockeri şi până la consumatori de etnobotanice”

Rep.: Din anul 2005 sunteţi la comanda Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”. Cum vedeţi evoluţia atribuţiilor jandarmilor?
C.C.: Evoluţia efectivelor din cadrul Grupării este în continuă transformare, în sensul că permanent societatea ne oferă noi provocări. Dacă la începutul anului 2005 ne confruntam cu mai multe probleme de organizare şi cu foarte multe probleme de înţelegere, încet-încet lucrurile s-au aşezat în sensul pozitiv. Faptul că executăm misiuni în sezonul estival în condiţiile în care nici o Grupare din ţară nu face aşa ceva, avem contacte cu sute de persoane. Subordonaţii mei discută de la diplomaţi până la tot felul de tineri cu preocupări care mai de care mai specifice, de la rockeri până la consumatori de etnobotanice, de la motociclişti până la participanţii la raliul de formula 1. Am căutat şi am reuşit să impunem un anumit comportament şi atitudine din partea purtătorului uniformei militare. Am constatat o îmbunătăţire a atitudinii subordonaţilor mei atunci când vorbesc cu cetăţenii, care sunt în vacanţă şi vor din partea jandarmilor un anumit fel de comportament. De asemenea, eşti pus în situaţia să gestionezi stări conflictuale care apar din te miri ce. Am avut în zona 2 Mai şi Vama Veche multiple situaţii, în care am acţionat aşa cum trebuie. Noi am gestionat şi meciul de fotbal al echipei naţionale. Din fericire nu am avut incidente majore, nu au fost minunile care s-au întâmplat pe stadioanele din Cluj, Bucureşti, Craiova. Nu am avut oameni care au ajuns în spital sau care să fie anchetatţi pentru modul în care nu şi-au desfăşurat misiunea. Şi aici beneficiem de publicul constănţean care are o anumită educaţie. Dacă în anul 2005 la festivalul Stufstock, în cele trei zile, aveam 25 de infracţiuni, anul acesta am avut doar două infracţiuni în timpul festivalului. Publicul s-a mai disciplinat, a învăţat să respecte legile. Dacă în 2006 am fost nevoiţi să evacuăm o parte a galeriei lui Dinamo, 360 de supporteri, care şi acum au creat necazuri în Bucureşti, vreau să vă spun că lucrurile s-au normalizat. Fără a fi modest, vreau să vă spun că s-a creat un brand. Colegii din ţară le spuneau suporterilor „o să vă facem, ceea ce au făcut la Constanţa”. Ulterior a venit şi legislaţia pe care o aşteptam, Legea 4, la care am contribuit şi noi cu o serie de propuneri. Recent am gestionat meciul dintre HCM şi Sankt Petersburg. Anterior au fost o serie de manifestări din partea a aşa-zişilor suporteri, dar împreună cu conducătorii clubului şi administraţia publică locală am reuşit să evităm anumite acţiuni, care puteau disturba meciul sau să dea o etichetă proastă municipiului.
Rep.: Numărul amenzilor aplicate anul acesta este mai mare sau mai mic, comparativ cu anul trecut? Sunt mai mulţi contravenienţi şi infractori în Constanţa?
C.C.: Pâna la această oră au fost aplicate 3.200 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 895 sunt avertismente. Anul trecut au fost aplicate 3.820 de sancţiuni. Numărul este în scădere, dar mai bine ar fi să dai un avertisment, decât să aplici o amendă, pentru că doar 3-4% şi achită. Noi suntem în topul celor care au încasat amenzile aplicate. An de an numărul celor care comit infracţiuni s-a micşorat. Poate şi datorită educaţiei, dar asta nu ne împiedică să nu acţionăm prevenitv. Împreună cu colegii din cadrul poliţiei şi cu cei din inspectoratele judeţene - pentru că noi avem trei judeţe în responsabilitate-, desfăşurăm o serie de acţiuni preventive, care, în timp, îşi fac efectul.
Rep.: Să înţelegem că munincpiul Constanţa nu este periculos?
C.C.: Nu, nu este un municipiu periculos. Avem o bună cooperare cu celelalte instituţii şi intervenim atunci când este nevoie. Acum desfăşurăm în baza unui ordin al ministrului de interne acţiuni în mediul rural, deoarece se apropie sărbătorile de iarnă şi sunt semnale că s-ar putea produce furturi de animale.
Rep.: Meseria de jandarm este periculoasă?
C.C.: Toate meseriile sunt periculoase. Depinde de cum o vezi, cum vrei să-şi faci meseria. Eu am început această meserie din liceu. Dacă unii vin la 30 de ani, nu ştiu când mai au timp să înveţe meseria. Dacă vrei să te respecţi pe tine, trebuie să te pregăteşti continuu, pentru că cetăţenii văd în purtătorul de uniformă un spijin.
Rep.: La ce alte evenimete participă Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis”? În ce proiecte importante sunteţi implicaţi?
C.C.: Noi participăm la toate evenimentele de mare amploare din judeţ. Recent am făcut eforturi şi am adus uniforme de la Bucureşti ca să cinstim ziua drapelului şi a imnului. Proiecte avem, din păcate nu avem fodurile necesare, iar către jandarmerie fondurile sunt subţiri. Anul trecut am înaintat patru proiecte: vrem să facem o grădiniţă pentru copiii cadrelor grupării, apoi avem o sală de mese în incinta unităţii, în care luau masa 2000 de persoane, pe care vrem să o transformăm în sală de sport, iar la subsolul clădirii vrem să facem un poligon. De asemenea, vrem să aducem cai pentru jandarmerie. Trebuie să fim o jandarmerie europeană, care să atragă lumea şi care să dea un element de securitate şi stabilitate. Iniţial am zis să primii 10-12 cai, care în alte ţări sunt foarte bine folosiţi. Spre exemplu, în Constanţa sunt parcuri şi locuri de agremet, care s-ar putea gestiona de pe cal.
Rep.: Ce vă propuneţi pentru 2011?
C.C.: În primul rând să fim sănătoşi şi să realizăm măcar unele din proiectele pe care le-am propus. De asemenea, vrem să facem un monument în incinta Grupării. Sper să-l ducem la bun sfârşit. Vrem să creăm un adevărat cult pentru jandarmerie, să mărim numărul de vizite la Sala tradiţiilor, cu care ne mândrim, pentru că am făcut-o cu forţe proprii. Acum suntem în reamenajarea ei. De asemenea, vrem să mărim numărul de copii ai angajaţilor.
Rep.: Ce le doriţi constănţenilor?
C.C.: Le doresc un an bun. Să aibă încredere in ei, să aibă ambiţia de a nu renunţa la luptă, pentru că viaţa este o luptă. Şi să aibă încredere în structurile jandarmeriei şi în mod deosebit în ale Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”. Nu cred că există cineva care a făcut apel la noi şi nu a găsit înţelegere şi un răspuns adecvat.

Sectia de Neurochirurgie nu inregistreaza un deficit de medici neurochirurgi

Specialitatea de neurochirurg este una foarte complicată, mai ales ţinând cont şi de faptul că timpul de educaţie alocat pregătirii este foarte lung: 6-7ani după terminarea Facultăţii de Medicină, susţine doctorul Bodgan Davidescu, şeful clinicii de neochirurgie. „În România sunt foarte puţini neurochirurgi, în jur de 200. Spitalul nostru are o mare şansă, pentru că are schema şi postrurile ocupate: suntem şase neorochirurgi, dintre care toţi sunt medici primari, iar patru dintre ei sunt doctori în ştiinţe medicale. Deci au un maximum de educaţie medicală. Noi acoperim toată Dobrogea, Tulcea nu are neorochirurg. Secţia noastră este singura din Dobrogea. Este una dintrece cele mai dotate şi competitive secţii din ţară. Patologia pe care o facem este cvasi-exhaustiva, cu o singură excepţie: patologia vasculară nu ne-o putem permite: anevrismele cerebrale şi malformaţiile arteriovenoase”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Bogdan Davidescu, şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa. Potrivit lui, travaliul unei astfel de patologii înseamnă şi un anumit tip de dotare, pe care Spitalul Judeţean din Constanţa la ora actuală nu o deţine. „Din acest motiv, conducerea spitalului a făcut o apropiere de unul dintre cei mai mari neurochirurgi din ţară, profesorul Ciurea (Alexandru Vlad Ciurea de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti – n.r.), care este şi vicepreşedintele al Societăţii Mondilale de Neurochirurgie. El va fi mentorul nostru în momentul în care vom avea acoperit şi necesarul dotării, care este absolut specific pentru chirurgia vasculară. De asemenea, şi reanimarea trebuie să fie de un anumit tip”, a mai spus pofesorul Bogdan Davidescu. Mortalitatea pacienţilor cu patologie a vaselor cerebrale este mare: 70-80 la sută mor înaninte să ajungă la spital, de aceea este nevoie şi de logistică de teritoriu, care să preia aceaşti bolnavi. „La această oră, noi doar diagnosticăm pacienţii, dar îi trimitem la Bucureşti. În aceste condiţii le diminuăm din şansele de supravieţuire. Asta este şi ideea pentru care pledăm la ora asta. Avem nevoie de specilaişti pentru acest aparat. La ora actuală spitalul are două angiografe noi, dar nefuncţionale, pentru că nu avem specialişti - neuroradiologi. Noi nu am reuşit în 20 de ani să facem o angiografie cu mijloace moderne, am făcut prin metode tradiţionale cu puncţie carotidiană, aşa cum se făcea acum 30 de ani. Aparatele au fost achiziţionate cu prilejul deschiderii noii secţii de chirurgie vasculară, ele sunt folosite şi pentru investigaţii vasculare”, a mai subliniat şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa.

Circa 10.000 de constănţeni, în şomaj tehnic în acest an

De la începutul anului până la ora actuală, 430 de angajatori au trimis în şomaj tehnic circa 10.000 de constănţeni. Din datele centralizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa, numai de la începutul lunii noiembrie pâna în prezent 20 de societăţi au trimis în şomaj tehnic 333 de persoane. Şi luna octombrie a fost la fel de „bogată”: 45 de societăţi a trimis în şomaj 538 de salariaţi. „De la începutul anului, 430 de angajatori au trimis în şomaj 9280 de angajaţi. Domeniile de activitate sunt cele de producţie, prestări servicii, comert şi agricultura. În perioada şomajului tehnic, societăţile sunt monitorizate de către Inspectorat privind respectarea prevederilor legale”, susţin reprezentanţii ITM din Constanţa.
Prin prevederile legale sunt stabilite şi reguli prin care angajatorii vor fi verificaţi dacă abuzează sau nu de şomajul tehnic. Pentru a evita eventualele abuzuri şi pentru a se asigura un control eficient, angajatorii care beneficiază de facilităţile acordate de Guvern, vor depune la ITM o declaraţie pe proprie răspundere, din care să reiasă că se află în situaţia de suspendare a contractului individual de muncă (şomaj tehnic). Totodată, potrivit actului normativ, Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin institutiile lor teritoriale subordonate, vor efectua controale la angajatorii care beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în ordonanţă. Potrivit legislaţiei, pe perioada şomajului tehnic, angajaţilor li se asigură 75 la sută din salariu, iar firmele nu mai plătesc contribuţiile la asigurările sociale. (N.BACIU)

În timp ce terenul viitorului lăcas de cult este ocupat abuziv de romi, Biserica „Înălţarea domnului” funcţionează într-o încăpere închiriată

Pe strada Moţilor situată în catrierul Palas, din municipiul Constanţa, într-o încăpere mică, în care abia dacă încap vreo 20 de enoriaşi, funcţionează de nouă ani o biserică ortodoxă, care poartă hramul „Înălţarea domnului”. Slujbele şi rânduielile de aici nu se deosebesc cu nimic de bisericile care funcţionează în clădiri somptuoase şi mari. Acelaşi altar, aceleaşi icoane, acleaşi scaune, cumpărate din banii credincioşilor, pe care aceştia se aşează atunci când vin la slujbă. Preotul bisericii, părintele Andrei povesteşte că a primit în folosinţă de la primăria Constanţa un teren viran, situat chiar lângă liceul CFR „I.Gh. Duca”, pe strada Munţii Tatra. „Avem un teren, pe care l-am primit în folosinţă de la primărie. Pe acest teren vom amplasa o biserică făcută din lemn de stejar, pe care o vom aduce de la Vatra Dornei. Biserica pe care o vom avea noi seamănă cu biserica Sf. Mina din Parcul Tăbăcăriei şi este gata. Dar avem o problemă: pământul a fsot ocupat abuziv de nişte familii de etnie romă, pe care nu putea să-i evacuăm. Arhiepiscopia Tomisului este la curent cu problema noastră, dar nu poate să ne ajute”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, părintele Andrei. La rândul lor, enoriaşii povestesc că la dacă început erau vreo 10 familii de romi, acum sunt mai mult de 30. „Nu puteam de răul lor. În loc să avem şi noi o biserică mare, suntem nevoiţi să ne înghesuim în această încăpere mică şi îngustă, pentru care părintele plăteşte chirie. Ştiu că plătea 300 de lei. Acum nu ştiu, cred că s-a şi mărit. Suntem mulţi bătrâni în zonă şi ne este greu să ne deplasăm pe la alte biserici din oraş, de aceea ne dorim un lăcas de cult aproape de noi”, ne-a destăinuit Arina B, de 70 de ani. Pentru a verifica cele spuse de părintele Andrei şi credincioşi ne-a deplasat pe strada Munţii Tatra, unde este situat terenul viran. La faţa locului, printre mormanele de gunoaie şi vegetaţie uscată, am găsit câteva zeci de cocioabe sărăcăcioase, ridicate din cartoane şi chirpici, cu acoperişurile sparte, pe unde intră în voie vântul şi ploaia. Aici locuiesc zeci de romi, care după, spusele vecinilor, s-au mutat din tot judeţul. (Nicoleta BACIU)