Zi decisivă peste Prut Moldovenii au votat pentru viitorul european al ţării şi pentru libertate

Ieri, 28 noiembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, în cadrul cărora a fost aleasă noua componenţă a Parlamentului - organul reprezentativ suprem al poporului şi unică autoritate legislativă a statului. Alegerile de ieri au fost cea de-a VII-ea competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991.

Alegerile parlamentare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proporţional absolut, întregul teritoriul al ţării constituind o singură circumscripţie electorală naţională în urmau să fie aleţi cei 101 de deputaţi. Spre deosebire de alegerile din 29 iulie 2009, în care au concurat 8 candidaţi electorali, la aceste alegeri sunt înscrişi pe listele de vot 39 de concurenţi electorali, dintre care 20 – partide şi 19 independenţi. Pentru a fi reprezentate în Parlament, partidele politice trebuie să obţină cel puţin 4 la sută din voturile valabil exprimate. În cazul independenţilor, pragul electoral este de doar doi la sută din numărul voturilor valabil exprimate. Redistribuirea voturilor candidaţilor care nu au trecut pragul electoral se va face în mod egal. Alegerile sunt considerate valabile şi legale dacă la urne se prezintă mai mult de o treime din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale şi dacă nu se constată încălcări ale legii care să influenţeze rezultatele votului. Scrutinul parlamentar moldovenesc a fost monitorizat de 594 observatori naţionali şi 3.554 internaţionali. Cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare şi-au putut exerca dreptul electoral la 75 de secţii de votare care au fost deschise peste hotare: 35 de secţii – în incintele misiunilor diplomatice, iar altele 40 - în afara lor. Respectiv, în Italia au fost deschise 16 secţii, în România - 8; în SUA - 8; în Rusia - 4; în Spania, Franţa şi Ucraina - câte 3. Republica Moldova, cu o frontieră de 33.700 de kilometri pătraţi, are o populaţie de 4,3 milioane de locuitori dintre care 64 la sută moldoveni (etnie română), 14 la sută ucraineni, 13 la sută ruşi şi 3,5 la suta găgăuzi (turci de religie ortodoxă). Din numărul total de populaţie, 2.451.781 de cetăţeni ai R. Moldova sunt incluşi în listele electorale.

La Constanţa, cetăţenii R.Moldova au votat la Universitatea „Ovidius”
Pentru prima dată cetăţenii Republicii Moldova au putut vota la Constanţa, unde în cantina universităţii „Ovidius” a fost deschis biroul electoral nr. 354. „Este prima dată când în Constanţa se organizează un asemenea birou pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astăzi (ieri – n.r.) au loc alegeri parlamentare. Sunt alegeri importante pentru viitorul ţării noastre, pentru că partidul majoritar îşi va alege preşedintele ţării. Până la ora 21.00 au votat 477 de oameni din cei 600 de cetăţeni ai Republicii Moldova existenţi în Constanţa. Nu au fost înregistrate incidente, în afară de fapul că unii tineri grăbiţi s-au prezentat la vot fără paşapoarte, motiv pentru care nu le-a permis să voteze”, a a declarat, pentru „Replica”, Sergiu Odainic, preşedintele Biroului Electoral nr. 354. „Am votat pentru viitorul Republicii Moldova, care sper va fi unul mult mai bun pentru popor. Votul meu a fost pentru libertate”, a precizat, pentru cotidianul „Replica”, Elena, care este studentă la Constanţa.

Şpagă electorală în R. Moldova: de la seminţe şi galoşi, până la tractoare şi televizoare
Imaginaţia partidelor nu are limită atunci când vine vorba de pomeni electorale - de la seminţe, galoşi, halate şi până la tractoare, pluguri şi televizoare, alegătorul din R. Moldova a putut găsi de toate în oferta campaniei pentru legislative. Observatorii naţionali au constatat zeci de cazuri când candidaţii au împărţit bani, cadouri şi ajutoare umanitare, pentru a-şi ademeni alegătorii. Spre exemplu, Partidul Democrat a distribuit deodorante şi seminţe de morcov, pătrunjel, haine, creme de corp şi conserve bătrânilor. Partidul Liberal a organizat tombole cu dispozitive USB Flash Drive, ciubote, galoşi, şampanie, hârleţe şi sape. Şi social-democraţii au organizat o tombolă în reţeaua cinematografelor Patria, care aparţine liderului PSD, Victor Selin. Extragerea va avea loc la 4 decembrie, iar câştigătorii se vor alege cu diverse premii, inclusiv cu un abonament anual de frecventare gratuită a cinematografelor. Mai inventivi au fost liberal-democraţii: la o nuntă reprezentanţii PLDM au înmânat tinerilor însurăţei un televizor. Într-o altă localitate, primarul a oferit tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani în ajunul alegerilor sacoşe, calendare, pixuri cu inscripţia PLDM. Alianţa Moldova Noastră a oferit Colegiului Agro-Industrial din Ungheni un tractor, un plug şi o semănătoare. Comuniştii au înzestrat două grădiniţe din raionul Orhei cu câte un televizor şi un DVD player. Şi pentru ca micuţii să nu se plictisească, le-au dăruit şi două CD-uri cu filme - unul despre PCRM, iar altul despre inundaţiile din lunca Prutului.

Oameni potriviţi la locul potrivit Militarii de la Serviciul de Descarcerare salvează an de an vieţi omeneşti

Meseria de pompier este una grea, dar care aduce foarte multe satisfacţii, spun pompierii din cadrul Serviciului de Descarcerare, care au prima tangenţă cu victimele accidentelor teribile. Militarii au poveşti triste, dar şi frumoase, în care sute de vieţi umane au fost salavate de la moarte. Cineva trebuie să o facă şi pe asta, iar tinerii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” sunt pregătiţi psihic şi fizic pentru orice. Bogdan Covalciuc are 42 de ani şi de 20 de ani lucrează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. „Am început să lucrez ca pompier la 21 de ani. Primii 10 ani i-am lucrat la stingeri, ca şef gardă de intervenţii. În ultimi 10 ani lucrez pe maşina de descarcerare”, ne-a povestit Bodgan Covalciuc, care este şi şeful de echipă din cadrul Serviciului de descarcerare. Despre munca sa de zi cu zi vorbeşte cu multă pasiune şi dăruire. „Toate intervenţiile la care am participat au fost importante, fie că a fost vorba despre accidente rutiere, salvări de la înălţime sau de la înec. Printre cele care m-au impresionat mult sunt accidentul petrecut la Cheia, pe data de 1 mai (accidentul de pe DJ 222, pe sectorul de drum ce leagă Cheia de Grădina, cu cinci victime – n.r.), accidentul de la Fabrica de Cretă din Murfatlar (în luna august, un muncitor a fost strivit de un dispozitiv de concasare a cărbunelui – n.r.), accidentul de la Poarta Albă (când în urma ciocnicii unui microbuz cu un tir au rezultat 10 victime – n.r.)”, mai spune militarul. Cei care au ajuns astăzi să facă această meserie s-au triat în timp. Nu toată lumea poate să facă această activitate. „Nu ai timp să-şi fie frică, chiar dacă vezi mult sânge sau răni garve. Trebuie să acţionezi imediat, să iei decizii la moment. La început a fost mai greu, dar acum m-am obişnuit. Iar satisfacţia că ai salvat vieţi omeneşti este mult mai mare decât imaginile groaznice pe care le vedem în timpul intervenţiei”, ne-a dezvăluit Bogdan. Cu toate că a salvat sute de vieţi, în cei 10 ani de când lucrează pe descarcerare, doar o singură persoană i-a mulţimit. „Cumnatul unui bărbat pe care l-am scos din autoturisnul pe care urcase un autobuz m-a căutat şi mi-a mulţimit. Dar eu sunt mulţumit şi împăcat atunci când pun capul pe pernă”, mai spune şeful de echipă descarcerare.

Şi-a văzut 11 prieteni morţi în accidentul de la Tuzla

Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, are 29 de ani, şi lucrează de trei ani la descarcerare. „Am lucrat mai mulţi ani în marină, în abordaje maritime, iar acum trei ani am venit la pompieri. Când am mers la accidentul aviatic de la Tuzla (iulie, 2010 – n.r.), 11 dintre victime erau foştii mei colegi de la scafandri, iar unul dintre ei îmi era şi văr. Am avut un sentiment ciudat când i-am văzut pe toţi decedaţi, apoi mi-am revenit şi am continuat intervenţia. Nu ai de ales. Deciziile şi acţiunile noastre sunt contra cronometru”, ne-a destăinuit Dan Ştefan. Când eşti bine pregătit te aduni repede şi iei deciziile „la rece”. „Meseria noastră e ca un puzzle, intervenţiile noastre nu sunt la fel. De fiecare dată este ceva nou, iar noi trebuie să acţionăm corect şi să nu dăm greş”, a mai subliniat Bogdan Covalciuc.

Dacă ar lua-o de la capăt, tot pompieri s-ar face
Bodgan Covalciuc susţine că nu el a ales meseria de pompieri, ci ea l-a ales pe el. „În armată am nimerit la pompieri şi mi-a plăcut mult. A fost mâna sorţii, cred. Dacă ar fi să-mi pot alege altă meserie, tot pompier m-aş face. Este o meserie frumoasă”, ne-a mai relatat Bogdan. Despre timpul său liber, povesteţte că şi-l dedică în totalitate familiei. „Soţia lucrează şi ea în cadrul ISU. Am doi copii cuminţi şi frumoşi: băiatul este student la Arhitectură, iar fata este elevă la liceul de Telecomunicaţii”, ne-a declarat, cu mândrie, Bodgan Covalciuc. Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, este pasionat de scufundări şi motocicletă. „Îmi plac provocările, de aceea sunt pasionat de scufundări şi motocicletă. De fapt şi meseria de pompier nu poţi să o faci fără pasiune”, ne-a mai povestit Dan Ştefan.

Accident de muncă la Rafinăria Petromidia Doi muncitori au fost răniţi după ce o conductă cu apă fierbinte a cedat

După ce pe data de 10 octombrie anul curent la rafinăria Rompetrol din Năvodari a avut loc o explozie la o conductă de aer, iar trei angajaţi ai societăţii TMUCB SA (o firmă subcontractoare de pe platformă) au suferit arsuri de gradul I şi II pe gât, faţă şi mâini, ieri seara la rafinărie s-a produs un nou accident de muncă. „Doi muncitori au fost răniţi, duminică după-amiază, pe platforma Rompetrol Rafinare, în timp ce lucrau la o instalaţie. La un moment dat, muncitorii au deschis o vană, din care s-a scurs apă fierbinte peste picioare. Ei purtau echipament de protecţie, de aceea au fost răniţi superficial, fiind în afara pericolului. Săptămâna aceasta conducerea rafinăriei va declanşa o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs accidentul. Muncitorii trebuia să se asigure că nu era apă în instalaţie”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Bodgan Urzică, purtătorul de cuvânt al Rompetrol. Cei doi muncitori au fost duşi la dispensarul din cadrul Rompetrol Rafinare, unde au primit primele îngrijiri medicale. Ulterior, muncitorii au fost transportaţi cu ambulanţele la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde au fost diagnosticaţi cu arsuri de gradele I şi II la tălpi. Bărbaţii sunt internaţi pe secţia de Chirurgie Plastică.
La rândul lor şi reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa au demarat o anchetă, pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul de muncă. „Cei doi angajaţi ai rafinăriei se aflau în timpul programului când au fost răniţi. Am fost sunaţi chiar de reprezentanţii Rompetrol”, a precizat Marian Becheanu, inspecor şef adjunct de la ITM din Constanţa. Nu este prima dată când se înregistrează astfel de incidente la platforma Petromdia. Amintim că, anul trecut, a avut loc un alt accident de muncă, mai exact pe data de 17 octombrie, 2009. Atunci un angajat al Rompetrol Petromidia Năvodari şi-a pierdut viaţa, iar alte trei persoane au suferit intoxicaţii, în urma accidentului de muncă petrecut în secţia Desulfurare Gaze (DGRS). Muncitorii efectuau lucrări de întreţinere la partea exterioară a unui rezervor şi, în timp ce amplasau o schelă, s-au intoxicat. De asemenea, pe data de 5 noiembrie 2009, la Petromidia Năvodari a izbucnit un incendiu, în turnul de granulare din cadrul instalaţiei HDPE (polietilenă de joasă presiune). În urma incendiului, Vasile Rusu, de 39 de ani, şi Marin Cristi Daniel, de 39 de ani, au decedat. Cel de al treilea muncitor - Nicolae Luigi, a decedat mai târziu pe patul de spital. Curios este că turnul de granulare tocmai ieşise din revizie, iar la acel moment angajaţi ai Petromidia au acuzat că personalul din conducere i-au grăbit să intre în turn, fără a se efectua toate verificările necesare. (Nicoleta BACIU)

Comandantul Gruparii de Jandarmi Mobila „Tomis”, colonelul Costica Cojoc:„Nu ne-au plecat decat trei colegi: unul in polilitie, iar alti doi in Anglia

Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” are mai multe proiecte pe care doreşte să le pună în aplicare: o grădiniţă pentru copiii cadrelor grupării, o sală de sport, un poligon. Despre acestea a discutat, cu „Replica” de Constanţa, comandantul Grupării, colonelul Costică Cojoc. Cu toate că proiectele sunt ambiţioase, colonelul Cojoc se declară... atins de lipsa fondurilor! Anul 2010, an de criză, s-a resimţit şi asupra bugetului grupării. Pe lângă proiectele arătate mai-sus, Cojoc a dezvăluit că vrea să aibă şi jandarmi călare. „Vrem să aducem cai pentru jandarmerie. Trebuie să fim o jandarmerie europeană, care să atragă lumea şi care să dea un element de securitate şi stabilitate. Iniţial am zis să primim 10-12 cai, care în alte ţări sunt foarte bine folosiţi. Spre exemplu, în Constanţa sunt parcuri şi locuri de agremet, care s-ar putea gestiona de pe cal”, a declarat Costică Cojoc.

Replica: Domnule colonel, Costică Cojoc, cum a fost anul 2010? V-aţi descurcat cu bugetul?
Costică Cojoc: Am reuşit din mers să ne adaptăm surprizelor oferite de acest an. Bugetul a fost la fel ca toate bugetele, adică mic, dar ne-am gestionat foarte bine. Având în vedere că responsabilitatea implică mobilizare şi multă operativitate din partea institutuţiei pe care o conduc, nu am avut probleme pe această linie. Pot să vă spun că la nivelul Inspectoratului Jandarmeriei Române, Gruparea „Tomis” este apreciată ca o unitate care ştie să-şi gestioneze fondurile, multe, puţine aşa cum sunt, şi care nu face cheltuieli fără o bază legală şi fără o justificare.
Rep.: Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” execută o gamă variată de misiuni. Cum stă instituţia din punct de vedere financiar şi logistic în momentul de faţă?
C.C.: În momentul de faţă stăm bine, în sensul că nu avem restanţe. Avem o singură restanţă pentru cinci cadre care au trecute în rezervă anul trecut, şi care urmează să primească ultima tranşă de fonduri. Avem fonduri la nivelul celor calculate de minister, inclusiv pentru copii, dar şi pentru subofiţerii care nu au locuinţă. Prin ordin de ministru, aceştia beneficiază de o locuinţă de serviciu, adică un cuantum din chirie este achitat de noi.
Rep.: Sunteţi pregătiţi pentru iarnă, mă refer la cauciucurile pentru maşinile din dotare şi aşa mai departe?
C.C.: Cauciucurile de iarnă se vor aproviziona la nivel central, atunci când vor fi fondurile necesare. În ceea ce priveşte combustibilul, chiar astăzi (ieri – n.r.) am încheiat un contract pentru furnizarea a 90 de tone, pentru 60 de maşini, care sunt în uz, cu toate că în tabelul de înzestare avem un număr dublu. Din păcate stăm foarte „subţire” la capitolul maşini de intervenţie. Spre exemplu, la mitingul organizat de confederaţiile sindicale la Bucureşti ne-am deplasat cu aproape 200 de oameni pentru a asigura măsurile de ordine, impuse de această mare masă de oameni. Am avut probleme tehnice cu dubele mari, care au şi 18 ani, iar uzura îşi spune cuvântul. Dar se pare că în scurt timp vom fi dotaţi cu mijloace de transport care vor asigura o mobilitate mult mai eficientă.
Rep.: La ora actuală care sunt efectivele Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”? În urma reducerilor salariale au mai plecat oameni din sistem?
C.C.: O să vă dezamăgesc. Au plecat doar trei colegi: unul în poliţie, unul în Marea Britanie şi al treilea în Italia. Nu am avut un val de demisii. De altfel, cred că angajaţii se simt şi bine, în condiţiile în care unii sunt şi colegi de facultate, încet-încet au ajuns în an terminal. Noi nu avem probleme de efective. În state sunt 500 de persoane şi încadrate 490.
Rep.: Jandarmii mai primesc bani pentru echipamente?
C.C.: Echipamentul pentru fiecare jandarm este asigurat în proporţie de 90 la sută. Sunt cheltuieli minore pe care trebuie să şi le asigure cadrul nostru, de exemplu o cravată. Eu sunt mai riguros, militarii trebuie să fie militari adevăraţi, nu cum sunt unii, doar pe hârtie. Toată lumea trebuie să aibă o cămaşă, o cravată şi un pantof, care să facă parte din uniformă. Din păcate, magazinele din capitală nu sunt suficiente pentru a asigura cele necesare. De asemenea, am nişte deficienţe la nişte băieţi care au nişte talii deosebite. Câţiva sunt supraponderali şi i-am ameninţat că dacă nu-şi revizuiesc meniurile s-ar putea să aibă de pierdut. Dar am şi băieţi în Detaşamentul Antitero şi nişte ofiţeri care au înălţimea 1,90 şi cu greu le poţi găsi o uniformă. Am înaintat şi nişte solicitări ca să primim materialul, iar uniformele să le confecţionăm noi.

„Subordonaţii mei discută de la diplomaţi până la rockeri şi până la consumatori de etnobotanice”

Rep.: Din anul 2005 sunteţi la comanda Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”. Cum vedeţi evoluţia atribuţiilor jandarmilor?
C.C.: Evoluţia efectivelor din cadrul Grupării este în continuă transformare, în sensul că permanent societatea ne oferă noi provocări. Dacă la începutul anului 2005 ne confruntam cu mai multe probleme de organizare şi cu foarte multe probleme de înţelegere, încet-încet lucrurile s-au aşezat în sensul pozitiv. Faptul că executăm misiuni în sezonul estival în condiţiile în care nici o Grupare din ţară nu face aşa ceva, avem contacte cu sute de persoane. Subordonaţii mei discută de la diplomaţi până la tot felul de tineri cu preocupări care mai de care mai specifice, de la rockeri până la consumatori de etnobotanice, de la motociclişti până la participanţii la raliul de formula 1. Am căutat şi am reuşit să impunem un anumit comportament şi atitudine din partea purtătorului uniformei militare. Am constatat o îmbunătăţire a atitudinii subordonaţilor mei atunci când vorbesc cu cetăţenii, care sunt în vacanţă şi vor din partea jandarmilor un anumit fel de comportament. De asemenea, eşti pus în situaţia să gestionezi stări conflictuale care apar din te miri ce. Am avut în zona 2 Mai şi Vama Veche multiple situaţii, în care am acţionat aşa cum trebuie. Noi am gestionat şi meciul de fotbal al echipei naţionale. Din fericire nu am avut incidente majore, nu au fost minunile care s-au întâmplat pe stadioanele din Cluj, Bucureşti, Craiova. Nu am avut oameni care au ajuns în spital sau care să fie anchetatţi pentru modul în care nu şi-au desfăşurat misiunea. Şi aici beneficiem de publicul constănţean care are o anumită educaţie. Dacă în anul 2005 la festivalul Stufstock, în cele trei zile, aveam 25 de infracţiuni, anul acesta am avut doar două infracţiuni în timpul festivalului. Publicul s-a mai disciplinat, a învăţat să respecte legile. Dacă în 2006 am fost nevoiţi să evacuăm o parte a galeriei lui Dinamo, 360 de supporteri, care şi acum au creat necazuri în Bucureşti, vreau să vă spun că lucrurile s-au normalizat. Fără a fi modest, vreau să vă spun că s-a creat un brand. Colegii din ţară le spuneau suporterilor „o să vă facem, ceea ce au făcut la Constanţa”. Ulterior a venit şi legislaţia pe care o aşteptam, Legea 4, la care am contribuit şi noi cu o serie de propuneri. Recent am gestionat meciul dintre HCM şi Sankt Petersburg. Anterior au fost o serie de manifestări din partea a aşa-zişilor suporteri, dar împreună cu conducătorii clubului şi administraţia publică locală am reuşit să evităm anumite acţiuni, care puteau disturba meciul sau să dea o etichetă proastă municipiului.
Rep.: Numărul amenzilor aplicate anul acesta este mai mare sau mai mic, comparativ cu anul trecut? Sunt mai mulţi contravenienţi şi infractori în Constanţa?
C.C.: Pâna la această oră au fost aplicate 3.200 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 895 sunt avertismente. Anul trecut au fost aplicate 3.820 de sancţiuni. Numărul este în scădere, dar mai bine ar fi să dai un avertisment, decât să aplici o amendă, pentru că doar 3-4% şi achită. Noi suntem în topul celor care au încasat amenzile aplicate. An de an numărul celor care comit infracţiuni s-a micşorat. Poate şi datorită educaţiei, dar asta nu ne împiedică să nu acţionăm prevenitv. Împreună cu colegii din cadrul poliţiei şi cu cei din inspectoratele judeţene - pentru că noi avem trei judeţe în responsabilitate-, desfăşurăm o serie de acţiuni preventive, care, în timp, îşi fac efectul.
Rep.: Să înţelegem că munincpiul Constanţa nu este periculos?
C.C.: Nu, nu este un municipiu periculos. Avem o bună cooperare cu celelalte instituţii şi intervenim atunci când este nevoie. Acum desfăşurăm în baza unui ordin al ministrului de interne acţiuni în mediul rural, deoarece se apropie sărbătorile de iarnă şi sunt semnale că s-ar putea produce furturi de animale.
Rep.: Meseria de jandarm este periculoasă?
C.C.: Toate meseriile sunt periculoase. Depinde de cum o vezi, cum vrei să-şi faci meseria. Eu am început această meserie din liceu. Dacă unii vin la 30 de ani, nu ştiu când mai au timp să înveţe meseria. Dacă vrei să te respecţi pe tine, trebuie să te pregăteşti continuu, pentru că cetăţenii văd în purtătorul de uniformă un spijin.
Rep.: La ce alte evenimete participă Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis”? În ce proiecte importante sunteţi implicaţi?
C.C.: Noi participăm la toate evenimentele de mare amploare din judeţ. Recent am făcut eforturi şi am adus uniforme de la Bucureşti ca să cinstim ziua drapelului şi a imnului. Proiecte avem, din păcate nu avem fodurile necesare, iar către jandarmerie fondurile sunt subţiri. Anul trecut am înaintat patru proiecte: vrem să facem o grădiniţă pentru copiii cadrelor grupării, apoi avem o sală de mese în incinta unităţii, în care luau masa 2000 de persoane, pe care vrem să o transformăm în sală de sport, iar la subsolul clădirii vrem să facem un poligon. De asemenea, vrem să aducem cai pentru jandarmerie. Trebuie să fim o jandarmerie europeană, care să atragă lumea şi care să dea un element de securitate şi stabilitate. Iniţial am zis să primii 10-12 cai, care în alte ţări sunt foarte bine folosiţi. Spre exemplu, în Constanţa sunt parcuri şi locuri de agremet, care s-ar putea gestiona de pe cal.
Rep.: Ce vă propuneţi pentru 2011?
C.C.: În primul rând să fim sănătoşi şi să realizăm măcar unele din proiectele pe care le-am propus. De asemenea, vrem să facem un monument în incinta Grupării. Sper să-l ducem la bun sfârşit. Vrem să creăm un adevărat cult pentru jandarmerie, să mărim numărul de vizite la Sala tradiţiilor, cu care ne mândrim, pentru că am făcut-o cu forţe proprii. Acum suntem în reamenajarea ei. De asemenea, vrem să mărim numărul de copii ai angajaţilor.
Rep.: Ce le doriţi constănţenilor?
C.C.: Le doresc un an bun. Să aibă încredere in ei, să aibă ambiţia de a nu renunţa la luptă, pentru că viaţa este o luptă. Şi să aibă încredere în structurile jandarmeriei şi în mod deosebit în ale Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis”. Nu cred că există cineva care a făcut apel la noi şi nu a găsit înţelegere şi un răspuns adecvat.

Sectia de Neurochirurgie nu inregistreaza un deficit de medici neurochirurgi

Specialitatea de neurochirurg este una foarte complicată, mai ales ţinând cont şi de faptul că timpul de educaţie alocat pregătirii este foarte lung: 6-7ani după terminarea Facultăţii de Medicină, susţine doctorul Bodgan Davidescu, şeful clinicii de neochirurgie. „În România sunt foarte puţini neurochirurgi, în jur de 200. Spitalul nostru are o mare şansă, pentru că are schema şi postrurile ocupate: suntem şase neorochirurgi, dintre care toţi sunt medici primari, iar patru dintre ei sunt doctori în ştiinţe medicale. Deci au un maximum de educaţie medicală. Noi acoperim toată Dobrogea, Tulcea nu are neorochirurg. Secţia noastră este singura din Dobrogea. Este una dintrece cele mai dotate şi competitive secţii din ţară. Patologia pe care o facem este cvasi-exhaustiva, cu o singură excepţie: patologia vasculară nu ne-o putem permite: anevrismele cerebrale şi malformaţiile arteriovenoase”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Bogdan Davidescu, şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa. Potrivit lui, travaliul unei astfel de patologii înseamnă şi un anumit tip de dotare, pe care Spitalul Judeţean din Constanţa la ora actuală nu o deţine. „Din acest motiv, conducerea spitalului a făcut o apropiere de unul dintre cei mai mari neurochirurgi din ţară, profesorul Ciurea (Alexandru Vlad Ciurea de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti – n.r.), care este şi vicepreşedintele al Societăţii Mondilale de Neurochirurgie. El va fi mentorul nostru în momentul în care vom avea acoperit şi necesarul dotării, care este absolut specific pentru chirurgia vasculară. De asemenea, şi reanimarea trebuie să fie de un anumit tip”, a mai spus pofesorul Bogdan Davidescu. Mortalitatea pacienţilor cu patologie a vaselor cerebrale este mare: 70-80 la sută mor înaninte să ajungă la spital, de aceea este nevoie şi de logistică de teritoriu, care să preia aceaşti bolnavi. „La această oră, noi doar diagnosticăm pacienţii, dar îi trimitem la Bucureşti. În aceste condiţii le diminuăm din şansele de supravieţuire. Asta este şi ideea pentru care pledăm la ora asta. Avem nevoie de specilaişti pentru acest aparat. La ora actuală spitalul are două angiografe noi, dar nefuncţionale, pentru că nu avem specialişti - neuroradiologi. Noi nu am reuşit în 20 de ani să facem o angiografie cu mijloace moderne, am făcut prin metode tradiţionale cu puncţie carotidiană, aşa cum se făcea acum 30 de ani. Aparatele au fost achiziţionate cu prilejul deschiderii noii secţii de chirurgie vasculară, ele sunt folosite şi pentru investigaţii vasculare”, a mai subliniat şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa.

Circa 10.000 de constănţeni, în şomaj tehnic în acest an

De la începutul anului până la ora actuală, 430 de angajatori au trimis în şomaj tehnic circa 10.000 de constănţeni. Din datele centralizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa, numai de la începutul lunii noiembrie pâna în prezent 20 de societăţi au trimis în şomaj tehnic 333 de persoane. Şi luna octombrie a fost la fel de „bogată”: 45 de societăţi a trimis în şomaj 538 de salariaţi. „De la începutul anului, 430 de angajatori au trimis în şomaj 9280 de angajaţi. Domeniile de activitate sunt cele de producţie, prestări servicii, comert şi agricultura. În perioada şomajului tehnic, societăţile sunt monitorizate de către Inspectorat privind respectarea prevederilor legale”, susţin reprezentanţii ITM din Constanţa.
Prin prevederile legale sunt stabilite şi reguli prin care angajatorii vor fi verificaţi dacă abuzează sau nu de şomajul tehnic. Pentru a evita eventualele abuzuri şi pentru a se asigura un control eficient, angajatorii care beneficiază de facilităţile acordate de Guvern, vor depune la ITM o declaraţie pe proprie răspundere, din care să reiasă că se află în situaţia de suspendare a contractului individual de muncă (şomaj tehnic). Totodată, potrivit actului normativ, Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin institutiile lor teritoriale subordonate, vor efectua controale la angajatorii care beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în ordonanţă. Potrivit legislaţiei, pe perioada şomajului tehnic, angajaţilor li se asigură 75 la sută din salariu, iar firmele nu mai plătesc contribuţiile la asigurările sociale. (N.BACIU)

În timp ce terenul viitorului lăcas de cult este ocupat abuziv de romi, Biserica „Înălţarea domnului” funcţionează într-o încăpere închiriată

Pe strada Moţilor situată în catrierul Palas, din municipiul Constanţa, într-o încăpere mică, în care abia dacă încap vreo 20 de enoriaşi, funcţionează de nouă ani o biserică ortodoxă, care poartă hramul „Înălţarea domnului”. Slujbele şi rânduielile de aici nu se deosebesc cu nimic de bisericile care funcţionează în clădiri somptuoase şi mari. Acelaşi altar, aceleaşi icoane, acleaşi scaune, cumpărate din banii credincioşilor, pe care aceştia se aşează atunci când vin la slujbă. Preotul bisericii, părintele Andrei povesteşte că a primit în folosinţă de la primăria Constanţa un teren viran, situat chiar lângă liceul CFR „I.Gh. Duca”, pe strada Munţii Tatra. „Avem un teren, pe care l-am primit în folosinţă de la primărie. Pe acest teren vom amplasa o biserică făcută din lemn de stejar, pe care o vom aduce de la Vatra Dornei. Biserica pe care o vom avea noi seamănă cu biserica Sf. Mina din Parcul Tăbăcăriei şi este gata. Dar avem o problemă: pământul a fsot ocupat abuziv de nişte familii de etnie romă, pe care nu putea să-i evacuăm. Arhiepiscopia Tomisului este la curent cu problema noastră, dar nu poate să ne ajute”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, părintele Andrei. La rândul lor, enoriaşii povestesc că la dacă început erau vreo 10 familii de romi, acum sunt mai mult de 30. „Nu puteam de răul lor. În loc să avem şi noi o biserică mare, suntem nevoiţi să ne înghesuim în această încăpere mică şi îngustă, pentru care părintele plăteşte chirie. Ştiu că plătea 300 de lei. Acum nu ştiu, cred că s-a şi mărit. Suntem mulţi bătrâni în zonă şi ne este greu să ne deplasăm pe la alte biserici din oraş, de aceea ne dorim un lăcas de cult aproape de noi”, ne-a destăinuit Arina B, de 70 de ani. Pentru a verifica cele spuse de părintele Andrei şi credincioşi ne-a deplasat pe strada Munţii Tatra, unde este situat terenul viran. La faţa locului, printre mormanele de gunoaie şi vegetaţie uscată, am găsit câteva zeci de cocioabe sărăcăcioase, ridicate din cartoane şi chirpici, cu acoperişurile sparte, pe unde intră în voie vântul şi ploaia. Aici locuiesc zeci de romi, care după, spusele vecinilor, s-au mutat din tot judeţul. (Nicoleta BACIU)

Directoarea de la grădiniţa din Negru Vodă, acuzată că îşi angajează prietenii

La Grădiniţa din localitatea Negru Vodă scandalurile par să nu se mai termine. După ce în primăvara acestui an, fosta educatoare Adina Voicu, ajunsă peste noapte directoare, a fost reclamată de părinţi că agresează fizic, verbal şi psihic copiii, acum o fostă suplinitoare o acuză că şi-a angajat o prietenă la grădiniţa din Darabani. „Directoare Gradiniţei cu Program Normal din Negru Vodă, Adina Voicu, nu mă suportă şi a jurat că atât timp cât ea e la putere eu nu voi mai suplini. Vara am depus dosar şi am susţinut un examen pentru suplinitori necalificati, la care am luat nota 4.50, de aceea nu am reuşit să prind un un post la Grădiniţa din Negru Vodă. Deoarece suplinesc de 14 ani şi sunt în curs de calificare, am considerat că atunci când în luna octombrie s-au reînfiinţat două structuri ale grădiniţei, era normal să fiu măcar chemată pentru o altă testare. Directoarea însă a angajat o educatoare care nici nu făcuse cerere. Pe 8 octombrie am făcut un memoriu către Inspectorul Şcolar General, în care am prezentat faptele. Pe data de 5 noiembrie m-am prezentat la ISJ, deoarece am aflat că s-a eliberat un post la Grădinţa Program Normal din Darabani, structură a Gradiniţei din Negru Vodă. Inspectorul de specialitate, Maria Moga, a fost foarte draguţă şi mi-a spus să-mi înregistrez cererea la registratură, după care de luni, 8 noiembrie să mă prezint la post. Tot vineri, am anunţat-o pe Adina Voicu, că am fost trimisă pe post, dar luni când mă aflam la servici m-a sunat şi m-a chemat la ea la birou, unde m-a informat că inspectoratul a trimis pe post altă persoană, tot suplinitor necalificat. Noua angajată este nimeni alta decât cea mai bună prietenă a directoarei”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Daniela Huţan, care este convinsă că s-a comis un „abuz şi o nedreptate”. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa susţin că nu au favorizat pe nimeni. „În momentul în care i-am spus doamnei Daniela Huţan să meargă la grădiniţa din Darabani, nu studiasem toate cererile şi solicitările pe care le aveam. După ce am constat că pentru acelaşi post mai exista o solicitare din partea unei persoane care luase la examen nota 6,20 am trimis-o la grădiniţa din Darabani. Am respecat legea şi nu am favorizat pe nimeni. Doamna Daniela Huţan va rămâne în atenţia inspectoratului şi când se va elibera un post o vom trimite pe ea”, a menţionat Maria Moga, inspector de specialitate la ISJ din Constanţa. (Nicoleta BACIU)

La Palatul Copiilor din Constanţa se poartă munca voluntară

În urma reorganizărilor din luna septembrie, Palatul Copiilor şi cele nouă filiale din judeţ din Constanţa s-au reorganizat. „În urma ordinului semnat de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, au fost reduse 20 de posturi, dintre care 14 nedidactice (femei de servici, paznici, mecanici, îngrijitori) şi 6 didactice. În ceea ce priveşte posturile didactice, la Palatul Copiiilor au fost închise două cercuri: unul de chimie şi unul de înot, pentru că două persoane au ieşit la pensie. Tot la pensie a ieşit şi un cadru didactic de la cercul de fizică din Mangalia. Astfel, la Palatul Copiilor şi la cele 9 filiale din judeţ (Medgidia, Mangalia, Năvodari şi Hârşova – n.r.) suntem nevoiţi să ne descurcăm cum putem”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Mustafa Ilhan, directorul Palatului Copiilor din Constanţa. Pentru a face faţă problemelor, directorul de la Palatul Copiilor aplează la munca voluntară a copiilor. „Sâmbăta mai vin copiii cu părinţii şi fac muncă voluntară prin curte, mai ales că acum e toamnă şi trebuie strânse frunzele”, a mai spus Mustafa Ilham. La ora actuală, la Palatul Copililor şi la filialele din judeţ sunt înscrişi circa 3.000 de copii şi tineri. (N.BACIU)

Şcolile constănţene îşi înceară norocul la Ministerul Educaţiei

Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţen, în fiecare an, la începutu lunii noiembrie, unităţile de învăţământ, depun la Inspecorat propuneri pentru proiecte educative, care vor fi cuprinse în Calendarul Naţional al Activităţilor Extraşcolare, avizat de catre Ministerul de resort. „În acest an şcolar, la nivelul judeţului nostru au fost depuse peste 85 de proiecte de acest gen. Ele cuprind activităţi extraşcolare din diverse domenii: cultural-artistic, ştiinţifico- tehnic, sportivo- turistic, ecologic, civic. Proiectele au trecut prin prima etapă de selecţie, la nivelul Consiliului Consultativ pentru Educaţie Permanentă al ISJ Constanţa”, a declarat inspectorul şcolar general, Aliss Andreescu. În urma primei selecţii, 40 de proiecte au fost trimise către Palatul Naţional al Copiilor pentru următoarea etapă de jurizare. Proiectele care vor obtine avizul Ministerului vor dobândi statut de proiecte naţionale sau internaţionale. Printre proiectele trimise anul acesta către minister se numără: FilmMic - Adolescenţa în lumini şi umbre - Festival al Liceului Teoretic „Traian”, Festivalul Naţional de Teatru Antic pentru elevi - Palatul Copiilor, Festivalul de Teatru „Aplauze” - Colegiul Naţional „Mircea cel Batrân”, Concursul Naţional „Primăvara - cuvânt şi culoare”- Grupul Şcolar Cumpăna, Festivalul de muzică uşoară „Fest remember”- ISJ Constanţa. Rezultatul final al selecţiei MECTS va fi anunţat la începutul lunii ianuarie 2011. „Este o satisfacţie deosebită să vedem cum colegii profesori au un număr mare de iniţiative concentrate pe activitatea extraşcolară, activitate ce are ca scop asigurarea unei educaţii permanente sub forme atractive şi competitive pentru elevi”, a afirmat Aliss Andreescu. În anul şcolar anterior, judeţul de la malul mării a avut a avut în Calendarul Naţional al Activităţilor Extraşcolare 20 de proiecte la care au participat peste 12.000 de elevi şi 1000 de cadre didactice din judeţ şi din ţară. (N.B.)

Direcţia Sanitară Veterinară va avea incinerator

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Constanţa aşteaptă banii necesari pentru punerea în funcţiune a incineratorului de deşeuri. „Spaţiul destinat amplasării incineratorului se află în curtea direcţiei. Aşteptăm banii pentru racordarea lui la gaze şi instalarea accesoriilor, pe care deja le deţinem”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, directorul executiv al DSVSA Constanţa, Gheorghe Dincă. Valoarea investiţiei se ridică la 300.000 de lei, dintre care DSVAS a primit doar 220.000 de lei. „Aşteptăm restul banilor, pentru a pune în funcţiune incineratorul, destinat produsele infectate rezultate din laboratorul instituţiei, precum şi cadavrele suspectate de anumite boli”, a mai spus directorul executiv al DSVSA. Noul incinerator a fost achiziţionat, în 2008, prin intermediul unui Program Phare. La ora actuală, deşeurile ce trebuiesc
incinerate sunt transportate în pungi speciale la un incinerator privat din Agigea. „Inceneratorul din curtea instituţiei ne scapă de mai multe probleme privind transportul şi ambalarea produselor în pungi speciale”, a conchis directorul general Gheorghe Dincă. (N.B.)

Imobilul ridicat de patronul SC Cin-Cin SRL lângă Geamia Hunkiar va fi demolat

Comunitatea cultului musulman are un motiv de bucurie: pe data de 5 noiembrie, Tribunalul Constanţa a anulat autorizaţiile nr. 1886/8.08.2008 şi 2027/28.08.2008, eliberate, ilegal, de Primăria Constanţa în baza cărora societatea Cin-Cin a ridicat un imobil lângă monumentul istoric, Geamia Hunkiar. „Mă bucur că s-a confirmat credibilitatea mea în instanţele române. Tribunalul Constanţa a anulat autorizaţiile emise de Primăria Constanţa în baza cărora societatea Cin Cin SRL a ridicat un imobil lângă Geamia Hunkiar, care este un monumentul istoric, datat din 1862. Salut acestă decizie a Tribunalului şi fac apel către toată lumea să protejeze patrimoniul istoric. Eu şi comunitatea musulmană vom lupta până se va face dreptate, până când această clădire care a luat faţa geamiei va dispărea de lângă noi”, a declarat, ieri, Muftiul Iusuf Muurat, în cadrul unei conferinţe de presă. La rândul său, avocatul cultului musulman, Dumitru Badragan, a precizat că geamia se află pe lista patrimoniului cultural naţional, iar autorizaţiile de construcţie trebuie emise de către Consiliul Judeţean Constanţa şi nu de primărie. „Secţia Conştiincios Administrativ a anulat pe data de 5 noiembrie autorizaţiile de construcţie care ar fi trebuit să fie eliberate de CJC şi nu de primărie. Imobilul a fost ridicat la 1,20 metri distanţă de monumentul istoric şi ocupă 60 de metri pătraţi din pământul cultului musulman. Decizia Tribunalului este definitivă şi poate fi atacată, în 15 zile, cu recurs la Curtea de Apel. Sperăm ca în două luni, această construcţie ilegală să fie demolată”, a menţionat avocatul Dumitru Badragan. Geamia Hunkiar a fost ctitorită de sultanul Abdulaziz şi terminată în anul 1869, situându-se în zona centrală a oraşului vechi (Bulevardul Tomis, nr. 41). Cunoscută şi sub numele de Aziziye, geamia este construită din piatră cioplită de meşteri turci. Are o arhitectură simplă, în stil otoman, cu o învelitoare din olană în patru ape şi ziduri groase de 85 cm. Alături este situat şi sediul Muftiatului din România. „Va fi pentru prima dată în România când autorităţile vor demola o clădire ridicată abuziv”, a subliniat Iusuf Muurat.

Avocatul Ionel Haşotti şi-a pus musulmanii în cap

Musulmanii din Constanţa sunt nemulţimiţi şi revoltaţi de atitudinea avocatului Ionel Haşotti, care s-a exprimat nu tocmai elegant vizavi de scandalul provocat în jurul Geamiei Hunkiar. „Avocatul Ionel Haşotti ne-a spus «dacă musulmanii caută toleranţă, să caute în altă parte»”, a ţinut să anunţe, ieri, presa locală, Muftiul Iusuf Muurat. (Nicoleta BACIU)

În aşteptarea fondurilor europene pentru lucrări de amploare,Primăria Constanţa „cârpeşte” faleza din zona Cazinoului

Faleza din zona Cazinoului din municipiul Constanţa, emblemă a oraşului şi locul preferat pentru promenadă pentru cei mai mulţi dintre constănţeni şi turişti, a intrat, de două săptămâni, în reparaţii. După ce în primăvara acestui an o porţiune din faleză s-a crăpat, existând riscul de a se prăbuşi în mare, autorităţile locale au luat măsuri şi au demarat lucrări de reparaţii. „Mai degrabă este vorba despre o reparaţie de urgenţă, aşa încât în timpul sezonului rece să nu fie afectată mai grav structura de rezistenţă a falezei. În cadrul acestor lucrări, se execută reparaţia grinzii exterioare şi placajul peretelui exterior cu piatră decorativă”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Monica Vodă, inginer în cadrul SCIL Confort Urban SRL. În ceea ce priveşte valoarea lucrării, aceasta va fi stabilită după terminarea cosmetizării. „La sfârşitul lucrărilor vom vedea la cât se ridică costul acestei reabilitări, pentru că nu putem şti câţi metri cubi de piatră vor fi folosiţi pentru umplerea golurilor din peretele exterior al falezei”, a mai spus reprezentantul Confort Urban, care a mai precizat că lucrarea va fi terminată în această săptămână. „Din păcate noi nu am refăcut şi mozaicul şi ornamentele, deoarece faleza va intra, de anul viitor, într-un proiect amplu de reabilitare cu fonduri europene”, a mai spus Monica Vodă. Reamintim că în luna martie a acestui an, din faleza de la Cazinou au început să se desprindă bucăţi. La acea vreme viceprimarul Decebal Făgădău preciza că faleza va intra într-un amplu proces de reabilitare. „Consolidarea zonei din preajma Cazinoului Constanţa era cuprinsă în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Constanţa, realizat de Zona Metropolitană. În cadrul acestui proiect este cuprinsă şi consolidarea falezei de la Vraja Mării, Cazino şi până la Portul Tomis, reabilitarea promenadei şi refacerea spaţiului verde”, a subliniat Decebal Făgădău. (Nicoleta BACIU)