Cinci zodii vor avea parte de schimbări radicale înainte de sfârșitul iernii

Pe măsură ce iarna se apropie de final, cinci semne zodiacale vor experimenta transformări majore care le vor schimba complet direcția vieții. Aceste schimbări vor aduce noi oportunități, realizări și o evoluție profundă pe plan personal.

Berbec

Pentru Berbeci, această perioadă marchează un nou început în viața profesională și personală. Energia și ambiția lor vor atrage oportunități neașteptate, determinându-i să-și regândească obiectivele. Cu încredere și curaj, vor face alegeri îndrăznețe care le vor deschide calea către succes.

Leu

Leii vor observa cum vechile limite dispar, lăsând loc unor noi aspirații și proiecte ambițioase. Carisma lor naturală îi va ajuta să atragă sprijinul unor persoane influente, iar schimbările din carieră și viața personală le vor permite să-și exprime creativitatea la un nivel superior. Este momentul ideal să inspire și să conducă schimbarea.

Scorpion

Scorpionii vor traversa o perioadă de transformare profundă, în care credințele și conexiunile vechi vor lăsa loc unor noi începuturi. Evenimente neașteptate îi vor forța să se adapteze rapid, dar aceste schimbări vor fi o oportunitate excelentă pentru creștere personală și întărirea intuiției.

Capricorn

Capricornii vor fi nevoiți să se adapteze unui ritm de viață diferit, deoarece noi provocări profesionale și personale le vor scoate la iveală talente și aspirații pe care nu le-au valorificat până acum. Această perioadă de evoluție le va permite să își redefinească obiectivele și să își construiască un viitor mai ambițios.

Pești

Pentru Pești, finalul iernii aduce o revitalizare emoțională și schimbări semnificative în relații. Întâlniri neașteptate și oportunități unice le vor schimba perspectiva asupra vieții, deschizând noi căi de creativitate și împlinire personală. Acum este momentul să îmbrățișeze schimbările și să profite de inspirația pe care acestea le-o oferă.

Indiferent de semnul zodiacal, această perioadă este una de renaștere și transformare, iar cei care îmbrățișează schimbarea vor avea parte de evoluție și succes.

Alunele de pădure: O sursă de nutrienți esențiali pentru sănătatea organismului

Alunele de pădure sunt considerate o gustare delicioasă și sănătoasă, oferind o combinație de vitamine, minerale, fitosteroli și antioxidanți care pot aduce multiple beneficii organismului. Aceste nuci pot fi consumate fie crude, fie prăjite, fiecare metodă având avantaje specifice.

Valori nutriționale ale alunelor de pădure

O porție de alune (aproximativ 21 de sâmburi) conține:

• Calorii: 178
• Proteine: 4,25 grame
• Grăsimi: 17,2 grame
• Carbohidrați: 4,73 grame
• Fibre: 2,75 grame
• Zahăr: 1,23 grame
• Vitamine și minerale: Calciu (32,3 mg), Fier (1,33 mg), Magneziu (46,2 mg), Fosfor (82,2 mg), Potasiu (193 mg), Zinc (0,695 mg), Vitamina C (1,79 mg), Vitamina E (4,25 mg), Vitamina B6 (0,16 mg), Acid folic (32 mcg), Colină (12,9 mg) și altele.
• 
  

Beneficiile alunelor pentru sănătate

Controlul greutății

Consumul regulat de alune poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase, datorită efectului lor de sațietate crescută și oxidării accelerate. De asemenea, aceste nuci pot reduce riscul de obezitate, deoarece ajută la îmbunătățirea alimentației și a termogenezei.

Sănătatea inimii

Grăsimile mononesaturate din alune sunt benefice pentru sănătatea cardiovasculară. Consumul frecvent de alune poate reduce riscul de boli coronariene și factorii de risc asociați, precum dislipidemia, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. De asemenea, alunele ajută la îmbunătățirea tensiunii arteriale, a funcției endoteliale și reduc inflamația și stresul oxidativ.

Îmbunătățirea sănătății digestive

Alunele sunt o sursă bună de fibre insolubile, care contribuie la sănătatea sistemului digestiv. Acestea ajută la prevenirea constipației și pot reduce riscul apariției anumitor tipuri de cancer digestiv prin stimularea procesului de eliminare a deșeurilor din organism.

Suprimarea poftei de mâncare

Fiind bogate în fibre și proteine, alunele sunt excelente pentru controlul poftei de mâncare și pentru menținerea unui nivel de sațietate pe termen lung. Înlocuind gustările nesănătoase, precum chipsurile, acestea ajută la stabilizarea nivelului zahărului din sânge.

Alune prăjite sau crude: Ce este mai sănătos?

Alunele pot fi consumate atât crude, cât și prăjite, însă prăjirea le poate reduce conținutul de aflatoxine, o toxină produsă de o ciupercă, făcându-le mai sigure. Totodată, prăjirea modifică profilul nutrițional al alunelor, crescând conținutul de antioxidanți și, în același timp, scăzând concentrația anumitor minerale, cum ar fi calciul și potasiul. De asemenea, cojile alunelor prăjite, care conțin antioxidanți importanți, sunt adesea îndepărtate, ceea ce poate reduce aportul de substanțe benefice.

Alunele sărate și riscurile pentru sănătate

Alunele sărate, deși delicioase, pot contribui la creșterea aportului de sodiu, ceea ce poate afecta tensiunea arterială. Consumul excesiv de alune sărate poate duce și la deshidratarea mucoasei bucale și la apariția unor inflamații ușoare.

Alergiile la alune

Deși alunele sunt o gustare sănătoasă pentru majoritatea persoanelor, există riscul de alergie, în special pentru cei care sunt sensibili la nuci sau la alte tipuri de alimente din familia acestora. Este important ca persoanele care nu au consumat alune până acum să înceapă cu cantități mici, pentru a verifica eventualele reacții alergice.

În concluzie, alunele de pădure sunt un aliment bogat în nutrienți esențiali și pot aduce multiple beneficii pentru sănătate, atâta timp cât sunt consumate în mod responsabil și într-o dietă echilibrată.

Înlocuiți cafeaua cu ceaiul verde, noua „superputere” a băuturii de dimineață

 

Ceaiul verde este cea mai bună opțiune pentru a începe ziua. Spre deosebire de cafea, ceaiul verde conține un ingredient care îi sporește proprietățile vindecătoare.

Cei care preferă ceaiul verde au un risc mai scăzut de a dezvolta demență. Recent, un studiu japonez a descoperit că persoanele în vârstă, care consumă regulat ceai verde, au mai puține leziuni legate de demență, relatează The Telegraph.

Deși cafeaua are un efect antiinflamator, pe termen lung nu are același efect pozitiv ca ceaiul verde. Spre deosebire de cafea, ceaiul verde conține un ingredient care îi sporește proprietățile curative - antioxidanți numiți catechine, dintre care 80% sunt de tip deosebit de benefic - epigalocatechin galat (EGCG).

"Radicalii liberi sunt molecule care pot provoca inflamații și daune organismului. Antioxidanții acționează prin neutralizarea radicalilor liberi", explică Priya Tew, nutriționist din Marea Britanie, 

Efectele protectoare ale ceaiului verde ajută creierul să prevină acumularea așa-numitului „amiloid β” - componenta principală a plăcilor găsite în creierul persoanelor cu boala Alzheimer.

„În afară de modificările creierului, ceaiul verde poate reduce tensiunea arterială, ceea ce poate contribui la efectele sale protectoare, deoarece este un factor de risc cheie pentru leziunile substanței albe. În general, acest lucru îl face o opțiune mai bună pentru o băutură de dimineață”, a sfătuit nutriționistul Rob Hobson.

Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“, în haine de sărbătoare

Atmosferă de sărbătoare, ieri, la Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“ din Constanţa, care a marcat 71 de ani de existenţă


Actualii şi foştii elevi, profesorii, învăţătorii, foştii directori au dat curs invitaţiei actualului director Ion-Denys Ciorogaru şi au sărbătorit împreună cei 71 de ani de existenţă ai Şcolii Gimnaziale nr. 16. În debutul evenimentului, directorul Denys Ciorogaru şi directorul adjunct, Carmen Mitican au adresat cuvânte de felicitare elevilor, profesorilor şi invitaţilor. Atmosfera de sărbătoare a fost una caldă, alătui de elevii şi profesorii şcolii, afându-se şi părinţii, bunicii, inspectorul de istorie Paula Iordan, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Printre ivitaţi s-au numărat şi fostul inspector şcolar general al ISJ Constanţa, Răducu Popescu. Ziua şcolii a cuprins o serie de activităţi, printre care un spectacol aniversar. În cadrul programului, au avut loc concursuri de dansuri, concursuri sportive şi alte manifestaţii, toate încheiate cu succes de către participanţi. Elevii s-au pregătit din timp de Ziua şcolii. Coordonaţi de profesorul de desen Drăguţ Adrian, elevii din clasele V-VIII au realizat mai multe desene pe tema Şcoala din inima mea. Cele mai bune 36 de  lucrări au fost expuse pe cele două simeze aflate în incinta școlii.


Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“ a luat fiinţă în 1945, ca Şcoala Generală „Năsturel“, după numele celui care a donat clădirea. Între 1946 şi 1948, s-a numit Şcoala Generală KM 4-5, iar între anii 1948 - 1950 - Şcoala Generală nr. 17. Din 1950 până în 2012, unitatea a fost denumită Şcoala cu clasele I-VIII nr. 16, între anii 2012 şi 2014 a fost cunoscută sub numele de Şcoala Gimnazială nr. 6, iar în anul şcolar 2014 - 2015, a căpătat denumirea de Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“. Şcoala funcţionează cu un efectiv de 785 de elevi, fiind îndrumaţi de 44 de cadre didactice. Din 2011, în cadrul şcolii, funcţionează ca structură şi Grădiniţa cu program normal „Năsturel“. Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) a fost un militar şi un istoric român. Şi-a dedicat viaţa studierii geografiei şi istoriei Dobrogei, iar opera sa cuprinde cărţi şi articole dedicate Constanţei şi Deltei Dunării. Marin Ionescu Dobrogianu și-a lăsat semnătura pe lucrarea monumentală „Dobrogia în pragul veacului XX: Geografia matematică, fisică, politică, economică și militară“, publicată în 1904. Istoricul a primit medalia „Bene Merenti“ cl. I, cea mai înaltă distincţie de ordin cultural ce se acorda înainte de război, iar la expoziţia din 1906, a fost recompensat cu medalia de aur din partea Academiei Române, pentru lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“.

La multi ani, prieteni!!!

Va recomand o carte...

„O femeie singură” de Regine Andry Motto: Există în Franța cam şase milioane de singure. Dominique este una dintre ele

Craciun fericit!!!!

Deschide usa crestine si lasa spiritul Craciunului sa intre in casa! Deschide-ti inima si lasa bucuria si implinirea sa intre in suflet! Deschide larg bratele si imbratisarea ta calda, vorba bunà si gandul curat sà fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi! Fie ca iubirea, intelepciunea,increderea si genorozitatea sa va calazeasca pasii in noul an!!! LA MULTI ANI!!!!

Esti mereu in sufletele noastre

Azi, tatal meu, ILie Rotaru, ar fi implinit 62 de ani...

De patru ani nu mai este langa noi...dar esti in tot ce facem, in tot ce gadim.

Draga TATA!

Ai fi fost mandru de mine, ca incerc să continui meseria Ta, ai fi fost mandru de Tania, ca a avut mereu grija de a doua casa a Ta, ai fi fost mandru de David si Daria care sunt elevi in clasa I ... Ai fi fost mandru de Mama ca a ramas sa-ti tina locul..

Te iubim, ne lipsesti...

As da 10 ani din viata numai ca sa te revad!!!!

Mioase a toamna...

iar vine ...ea! toamna! de cand o astepet! cu mirosul amar de crizantema, care imi amiteste de copilaria mea. maria sa, TOAMNA!!!

Ruşii sărbătoresc Anul nou pe stil vechi pe 14 ianarie

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi. Anterior această zi cădea pe 31 ianuarie şi se numea Vassiliev deni ( ziua sfântului Vasile). Anul Nou pe vechi este un fenomen istoric rar, o sărbătoare suplimentară, care a rezultat din schimbarea epocilor. În anul 1699, ţarul rus Petru I a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat în Ruisa calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de calendarul Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918. Mai târziu, bolşevicii au adoptat decretul „Cu privire la introducerea în Republica Rusă a calendarului Gregorian”, preupunând că ruşii vor ţine sărbătorile potrivit acestuia. Însă după destrămarea Uniunii Sovietice, atât locuitorii din Rusia, cât şi cei din Republica Moldova, Armenia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Uzbekistan (circa 40% din populaţie), Georgia, dar şi slavii din fostele ţări socialiste (Serbia şi Muntenegru) continuă şi la această oră să sărbătorească Anul Nou după cele două calendare: Julian şi Gregorian. Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, locuitorii acestot ţări îşi permit să continuie sărbătoarea preferată. Anul Nou pe Vechi îmbină tradiţiile ortodoxe cu obiceiurile laice. Potrivit tradiţiilor creştin-ortodoxe în ajunul Anului Nou se sărbătoreşte sfântul Vasile. De aceea, masa de sărbătoare este plină de bucate tradiţionale. În această zi, este preparată şi servită mâncare din carne de porc, deoarece sfântul Vasile era considerat ocrototorul porcilor. Timp de o săptămână, familiile avute ţineau pe masă capul unui porc. De asemenea, există şi un şir de superstiţii legate de această sărbătoare. În această zi, se fierbe un terci. Dacă acesta se umflă şi iese din oală, atunci familia va fi lovită de o nenorocire. Dacă nu, terciul era mâncat de toţi membrii familiei. Dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuare cerul este senin, atunci se spune că va fi o recoltă bogata. În ziua de 14 ianuarie, grădinarii scutură bine pomii fructiferi, deoarece se crede că sfântul Vasile îi va proteja de viermi şi alte insecte. De asemenea, în ajunul sfântului Vasile, toată lumea ghiceşte: bătrânii – pentru viaţă, fetele tinere – pentru miri, mamele – pentru sănătatea şi soarta copiilor. În ziua sfântului Vasile, tinerii merg din casă în casă şi cer dulciuri, dar şi alte bucate, pe care le mânâncă împreună.

În România, un milion de credincioşi sărbătoresc Anul Nou pe vechi

Printre cei care sărbătoresc Anul Nou pe vechi se numără şi sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii din România, precum şi pentru ortodocşii pe stil vechi. România are peste 1 milion de credincioşi pe stil vechi care, după 1989, şi-au construit 130 de biserici, schituri şi mănăstiri. În satele sucevene cu ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii, merg pe la casele oamenilor, unde sunt şi poftiţi în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. În comunităţile de ruşi se păstrează obiceiul de a prepara mâncăruri speciale: clătite cu brânză şi carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat umplute cu carne tocată. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele. Comunităţile de ruşi lipoveni au ajuns în Moldova şi în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei iniţiate de Ţarul Petru cel Mare şi de Patriarhul Nikon al Rusiei. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în 1654 şi a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane au fost prigoniţi (întemniţaţi, arşi pe rug), mulţi alegând calea exodului. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi din România şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Peste 142 de milioane de ruşi vor sărbători Crăciunul pe 7 ianuarie

Dacă catolicii şi majoritatea bisericilor ortodoxe au sărbătorit Crăciunul după calendarul Gregorian, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, atunci Biserica Ortodoxă Rusă şi alte câteva biserici ortodoxe din întreaga lume celebrează Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului, conform calendarului Iulian, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Astfel, circa 142 de milioane de credincioşi ortodocşi din Rusia vor sărbători pe 6 ianuarie Ajunul Crăciunului, care în limba rusă se numeşte „Socelnik”. În judeţul Constanţa, potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică, locuiesc circa 4000 de credincioşi de rit vechi, dintre care peste 3500 sunt ruşi lipoveni. Revenind la sărbătoarea „Socelnik”, menţionăm că aceasta
este o zi de post sever, care cheamă creştinii să se pregătească pentru ziua marii sărbători a Crăciunului, care începe pe 7 ianuarie. Ruşii pregătesc „Socivo” - o mâncare de ritual, gătită din grâu fiert sau orez. Această mâncare se pregăteşte pentru pomenirea mucenicilor sau creştinilor trecuţi în nefiinţă şi aminteşte credincioşilor despre fapta lui Hristos. În Ajunul Crăciunului, credincioşii ruşi împodobesc casa cu crenguţe de brad, pregătesc mâncăruri gustoase. În ce priveşte sărbătorirea Naşterii Domnului, momentul liturgic cel mai important este mesa din noaptea Crăciunului din 24 spre 25 decembrie şi slujbele care au loc în ziua Crăciunului. „La diferite popoare există diverse tradiţii de celebrare a Naşterii lui Hristos. De obicei, la catolicii din Rusia aceste tradiţii sunt slave, iar multe dintre ele seamănă cu tradiţiile Bisericii Ortodoxe. Între altele, se ţine postul din ajunul Crăciunului. Este vorba de masa de Crăciun alcătuită din produse de post şi din peşte, urările cu ocazia Naşterii lui Hristos, oferirea de cadouri şi desigur de Moş Crăciun, în ortodoxia rusă Nikolai Ugodnik, care aduce copiilor şi celor în vârstă cadouri”, spune preotul Igor Kovalevski. Conform tradiţiei, patriarhul Moscova şi al Întregii Rusii, Kirill, va transmite o urare de felicitare creştinilor europeni, iar unii preoţi ortodocşi vor participa în bisericile catolice ale ţării la slujbele de Crăciun. „Noi avem valori de bază comune şi aceeaşi confesiune. Tocmai de aceea noi întodeauna îi felicităm pe ceilalţi creştini cu ocazia Crăciunului şi ne bucurăm de sărbătoarea lor. Noi toţi suntem creştini, iar această sărbătoare are o mare însemnătate, deoarece ea subliniază importanţa istoriei salvării neamului omenesc, care s-a realizat aici, pe Pământ, mulţumită lui Iisus Hristos şi Naşterii Sale”, menţionează Patriarhia din Moscova. În Biserica rusă, Crăciunul este cea de-a doua sărbătoare creştină, ca importanţă, după Învierea Domnului. Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu bisericile autonome din cadrul sau, inclusiv cea ucraineană, a menşinut vechiul calendar, calendarul iulian sau aşa-numitul stil vechi, şi dupa ce, la începutul anilor '20 ai secolului trecut, alte biserici ortodoxe au trecut la calendarul gregorian. (N.BACIU)

Aproape 600 de copii din Constanţa primesc alocaţii în străinătate

Constănţenii care lucrează legal în statele membre ale Uniunii Europene şi care au plecat însoţiţi şi de copiii lor, au transferat în străinătate şi dreptul celor mici la alocaţie de stat. Potrivit detelor furnizate cotidianului „Replica” de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, numărul copiilor constănţeni care primesc alocaţii de la statele unde lucrează părinţii lor legal este de 567. Cei mai mulţi solicitări de alocaţie de stat pentru copii sunt pentru Germania, 137 de copii, unde alocaţia este de 154 de euro lunar. pentu Italia au cerut alocaţie 158 de copii de la malul mării. În această ţară, alocaţia lunară are următoarele cuantumuri: pentru un venit familial de până la 12.712,50 euro pe an, alocaţia lunară este de 137,5 euro/familie în cazul unei familii cu doi părinţi şi un copil, 258,33 euro/ familie pentru doi părinţi şi doi copii şi 375 euro / familie în cazul unei familii compuse din cinci persoane (doi părinţi şi trei copii). Pentru Norvregia au cerut alocaţie 149 de copii constănţeni. În această ţară, alocaţia de stat se acordă până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 26 de ani, în cazul copiilor care urmează studiile, şi până la 21 de ani în cazul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Suma lunară este se acordă în funcţie de vârstă: între 0-3 ani este 105.40 euro, 3-10 ani – 112.70 euro, 10-19 ani - 130.90 euro şi 19- 26 ani - 152.70 euro. Pentru Irlanda, Ungaria şi Finlanda, de la începutul anului 2010 au existat câte o singură solicitare de alocaţie de stat. În acetse ţări alocaţia nu este mai mică de 150 de euro lunar.

În România, copiii până la 18 ani primesc lunar 10 euro
În România, deocamdată alocaţia pentru copii se acordă până la 18 ani sau până la terminarea liceului şi este deocamdată de 42 de lei (aproximativ 10 euro). Se acordă tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor.

Cele cinci creşe din Constanţa, luate cu asalt de mămici

Perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului va fi redusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame, fără să fie afectată valoarea indemnizaţiei, a anunţat primul ministru Emil Boc. Partea bună este aceea că respectivele modificări nu vor afecta beneficiarii actuali. Potrivit premierului, mamele care se vor întoarce la muncă vor primi o primă de 500 de lei sau vor putea opta pentru concediu fără plată pentru următorul an. În aceste condiţii creşele se vor confrunta cu o avalanşă de cereri de înscriere. Situaţia nu este pe roz nici la Constanţa, unde funcţionează în prezent cinci creşe. În acest an au fost înscrişi 400 de copii, în condiţiile în care sunt doar 370 de locuri. Alte peste 1.000 de cereri au rămas nesoluţionate. „Mamele au intrat în alertă şi deja avem sute de cereri depuse pentru anul viitor. În aceste condiţii, la creşa 5 vom crea încă 40 de locuri”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, directorul Serviciului Public Administrare Creşe (SPAC) Constanţa, Cezara Dima. Pe lângă lipsa de spaţii, creşele duc lipsă de personal. Nu de puţine ori, educatoarele rămân peste program pentru a ajuta asistentele şi îngrijitoarele. „Să rămână o singură persoană cu peste 20 de copii, de la ora 14.00 până la ora 18.00, înseamnă ridicat din pătuţ, îmbrăcat din pijamale în haine de casă, de joacă, schimbat scutece sau pus la oliţe, apoi dat masa de ora 16.00. Sunt mulţi copii de 1 an, 1 an şi un pic. Deşi programul educatoarelor este de la 8.00 la 12.00, ele stau până la ora 13.30 şi ajută personalul din creşă. Chiar dacă suplimentăm la creşa 5 alte 40 de locuri, nu avem personal, pentru că posturile sunt blocate”, a mai precizat Cezara Dima. În creşe se pot înscrie copii cu vârste cuprinse între şase luni şi trei ani. Mama copilului trebuie să aducă la Administraţia creşelor un act care să dovedească faptul că are un loc de muncă şi, prin urmare, nu se poate ocupa de creşterea şi educarea celui mic pe perioada zilei. De asemenea, aceeaşi cerere o pot completa şi mamele care urmează cursurile unei facultăţi. Cele cinci creşe din municipiul Constanţa care funcţionează cu program de zi sunt: creşa nr. 1 situată pe str. Adamclisi, creşa nr 2 situată pe Aleea Mălinului, creşa nr. 5 de pe Mimozelor, creşa nr 13 de pe str. Pelicanului şi creşa nr. 18 situată pe Aleea Cutezătorilor. (Nicoleta BACIU)