miercuri, 16 iunie 2010

Cu toate că a trăit patru luni sub ameninţarea armelor,Timonierul Teofil Virgil Creţu susţine că nu vrea să renunţe la meseria sa



Teofil Virgil Creţu, de 36 de ani, care s-a întors din infernul pe care l-a trăit, timp de patru luni, în mâinile piraţilor somalezi, a povestit în exclusivitate, pentru cotidianul „Replica”, clipele de groază prin care a trecut. „Nava noastră a fost deturnată de piraţi cu 200 de mile înainte de zona obişnuită de atac. Piraţii folosesc bărci mici, cu motoare, sunt înarmaţi cu aruncătoare de grenade şi pistoale mitralieră. Urmăresc navele pe radar, se uită cât de înaltă este nava, câţi oameni sunt pe ea, apoi atacă. Acţionează repede. Au o scară lungă de aluminiu pe care o agaţă de bordul navei şi urcă. Când ne-au atacat pe noi, cinci oameni se odihneau, iar la posturi erau doar cinci. Aşa că a fost uşor să ne captureze. La început m-am speriat mai ales pentru faptul că ceilalţi membrii ai echipajului erau musulmani, iar eu eram de altă credinţă”, ne-a povestit timonierul român Teofil Virgil Creţu. Dacă în prima lună de captivitate, echipajul a consumat apa şi proviziile pe care le aveau, mai târziu au fost nevoiţi să fiarbă orezul în apă de mare. „La un moment dat s-a terminat apa şi piraţii ne aduceau de la mal câte o sticlă de 1,5 litri de apă dulce cu mâl. Luam apa de ploaie care se strângea în barca de salvare, o fierbeam ca să o putem bea. Orezul îl fierbeam cu apă de mare, pentru că nu aveam sare. Timp de o lună jumătate nu am avut curent, pentru că cedase generatorul şi am făcut focul pe punte, ca să putem găti. Sticam cabinele ca să avem lemne de foc”, ne-a mai spus navigatorul. Despre comportamentul piraţilor somalezi, marinarul tulcean povesteşte că „uneori se purtau ca nişte animale”. „Toată ziua mestecau o iarbă, cu efecte de dorg, apoi treceau la ameninţări. Ne spuneau că vor bani. Ne puneau să-l sunăm pe armator şi să-i cerem banii. De agresat fizic nu ne-au agresat, fiindcă noi eram cecul lor. A doua zi, când trecea efectul drogului, mâncau paracitamol. Umblau cu pastilele de paracitamol după ei. Piraţii sunt ca nişte animale. Mâncau toţi din acelaşi vas, cu mâna. Se aşezau în jurul lui şi mâncau cu mâinele. Umblau îmbrăcaţi în cămăşi şi fuste. Ne-au adus şi nou fuste, dar eu am refuzat să o iau”, şi-a continuat povestea Teofil. Cei zece membrii ai echipajului nu erau ameninţai doar de piraţii avizi după bani. Cât timp a stat ancorată în apele somaleze, nava MV RIM a nimerit în trei furtuni, iar Oceanul Indian a fost mereu zbucuiumat. „Începuse să intre apă în magazia 2, pentru că avem găuri în capace. Nava începuse să piardă şi din stabilitate şi să ruginească. Se rupsese parâmele. Un alt pericol pentru noi a fost malaria, pentru că nimeni nu fusese vaccinat”, ne-a mai destăinuit Teofil. Fiind supuşi unei presiuni psihice, cei zece membrii ai echipajul au avut momente când au cedat psihic. „Am început să ne certăm între noi de la apă şi mâncare. A fost inuman. Când au văzut că armatorul nu vrea să plăteacsă suma cerută de 300.000 de dolari, piraţii ne-au spus că ne duc la mal, ne omoară şi ne vând organele”, a mai spus Teofil Virgil Creţu.

Echipajul a reuşit să preea comanda cargoului şi să se salveze

În dimineaţa zile de 2 iunie, cei 10 membrii ai echipajului au reuşit să preia controlul asupra vasului. În urma conflictului iscat pe navă, toţi piraţii au fost ucişi, iar Teofil a fost grav rănit la picior. „Am reuşit să preluăm comanda cargoului. Şase piraţi s-au împuşcat între ei, iar cei care au reuşit să sară în apă au fost mâncaţi de rechinii care dădeau târcoale navei ademeniţi de sângele care s-a scurs. Am dat imediat semnalul SOS şi m-am dus la timonă, pentru a ne îndepărta cât mai repede de baza piraţilor. Când şi-au dat seama ce s-a întâmplat, piraţii de pe mal au încercat să ne ajungă din urmă. Ei s-au îndreptat spre noi la bordul altor alte şase nave pe care le ţin în captivitate. Am luat legătura cu Dorel Onaca şi acesta a solicitat asistenţă militară pentru a ajunge în siguranţă. Nava militară Johan de Witt, care s-a apropiat de noi, i-a avertizat pe somalezi că va deshide focul dacă nu se vor retrage. Într-un final piraţii s-au întors şi am reuşit să ne salvăm, iar un elicopter ne-a însoţit până am ajuns în Djibouti”, a adăugat Teofil Virgil Creţu, retrăind clipele prin care a trecut. Teofil a fost operat pe nava spital „Johan de Witt”, apoi a fost ajutat de Dorel Onaca, fostul şef al Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, să se întoarcă în ţară. „Armatorul nu ne-a mai plătit salariile din noiembrie 2009. Nu ne-a dat nici măcar bani pentru avion. Nu l-a interesat nici o clipă soarta noastră. Drept pentru care îl voi da în judecată”, a mai menţionat navigatorul.

Teofil vrea să navigheze în continuare

Cu toate că a trăit patru luni sub ameninţarea armelor, Teofil Virgil Creţu nu vrea să renunţe la meseria sa. „Acesta a fost primul meu voiaj. Am avut nenorocul să nimeresc pe o navă proastă, o rută proastă şi să am şi un armator prost. În pofida acestor lucruri, nu voi renunţa la meserie şi voi naviga în continuare, doar că nu voi mai pune piciorul în Oceanul Indian”, a conchis timonierul. Reamintim că MV RIM a fost deturnat de piraţii somalezi pe 3 februarie, în timp ce se îndrepta spre India, unde urma să fie casat. Operatorul cargoului este compania libiană White Sea Shipping. Iniţial, piraţii au cerut 3 milioane de dolari pentru răscumpărarea cargoului, însă peste patru luni au ajuns la suma de 300.000 de dolari.

Potrivit procurorului militar Claudiu Lazăr, Militarii răniţi de la unitatea 02109 Mangalia se simt bine

Starea de sănătatea a celor şapte militari ai unităţii militare 02109 din Mangalia, care au suferit arsuri, pe data de 10 iunie, în timpul manipulării combustibilului destinat alimentării rachetelor de luptă, este bună. „Militarii au depăşit momentul critic şi se simt bine. Din păcate, vor rămâne cu cicatrici, dar acum sunt bine. Militarul care a fost cel mai grav rănit, maistru militar clasa a V-a, Gabriel Andone, şi care este internat la Bucureşti, se simte şi el bine”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, procurorul militar, Claudiu Lazăr, care anchetează cazul. Potrivit procurorului, joia trecută, şapte militari testau instalaţia cu ajutorul căruia se umplu rachetele. „Substanţa corozivă se află într-un rezervor. Pentru a face plinul unei rachete, militarii folosesc o motopompă, montată pe o maşină. Joi cele şapte persoane făceau o probă a agregatului de umplere a rachetei. La un moment, un furtun al instalaţiei s-a desprins şi i-a stropit pe cei care efectuau proba, cu un acid coroziv şi extrem de toxic”, ne-a explicat Claudiu Lazăr. De asemenea, acesta a mai precizat că militarii au realizat ce se întâmplă abia după ce au fost răniţi. „Iniţial nu şi-au dat seama ce li se întâmplă. Militarii au povestit că au văzut un nor de fum şi apoi au simtiţi durerea produsă de substanţa acidă”, a adăugat procurorul Lazăr. Amintim că, pe data de 10 iunie, la unitatea militară de marină 02109 Mangalia - Divizionul 150 Rachete navale, şapte militari au suferit arsuri în timpul manipulării combustibilului destinat alimentării rachetelor de luptă. Unul dintre militari - Gabriel Andone – a suferit arsuri pe 20% din suprafaţa corpului la nivelul feţei, al mâinilor şi al gambelor, iar ceilalţi au arsuri de 2-3% din suprafaţa corpului. Ancheta demarată de procurorii militari va continua. Cei şapte militari răniţi sunt lt.comandor Augstin Viţulescu, lt.Florin Croitoru, maistru militar clasa a V-a Gabriel Andone şi soldaţii voluntari Florin Ghimbu, Valentin Voicu, Cătălin Săraru şi Ionuţ Dâmbu.

Salvamarii îşi riscă viaţa pentru 1000 de lei pe lună

În acest week-end, turiştii care au ales să se distreze în staţiunea Mamaia, au putut admira două fete salvamari, care au avut grijă ca toţi cei care intră în apă să fie în siguranţă. „Acum printre noi sunt şi două fete, iar de săptămâna viitoare vom avea cinci sau poate mai multe. Avem fete din Constanţa, Câmpina, Bucureşti”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Gabi Culea, coordonatorul Serviciului de Salvamar din cadrul Asociaţiei Naţionale a Salvamarilor Profesionişti din România (ANSP). Potrivit acestuia, în week-end-ul trecut, pe plajale din Constanţa şi Mamaia, au fost prezenţi circa 100 de salvamari. „Mai avem peste 40 de tineri, care fac cursul de pregătire pentru meseria de salvamar. Sperăm că vom avea parte de un sezon estival fără prea multe evenimente nefericite”, a mai spus Gabi Culea, care a declarat că pentru o zi întreagă de supraveghere a turiştilor de pe plaje, un salvamar este remunerat cu 1000 de lei. În ceea ce priveşte dotarea, aceştia dispun de 7 ambarcaţiuni rapide de intervenţie: 4 în Mamaia şi 3 în Constanţa; 17 ambarcaţiuni cu rame şi 30 de caiace (N.B.)

Din cauza banilor, Navigatorii de Bitumen Express refuză să opereze nava


Echipajul navei Bitumen Express, sub pavilion Saint Vincent and the Grenadines, a apelat la ajutorul liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, pentru a recupera de la armator 250.000 dolari, sumă ce reprezintă drepturile salariale. „Petrolierul Bitumen Express a ajuns, pe data de 2 mai, în portul Agigea. Echipajul format din croaţi şi filipinezi au refuzat să opereze nava, pe motiv că armatorul Split Shipmanagement a acumulat o datorie de 250.000 de dolari, care reprezintă drepturile salariale. Am reuşit să iau legătura cu armatorul care le-a transmis azi (ieri – n.r.) 85.000 de dolari. Râmâne să trimită şi restul sumei. Cu toate acestea, echipajul refuză să plece din port până nu-şi primeşte toţi banii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Adrian Mihălcioiu. Potrivit acestuia, armatorul a trimis un alt echipaj pentru a face schimbul. „Echipajul refuză să părăsească cargoul, până nu-şi primesc banii. Din această cauză, echipajul de schimb nu poate urca la bord şi continua voiajul. Mai grav este că s-a creat un blocaj, în condiţiile în care celelate nave nu pot întra în dană pentru operare”, a mai spus liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor. Petrolierul Bitumen Express a fost construit în anul 1982 şi are 6706 de tone, navă aflată sub pavilion Saint Vincent & Grenadines, armatorul fiind Split Shipmanagement,.. (N.B.)

duminică, 13 iunie 2010

Navigatorii români de pe „Asian Glory” au fost eliberaţi de piraţi

După şase luni de captivitate, echipajul cargoului „Asian Glory”, care aparţine companiei britanice „Zodiac Maritime”, a fost eliberat, vineri după-amiază, de piraţii somalezi. Din echipaj fac parte şi doi navigatori români. „Ştiu că starea de sănătatea a echipajului este bună. Familiile navigatorilor au fost anunţate, imediat după ce nava a fost eliberată”, a precizat, pentru cotidianul „Replica”, Sorin Mihalcea, reprezentantul societăţii „Zodiac Maritime” în Constanţa. De asemenea, pe site-ul companiei „Zodiac Maritime” a fost postat un comunicat de presă, în care se anunţă eliberarea cargoului. „Nava „Asian Glory” a fost eliberată în această după-amiază (vineri – n.r.) şi se îndreaptă spre un port de refugiu, în care se va afla în siguranţă. Toţi navigatorii sunt în stare bună. Principala preocupare a companiei, de-a lungul acestor luni, a fost eliberarea echipajului”, se mai menţionează în comunicatul agenţiei, care a omis să precizeze, însă, ce sumă a plătit drept răscumpărare piraţilor somelezi. Amintim că, pe data de 2 ianuarie, piraţi somalezi au deturnat cargoul „Asian Glory”, care plecase din portul sud-coreean Ulsan, cu 2.405 de autovehicule coreene noi la bord, printre care 2.388 de la Hyundai şi compania KiaKiaLoading. „Asian Glory a fost deturnată la peste 600 de mile marine de coastele Somaliei, nava urmând să ajungă în Arabia Saudită. Echipajul navei este format din 25 de membri, printre care şi doi români. Piraţii au cerut pentru „Asian Glory” o răscumpărare de 15 milioane de dolari. (N.B.)

Fundaţia Rotary Club va branşa şcoala din Făurei la conducta cu apă

Şcoala cu clasele I-VIII din satul Făurei, comuna Băneasa, va fi branşată la conducta de apă potabilă cu ajutorul Fundaţia Rotary Club. De anul viitor,
cei 350 de elevi ai unităţii şcolare vor beneficia şi de câteva grupuri sanitare.
Proiectul va fi realizat de Fundaţia Rotary Club, în colaborare cu Cluburile Rotary Ventnor, Shanklin şi Sandown toate din Isle of Wight, U.K.
„Pentru începtut vom realiza un foraj pentru aducţiunea apei la şcoala din Făurei, după care clădirea va fi branşată la această alimentare cu apă potabilă. Nu în ultimul rând vom realiza şi grupuri sanitare pentru copiii şcolii. Am considerat acest lucru trebuie îndreptat de societatea civilă, dacă bugetul de austeritate al administraţiei locale nu permite acest lucru”, a declarat Radu Mihailov, reprezentantul Rotary Club Constanţa.
„Mulţumim partenerilor pentru implicarea în ajutorarea copiilor din zonele devaforizate din judeţ. Ne bucură faptul că un alt proiect al fundaţiei se va materializa la şcoala din Făurei, unde 350 de elevi învaţă înt-o clădirea renovată, dar care nu e branşată la apă potabilă”, a precizat Elena Buhaiev, inspectorul şcolar general la ISJ din Constanţa. Joi, echipa de voluntari compusă din Alan Birt, Barry Reeves, Keith Pratley, William Wike, Florentina Baturi, Mitică Cociug şi Radu Mihailov s-au deplasat la Şcoala din Făurei şi respectiv Primăria Băneasa, unde au colectat datele preliminare scrierii proiectului. Amintim că acum şase luni, voluntari ai fundaţiei au realizat un proiect şi cu Grădiniţa Chip şi Dale din municipiul Constanţa. (N.B.)

Criza afectează şi viciile Clienţii Cazinourilor şi a sălilor jocurile de noroc se răresc, pe zi ce trece

După ce a afectat, rând pe rând, toate sectoarele economiei, criza se resimte şi în sălile de cazino şi a jocurilor de noroc. Dacă acum doi ani, sute de cazinouri au apărut ca ciupercile după ploaie, iar juctăroii scoteau sute de euro din buzunare, în prezent afacerea nu mai este la fel de înfloritoare. Patronii cazinourilor şi a sălilor de jocuri de noroc din Constanţa se plâng că odată cu criza, tot mai puţini clienţi le trec pargul. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o afacere în faliment, sălile de jocuri de noroc reuşesc să se menţină pe linia de plutire, profitând de constănţenii disperaţi, care speră se se îmbogăţească repede şi uşor. Jucătorii speră că norocul le va surâde şi în câteva ore să plece acasă cu suma dublă sau mai mare decât cea investită. Reporterii cotidianului „Replica” au încercat să afle de la reprezentanţii acestor localuri cât de mult au fost afectaţi de recesiune şi dacă constănţenii mai sunt pasionaţi de jocurile de noroc. „Acum abia dacă ne trec pragul 100 de oameni pe zi. Sunt mult mai puţini faţă de anii trecuţi. Şi nu mai joacă atât de mult, cum jucau înainte”, ne-a destăinuit un angajat al Săli de jocuri şi pariuri hipice, situată în zonă gării din Constanţa. Potrivit acestuia, cel mai mare pot câştigat, recent, la respectiva sală de jocuri, a fost de 6.400 de lei. Nici cafeneaua pariurilor sportive, din zona gării din municipiu, nu se putea lăuda cu mai mulţi clienţi, aceasta fiind mai mult goală decât plină de clienţi. „S-au cam rărit clienţii. Nu sunt bani”, ne-a povesit angajatul, care a ţinut să precizeze că cel mai mare pot câştigat aici a fost de 3.000 de lei. Profitul cazinourilor ţine, în mare măsură, şi de zona în care sunt amplasate. Angajaţii cazinoului „Mario”, de pe strada Mangaliei nr. 5, ne-au povestit că au fost mereu evitaţi de clienţi. „Suntem într-o zonă proastă. Nu prea avem clienţi, abia dacă scoatem 100 de lei pe zi din aparate”, a recunoscut o angajată a cazinoului „Mario”. Cât priveşte cel mai mare pot câştigat vreodată în această locaţie, angajata ne-a spus că, înainte de Crăciun, un tânăr a pus mâna pe 6.000 de lei. Singurii care nu se plâng de lipsa clienţilor sunt reprezentanţii cazinoului Merkur, din zona Delfinariu. „Clienţii noştri nu sunt afectaţi de criză, pentru că vin în continuare şi joacă până la ultimul bănuţ”, ne-a relatat unul dintre angajaţii locaţiei. Potrivit reprezentanţilor sălilor de jocuri de noroc, constănţenii care le trec pragul se împart în două categorii: tinerii care nu au responsabilităţi financiare sau familiale şi persoanele de vârsta a treia, care nu au ocupaţie şi vin aici pentru că au prea mult timp liber şi simt nevoia de relaxare şi de socializare.

duminică, 6 iunie 2010

„Împinge tava” bate restaurantele de fiţe

Buzunarele mai mult goale decât pline ale turiştilor, dar şi preţurile exagerate ale restaurantelor din Mamaia, îi aduc pe români în fast-food-uri, denumite „împinge tava”. Astfel, în primele zile ale sezonului estival, turiştii care au ales să-şi petreacă concediul pe litoral, aleg să mănânce la „împinge tava”. „Mâncarea este foarte bună şi ieftină. Banii pe care i-aş da la restaurant într-o singură zi, aici îmi ajung pentru două”, a declarat Sorina, o turistă, venită pe litoral. Despre „împinge tava” turiştii au doar vorbe de bine. „Important este că mâncarea e la vedere, iar preţurile sunt mici”, ne-a mai spus turista. „În ultimii ani, turiştii s-au schimbat foarte mult. Acum vin la noi clienţii cu bugete limitate, care preferă să mănânce la o autoservire decât la un restaurant. Este vorba despre preţul mic, dar şi de faptul că turiştii pot vedea produsul. Oamenii s-au săturat să fie traşi în piept de bucătar şi le convine de minune să vadă ei înşişi ce greutate are produsul solicitat”, ne-a povestit un anjagat al autosevirii „Cleopatra”, din staţiunea Mamaia. Prin urmare, la fel ca şi în anii trecuţi, cazarea ieftină, la preţuri de criză, şi mâncarea la „împinge tava” vor salva litoralul românesc. (N.B.)

Revizia Telegondolei din Mamaia a costat 20.000 de euro


Una dintre atracţiile staţiunii Mamaia - Telegondola - a fost pregătită pentru turiştii care, deja, au început să ia cu asalt litoralul românesc. „Pentru ca telegondola să funcţioneze ca la carte, societatea a efectuat o revizie tehnicăm ânurma căreia au fost schimbate unele piese din instalaţie. Investiţia ne-a costat 20.000 de euro, dintre care doar 17.000 de euro au costat piesele, care au fost schimbate. De asemenea, pentru montatea pieselor am apelat la societăţile Meconst SRL şi Tracon SRL”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Corinei Gheorghe, directorul general al SC Mamaia S.A, societate căreia îi aparţine telegondola. Astfel, potrivit directorul SC Mamaia S.A, începând cu data de 1 iunie, constănţenii şi turiştii pot admira staţiunea Mamaia de la o înălţime de 50 de metri înălţime în deplină siguranţă. „Un bilet într-o singură direcţie costă 10 lei, iar unul tur-retur – 19 de lei. Copii sub 7 ani nu plătesc. De asemenea, nu au nevoie de bilete nici persoanele cu handicap şi însoţotorii acestora”, a mai spus Corina Gheorghe. Conducerea societăţii a mai precizat că telegondola va funcţiona în fiecare zi între orele 10.00 -22.00. „Vom opri telegondola doar dacă va ploua sau vor fi furtuni. Invităm pe toată lumea la o plimbare cu telegondola”, a concluzionat directorul SC Mamaia S.A. (N.B.)

120 de elevi au vorbit, vineri, despre dezechilibrul ecologic


Aula Magna a Universităţii „Ovidius” a găzduit, vineri, cea de a treia ediţie a proiectului „Omul. Mediul. Poluarea”, organizat de Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică şi Tehnologia Petrolului, Catedra de Chimie, în colaborare cu Societatea de Chimie, Asociaţia Europeană pentru Ştiinţe Chimice şi Moleculare (EuCheMS) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Constanţa. „La manifestare au participat 120 de elevi de gimnaziu şi liceu din judeţul Constanţa de la colegiile „Mircea cel Bătrân”, „Mihai Eminescu”, şcolile „Ion Jalea”, „Gheorghe Ţiţeica”, nr. 37. Elevii s-au înscris la trei secţiuni: comunicări orale, expoziţie de postere şi activităţi experimentale în scopul interpretării efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Dorina Frologlu, profesor de chimie la Şcoala „Gheorghe Ţiţeica” din municipiul Constanţa. Potrivit acesteia, scopul manifestării a constant în înţelegerea modului în care umanitatea este legată de natură, conştientizarea elevilor asupra efectelor negative ale poluării mediului şi implicarea în vederea dezvoltării unor atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător şi comunitate. „Activităţile experimentale au demonstrat abilitaţile practice şi îndemânarea elevilor de a realiza investigaţii experimentale în scopul dezvoltării personalităţii tinerilor prin formarea unor competenţe sociale ale acestora, cum ar fi: comunicarea, munca, integrarea şi asumarea rolurilor în echipă”, a mai spus Dorina Frologlu, care a coordonat 8 elevi de la Şcoala „Gheorghe Ţiţeica”, pentru a participa la acest proiect. La finalul concursului, au fost acordate diplome de participare pentru toţi elevii, precum şi premii şi menţiuni pentru elevii merituoşi din fiecare secţiune. (Nicoleta BACIU)

195 de psihologilor şcolari au discutat despre consiliere şcolară


Psihologi şcolari din ţară, dar şi de peste hotare participă, vineri şi sâmbătă, la cea de-a doua ediţie a conferinţei naţionale de profil cu tema „Consilierea şcolară între provocări şi paradigme”. „Suntem la a doua ediţie, şi-n acest an am reuşit să atragem şi participare internaţională. Avem inivitaţi din Republica Moldova şi Italia. Fiind a doua ediţie, s-a dublat şi numărul celor care vor susţine lucrările. Este îmbucurător faptul că la conferinţă participă mai multe personalităţi din cât mai multe centre universitare din ţara”, a precizat Tatiana Barbaroş, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Constanţa. Una dintre problemele cu care se confruntă psihologii constănţeni este numărul lor mult prea mic în raport cu cel al elevilor. Astfel deşi un psiholog şcolar ar trebui să consilieze şi formeze între 400 şi 800 de elevi, el are distribuiţi cu mult peste o mie. „Avem 85 de psihologi şcolari, 14 logopezi, 23 psihopedagogi şi profesori de sprijin, în total 120 de specialişti în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională. Constanţa este un un judeţ cu o populaţie şcolară numeroasă, însă numărul de psihologi este mai mic decât numărul necesar. Potrivit legii ar fi nevoie de un psiholog la 800 de copii sau 400 de preşcolari”, a mai spus Barbaroş. Pentru a face faţă cerinţelor, psihologii au găsit o formă de compromis. „Noi am încercat anul acesta tot în ideea că sunt foarte puţini psihologi faţă de numărul de elevi, ca două-trei zile un psiholog să fie prezent într-o unitate şcolară, iar în alte două zile în altă unitate arondată”, a subliniat Tatiana Barbaroş. (N.BACIU)

Pentru că SC RomConstruct SA Ploieşti nu l-a plătit de o lună Un tânăr de 30 de ani a încercat, vineri, să se arunce de la 20 de metri

În ultima perioadă, numărul munictorillor, care aleg să-şi pună capăt zilelor din cauza patronilor care uită cu bună ştiinţă să-i plătească pentru munca prestată a crescut considerabil. Astfel, după ce pe data de 2 iunie, Cristian Popa a vrut să se arunce în gol de la etajul al III-lea al clădirii în care muncea şi a renunţat la intenţia sa doar după ce a primit banii, vineri, alţi patru muncitori i-au urmat exemplul. Furioşi că angajatorul - SC RomConstruct SA Ploieşti - nu le-a plătit salariile timp de o lună, vineri, în jurul orelor prânzului, patru bărbaţi, care care munceau la reabilitatea unui clădiri, proprietate a Ministerului Apărării Naţionale, situată în Piaţa Ovidiu din Constanţa, s-au urcat pe 20 de metri, ameninţând că se aruncă în gol. După câteva minute de protest, trei dintre bărbaţi s-au răzgândit şi au coborât, cel de al patrulea - Nicuşor Tabă - a râmas sus, ameninţând că se sinucide, dacă nu primeşte banii. „Suntem o echipă de 8 persoane din Râmnicu Sărat. Nicuşor este şeful nostru de echipă. Ş-ia vandut şi maşina ca să ne plătească, dar patronul ne-a dat ţeapă. Pentru luna muncită avem de luat 7000 de lei. Pentru că nu avem ce mânca, am fost la biserică şi am cerşit. Dar de ce să cerşim sau să furăm, ca noi vrem să muncim”, s-a plâns Andrei Tabă, tatăl tânărului, rămas pe acopreişul clădirii. „Am patru copii de crescut, dar nu am bani. Nu am fost plătit pentru munca mea. Soţia nu lucrează, iar cei copii mor de foame. Ma arunc, dacă nu primesc banii!”, striga deznăjduit muncitorul de pe acoperişul clădirii. Soţia lui Nicuşor, însoţită de mai multe rude, care a ajuns la faţa locului şi-a vărsat mânia asupra presei constănţene. „Dacă mergem la furat, vine poliţia şi ne pune cătuşele, dacă mergem la cerşit iar vine poliţia. Dar dacă soţul meu munceşte cinstit nu este plătit, poliţia nu face nimic. Cum să rămână copiii mei fără tată? Românii sunt mai răi decât ţiganii””, îşi striga oful femeia. După mai multe telefoane, pe şantier a ajuns şi un reprezentat al societăţii SC RomConstruct SA Ploieşti, care a adus 2000 de lei. „Eu am venit joi de la Ploieşti, cu o echipă ca să executăm lucrările de instalaţii. Am adus 2000 de lei pentru muncitori”, a explicat inginerul de la RomConstruct SA Ploieşti, care a refuzat să se prezinte. În cele din urmă, cele 2000 de lei l-au convind pe bărbat să coboare de pe acoperişul clădirii, însă ameninţările nu s-au terminat. Acesta, susţinut de restul echipei şi de soţia sa, a ameninţat oamenii legii că se vor urca iarăşi pe acoperiş, dacă vor vor fi amendaţi pentru tulburarea liniştii publice.

In atentia parintilor: Unde chiulesc elevii, in functie de liceul la care invata

De Nicoleta BACIU

Sătui de atâta carte şi de încurajaţi de venirea verii, tot mai mulţi liceeni confundă băncile şcolii cu fotoliile comode din baruri. De altfel, elevii nici nu trebuie să depună prea mari eforturi pentru a găsi un local în care să-şi bea în linişte cafeaua şi să-şi fumeze ţigara. Spre exemplu, tinerii de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” au la dispoziţie trei cafenele, amplasate chiar în coasta unităţii de învăţământ. „Alfa şi Beta”, „Cafe D’Art” şi „Cafe Do Brasil” sunt doar câteva dintre localurile care se deschid odată cu unităţile şcolare şi unde chiulangii se ascund în timpul orelor, în timp ce colegii lor încearcă să-l descifreze pe Pitagora sau să-l înţeleagă pe Eminescu. Colegii lor de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” au şi ei la discreţie baruri unde pot petrece „timpul liber” dintre lecţii, cum ar fi: „Famous”, „Cafe Back”, „Cin-cin”, dar şi „Cafe Mozaic”. Situate în buricul Peninsulei, localurile sunt pline ochi dis-de-dimineaţă de liceeni „tobă de carte”, care discută dezinvolt despre orice, mai puţin teme şi lecţii, afişând o vestimentaţie atent asortată, accesorizată cu un telefon mobil de ultimă generaţie. Tinerii de la liceul „George Călinescu” au şi ei la dispoziţie un local de fiţe, „Asterix”, care este vizitat de chiulangii cu dare de mână de la „Călinescu. Mai săraci în opţiunile „baruri şi cafenele” sunt elevii de la Grupul Şcolar „C.A.Rosetti”. Învăţăceii de aici trebuie să se mulţumească cu un singur chioşc „Hard and chic”, situat la câţiva metri de unitatea de învăţământ, unde se adună grupuri-grupuri la o bârfă mică. În aceeaşi situaţie se află şi liceenii de la Grupul Şcolar Industrial de Electrotehnică şi Telecomunicaţii din Constanţa. Aceştia se pot „relaxa” în timpul orelor la „Papa bun”, unde se ascund de ochii vigilenţi ai directorului Gheorghe Gavrilă, pentru a-şi savura în linişte ţigara şi cafeaua.

Poliţiştii de proximitate, la vânătoare de chiulangii

Pentru a stopa acest fenomen, poliţia de proximitate porneşte, lunar, în căutarea chiulangiilor prin oraş. „În luna martie, colegii mei au reţinut 18 elevi, care în timpul orelor se aflau în baruri şi cafenele. Cu certitudine, însă, numărul elevilor care în timpul orelor se plimbă prin oraş este mult mai mare”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, ofiţerul Iulian Mândruţă de la Poliţia de Proximitate. Luaţi la întrebări de poliţia de proximitate, chiulangii îşi motivează plecarea de la ore prin diverse motive: ba că profesorul s-a îmbolnăvit, ba că şi-au uitat manualele acasă sau au venit cu lecţia neînvăţată. „Infractorii” au fost denunţaţi de oamenii legii conducerilor unităţilor şcolare, unde aceştia învaţă. În aceste condiţii, şcoala urmează să ia măsuri împotriva elevilor care pleacă nemotivat de la ore. „Conform regulamentului intern al şcolii, la 10 absenţe nemotivate se scade nota la purtare cu un punct. Cei care depăşesc 20 de absenţe primesc un preaviz de exmatriculare, iar tinerii care au mai mult de 40 de absenţe vor fi exmatriculaţi cu drept de reînscriere în anul următor”, a precizat Cristina Ivan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa. Chiar şi cu acest regulament strict, elevii sunt descurcăreţi şi fac rost de adeverinţe medicale pentru a-şi motiva absenţele.