Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“, în haine de sărbătoare

Atmosferă de sărbătoare, ieri, la Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“ din Constanţa, care a marcat 71 de ani de existenţă


Actualii şi foştii elevi, profesorii, învăţătorii, foştii directori au dat curs invitaţiei actualului director Ion-Denys Ciorogaru şi au sărbătorit împreună cei 71 de ani de existenţă ai Şcolii Gimnaziale nr. 16. În debutul evenimentului, directorul Denys Ciorogaru şi directorul adjunct, Carmen Mitican au adresat cuvânte de felicitare elevilor, profesorilor şi invitaţilor. Atmosfera de sărbătoare a fost una caldă, alătui de elevii şi profesorii şcolii, afându-se şi părinţii, bunicii, inspectorul de istorie Paula Iordan, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Printre ivitaţi s-au numărat şi fostul inspector şcolar general al ISJ Constanţa, Răducu Popescu. Ziua şcolii a cuprins o serie de activităţi, printre care un spectacol aniversar. În cadrul programului, au avut loc concursuri de dansuri, concursuri sportive şi alte manifestaţii, toate încheiate cu succes de către participanţi. Elevii s-au pregătit din timp de Ziua şcolii. Coordonaţi de profesorul de desen Drăguţ Adrian, elevii din clasele V-VIII au realizat mai multe desene pe tema Şcoala din inima mea. Cele mai bune 36 de  lucrări au fost expuse pe cele două simeze aflate în incinta școlii.


Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“ a luat fiinţă în 1945, ca Şcoala Generală „Năsturel“, după numele celui care a donat clădirea. Între 1946 şi 1948, s-a numit Şcoala Generală KM 4-5, iar între anii 1948 - 1950 - Şcoala Generală nr. 17. Din 1950 până în 2012, unitatea a fost denumită Şcoala cu clasele I-VIII nr. 16, între anii 2012 şi 2014 a fost cunoscută sub numele de Şcoala Gimnazială nr. 6, iar în anul şcolar 2014 - 2015, a căpătat denumirea de Şcoala Gimnazială nr. 16 „Marin Ionescu Dobrogianu“. Şcoala funcţionează cu un efectiv de 785 de elevi, fiind îndrumaţi de 44 de cadre didactice. Din 2011, în cadrul şcolii, funcţionează ca structură şi Grădiniţa cu program normal „Năsturel“. Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) a fost un militar şi un istoric român. Şi-a dedicat viaţa studierii geografiei şi istoriei Dobrogei, iar opera sa cuprinde cărţi şi articole dedicate Constanţei şi Deltei Dunării. Marin Ionescu Dobrogianu și-a lăsat semnătura pe lucrarea monumentală „Dobrogia în pragul veacului XX: Geografia matematică, fisică, politică, economică și militară“, publicată în 1904. Istoricul a primit medalia „Bene Merenti“ cl. I, cea mai înaltă distincţie de ordin cultural ce se acorda înainte de război, iar la expoziţia din 1906, a fost recompensat cu medalia de aur din partea Academiei Române, pentru lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“.

La multi ani, prieteni!!!

Va recomand o carte...

„O femeie singură” de Regine Andry Motto: Există în Franța cam şase milioane de singure. Dominique este una dintre ele

Craciun fericit!!!!

Deschide usa crestine si lasa spiritul Craciunului sa intre in casa! Deschide-ti inima si lasa bucuria si implinirea sa intre in suflet! Deschide larg bratele si imbratisarea ta calda, vorba bunà si gandul curat sà fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi! Fie ca iubirea, intelepciunea,increderea si genorozitatea sa va calazeasca pasii in noul an!!! LA MULTI ANI!!!!

Esti mereu in sufletele noastre

Azi, tatal meu, ILie Rotaru, ar fi implinit 62 de ani...

De patru ani nu mai este langa noi...dar esti in tot ce facem, in tot ce gadim.

Draga TATA!

Ai fi fost mandru de mine, ca incerc să continui meseria Ta, ai fi fost mandru de Tania, ca a avut mereu grija de a doua casa a Ta, ai fi fost mandru de David si Daria care sunt elevi in clasa I ... Ai fi fost mandru de Mama ca a ramas sa-ti tina locul..

Te iubim, ne lipsesti...

As da 10 ani din viata numai ca sa te revad!!!!

Mioase a toamna...

iar vine ...ea! toamna! de cand o astepet! cu mirosul amar de crizantema, care imi amiteste de copilaria mea. maria sa, TOAMNA!!!

Ruşii sărbătoresc Anul nou pe stil vechi pe 14 ianarie

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi. Anterior această zi cădea pe 31 ianuarie şi se numea Vassiliev deni ( ziua sfântului Vasile). Anul Nou pe vechi este un fenomen istoric rar, o sărbătoare suplimentară, care a rezultat din schimbarea epocilor. În anul 1699, ţarul rus Petru I a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat în Ruisa calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de calendarul Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918. Mai târziu, bolşevicii au adoptat decretul „Cu privire la introducerea în Republica Rusă a calendarului Gregorian”, preupunând că ruşii vor ţine sărbătorile potrivit acestuia. Însă după destrămarea Uniunii Sovietice, atât locuitorii din Rusia, cât şi cei din Republica Moldova, Armenia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Uzbekistan (circa 40% din populaţie), Georgia, dar şi slavii din fostele ţări socialiste (Serbia şi Muntenegru) continuă şi la această oră să sărbătorească Anul Nou după cele două calendare: Julian şi Gregorian. Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, locuitorii acestot ţări îşi permit să continuie sărbătoarea preferată. Anul Nou pe Vechi îmbină tradiţiile ortodoxe cu obiceiurile laice. Potrivit tradiţiilor creştin-ortodoxe în ajunul Anului Nou se sărbătoreşte sfântul Vasile. De aceea, masa de sărbătoare este plină de bucate tradiţionale. În această zi, este preparată şi servită mâncare din carne de porc, deoarece sfântul Vasile era considerat ocrototorul porcilor. Timp de o săptămână, familiile avute ţineau pe masă capul unui porc. De asemenea, există şi un şir de superstiţii legate de această sărbătoare. În această zi, se fierbe un terci. Dacă acesta se umflă şi iese din oală, atunci familia va fi lovită de o nenorocire. Dacă nu, terciul era mâncat de toţi membrii familiei. Dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuare cerul este senin, atunci se spune că va fi o recoltă bogata. În ziua de 14 ianuarie, grădinarii scutură bine pomii fructiferi, deoarece se crede că sfântul Vasile îi va proteja de viermi şi alte insecte. De asemenea, în ajunul sfântului Vasile, toată lumea ghiceşte: bătrânii – pentru viaţă, fetele tinere – pentru miri, mamele – pentru sănătatea şi soarta copiilor. În ziua sfântului Vasile, tinerii merg din casă în casă şi cer dulciuri, dar şi alte bucate, pe care le mânâncă împreună.

În România, un milion de credincioşi sărbătoresc Anul Nou pe vechi

Printre cei care sărbătoresc Anul Nou pe vechi se numără şi sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii din România, precum şi pentru ortodocşii pe stil vechi. România are peste 1 milion de credincioşi pe stil vechi care, după 1989, şi-au construit 130 de biserici, schituri şi mănăstiri. În satele sucevene cu ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii, merg pe la casele oamenilor, unde sunt şi poftiţi în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. În comunităţile de ruşi se păstrează obiceiul de a prepara mâncăruri speciale: clătite cu brânză şi carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat umplute cu carne tocată. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele. Comunităţile de ruşi lipoveni au ajuns în Moldova şi în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei iniţiate de Ţarul Petru cel Mare şi de Patriarhul Nikon al Rusiei. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în 1654 şi a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane au fost prigoniţi (întemniţaţi, arşi pe rug), mulţi alegând calea exodului. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi din România şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Peste 142 de milioane de ruşi vor sărbători Crăciunul pe 7 ianuarie

Dacă catolicii şi majoritatea bisericilor ortodoxe au sărbătorit Crăciunul după calendarul Gregorian, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, atunci Biserica Ortodoxă Rusă şi alte câteva biserici ortodoxe din întreaga lume celebrează Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului, conform calendarului Iulian, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Astfel, circa 142 de milioane de credincioşi ortodocşi din Rusia vor sărbători pe 6 ianuarie Ajunul Crăciunului, care în limba rusă se numeşte „Socelnik”. În judeţul Constanţa, potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică, locuiesc circa 4000 de credincioşi de rit vechi, dintre care peste 3500 sunt ruşi lipoveni. Revenind la sărbătoarea „Socelnik”, menţionăm că aceasta
este o zi de post sever, care cheamă creştinii să se pregătească pentru ziua marii sărbători a Crăciunului, care începe pe 7 ianuarie. Ruşii pregătesc „Socivo” - o mâncare de ritual, gătită din grâu fiert sau orez. Această mâncare se pregăteşte pentru pomenirea mucenicilor sau creştinilor trecuţi în nefiinţă şi aminteşte credincioşilor despre fapta lui Hristos. În Ajunul Crăciunului, credincioşii ruşi împodobesc casa cu crenguţe de brad, pregătesc mâncăruri gustoase. În ce priveşte sărbătorirea Naşterii Domnului, momentul liturgic cel mai important este mesa din noaptea Crăciunului din 24 spre 25 decembrie şi slujbele care au loc în ziua Crăciunului. „La diferite popoare există diverse tradiţii de celebrare a Naşterii lui Hristos. De obicei, la catolicii din Rusia aceste tradiţii sunt slave, iar multe dintre ele seamănă cu tradiţiile Bisericii Ortodoxe. Între altele, se ţine postul din ajunul Crăciunului. Este vorba de masa de Crăciun alcătuită din produse de post şi din peşte, urările cu ocazia Naşterii lui Hristos, oferirea de cadouri şi desigur de Moş Crăciun, în ortodoxia rusă Nikolai Ugodnik, care aduce copiilor şi celor în vârstă cadouri”, spune preotul Igor Kovalevski. Conform tradiţiei, patriarhul Moscova şi al Întregii Rusii, Kirill, va transmite o urare de felicitare creştinilor europeni, iar unii preoţi ortodocşi vor participa în bisericile catolice ale ţării la slujbele de Crăciun. „Noi avem valori de bază comune şi aceeaşi confesiune. Tocmai de aceea noi întodeauna îi felicităm pe ceilalţi creştini cu ocazia Crăciunului şi ne bucurăm de sărbătoarea lor. Noi toţi suntem creştini, iar această sărbătoare are o mare însemnătate, deoarece ea subliniază importanţa istoriei salvării neamului omenesc, care s-a realizat aici, pe Pământ, mulţumită lui Iisus Hristos şi Naşterii Sale”, menţionează Patriarhia din Moscova. În Biserica rusă, Crăciunul este cea de-a doua sărbătoare creştină, ca importanţă, după Învierea Domnului. Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu bisericile autonome din cadrul sau, inclusiv cea ucraineană, a menşinut vechiul calendar, calendarul iulian sau aşa-numitul stil vechi, şi dupa ce, la începutul anilor '20 ai secolului trecut, alte biserici ortodoxe au trecut la calendarul gregorian. (N.BACIU)

Aproape 600 de copii din Constanţa primesc alocaţii în străinătate

Constănţenii care lucrează legal în statele membre ale Uniunii Europene şi care au plecat însoţiţi şi de copiii lor, au transferat în străinătate şi dreptul celor mici la alocaţie de stat. Potrivit detelor furnizate cotidianului „Replica” de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, numărul copiilor constănţeni care primesc alocaţii de la statele unde lucrează părinţii lor legal este de 567. Cei mai mulţi solicitări de alocaţie de stat pentru copii sunt pentru Germania, 137 de copii, unde alocaţia este de 154 de euro lunar. pentu Italia au cerut alocaţie 158 de copii de la malul mării. În această ţară, alocaţia lunară are următoarele cuantumuri: pentru un venit familial de până la 12.712,50 euro pe an, alocaţia lunară este de 137,5 euro/familie în cazul unei familii cu doi părinţi şi un copil, 258,33 euro/ familie pentru doi părinţi şi doi copii şi 375 euro / familie în cazul unei familii compuse din cinci persoane (doi părinţi şi trei copii). Pentru Norvregia au cerut alocaţie 149 de copii constănţeni. În această ţară, alocaţia de stat se acordă până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 26 de ani, în cazul copiilor care urmează studiile, şi până la 21 de ani în cazul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Suma lunară este se acordă în funcţie de vârstă: între 0-3 ani este 105.40 euro, 3-10 ani – 112.70 euro, 10-19 ani - 130.90 euro şi 19- 26 ani - 152.70 euro. Pentru Irlanda, Ungaria şi Finlanda, de la începutul anului 2010 au existat câte o singură solicitare de alocaţie de stat. În acetse ţări alocaţia nu este mai mică de 150 de euro lunar.

În România, copiii până la 18 ani primesc lunar 10 euro
În România, deocamdată alocaţia pentru copii se acordă până la 18 ani sau până la terminarea liceului şi este deocamdată de 42 de lei (aproximativ 10 euro). Se acordă tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor.

Cele cinci creşe din Constanţa, luate cu asalt de mămici

Perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului va fi redusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame, fără să fie afectată valoarea indemnizaţiei, a anunţat primul ministru Emil Boc. Partea bună este aceea că respectivele modificări nu vor afecta beneficiarii actuali. Potrivit premierului, mamele care se vor întoarce la muncă vor primi o primă de 500 de lei sau vor putea opta pentru concediu fără plată pentru următorul an. În aceste condiţii creşele se vor confrunta cu o avalanşă de cereri de înscriere. Situaţia nu este pe roz nici la Constanţa, unde funcţionează în prezent cinci creşe. În acest an au fost înscrişi 400 de copii, în condiţiile în care sunt doar 370 de locuri. Alte peste 1.000 de cereri au rămas nesoluţionate. „Mamele au intrat în alertă şi deja avem sute de cereri depuse pentru anul viitor. În aceste condiţii, la creşa 5 vom crea încă 40 de locuri”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, directorul Serviciului Public Administrare Creşe (SPAC) Constanţa, Cezara Dima. Pe lângă lipsa de spaţii, creşele duc lipsă de personal. Nu de puţine ori, educatoarele rămân peste program pentru a ajuta asistentele şi îngrijitoarele. „Să rămână o singură persoană cu peste 20 de copii, de la ora 14.00 până la ora 18.00, înseamnă ridicat din pătuţ, îmbrăcat din pijamale în haine de casă, de joacă, schimbat scutece sau pus la oliţe, apoi dat masa de ora 16.00. Sunt mulţi copii de 1 an, 1 an şi un pic. Deşi programul educatoarelor este de la 8.00 la 12.00, ele stau până la ora 13.30 şi ajută personalul din creşă. Chiar dacă suplimentăm la creşa 5 alte 40 de locuri, nu avem personal, pentru că posturile sunt blocate”, a mai precizat Cezara Dima. În creşe se pot înscrie copii cu vârste cuprinse între şase luni şi trei ani. Mama copilului trebuie să aducă la Administraţia creşelor un act care să dovedească faptul că are un loc de muncă şi, prin urmare, nu se poate ocupa de creşterea şi educarea celui mic pe perioada zilei. De asemenea, aceeaşi cerere o pot completa şi mamele care urmează cursurile unei facultăţi. Cele cinci creşe din municipiul Constanţa care funcţionează cu program de zi sunt: creşa nr. 1 situată pe str. Adamclisi, creşa nr 2 situată pe Aleea Mălinului, creşa nr. 5 de pe Mimozelor, creşa nr 13 de pe str. Pelicanului şi creşa nr. 18 situată pe Aleea Cutezătorilor. (Nicoleta BACIU)

Pe modelul tot păţitu-i priceput, O constănţeană sfătuieşte pe toată lumea să-şi păstreze chitanţele

După ce a simţit pe pielea ei cum e să fii considerată restanţeieră, deşi şi-a achitat dările către bugetul local, o constănţeancă îi sfătuieşte pe toţi vecinii şi cunoscuţii săi să păstreze cu grijă orice chitanţă sau bon pe care le primeşte. „Zilele acestea, mai exact luni, 29 noiembrie, am fost la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Atelierilor ca să plătesc taxa de habitat pentru anul 2010. Dar funcţionara s-a uitat în calculator şi mi-a zis că am de plătit suma de 174 de lei din anul 2008, pe care nu am achitat-o. Eu i-am comunicat că am plătit taxa pe 2008 şi am întrebat-o cum puteam plăti taxa pe 2009 dacă nu a aveam plătită şi pe anul anterior, care apare ca restanţă?”, ne-a povestit Maria Lefter. Femeia a venit acasa, unde a răscolit toate chitanţele pe care le păstrează cu grijă şi a găsit-o şi pe cea buclucaşă, unde scria negru pe alb că pe data de 18.01.2008 Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local a încasat suma de 174 de lei. „Cu această chitanţă am fost ieri, 30 decembrie, la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Sulmonei. I-am explicat funcţionarei că luni nu am putut plăti taxa pe habitat pentru că apar cu o sumă restantă pe anul 2008. Funcţionara s-a uita peste hârtii şi a recunoscut vina colegii sale. Şi am plătit doar taxa pe habitat pentru anul 2010. Am întrebat-o pe funcţionară ce s-ar fi întâmplat dacă nu păstram chitanţa. Mi-a răspuns că trebuia să plătesc! Şi tocmai recunoscuse că o colegă de-a ei a greşit”, a mai spus Maria Lefter. De partea cealaltă, reprezentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local susţin că asemenea greşeli nu sunt posibibile. „Astfel de situaţii nu s-au ivit în activitatea practică a isntituţiei noastre, dar dacă ar exista am lua măsuriimediate pentruremediarea eventualelor erori în baza de date, prin sesizarea acestora producătorului soft-ului, orice greşeală care ar decurge din produsul furnizat fiindu-i imputabilă inclusiv din punct de vedere material”, au declarat, pentru cotidianul „Replica”, reperentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local. (Nicoleta BACIU)

SC RAJA a semnat un împurumut de de 200 milioane de euro cu BERD

Societatea RAJA SA Constanţa a semnat, marţi, contractul de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin care se susţine finanţarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”. „Este vorba despre un împrumut de 200 de milioane de euro. Proiectul care se va derula până în anul 2015 este foarte important prin faptul că este unic în România prin mărimea şi amploarea lui. Iar beneficiar nu este doar unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa, ci şi din Ialomiţa. Investiţii cuprinse în acest ambiţios proiect vor dezvolta şi moderniza infrastructura de utilităţi publice la nivelul celor două judeţe, având în vedere realizarea următoarelor obiective: extinderea cu 301 kilometri şi reabilitarea a 24 kilometri de canalizare; dotarea a 20 de aglomerări cu sistem de colectare şi epurare a apei uzate; extinderea conductelor de descărcare a 54 de kilometri şi reabilitarea a 7 kilometri din reţeua aflată în folosinţă; construirea a 6 staţii de epurare şi a 40 de staţii de pompare a apei uzate, plus multe alte investiţii extrem de importante pentru fiecare localitate în parte. În urma implementării proiectului, peste 6.000 de gospodării vor fi racordate la reţeaua de apă potabilă”, a declarat Felix Stroe, directorul RAJA. Jean-Patrick Marquet, reprezentantul BERD, a precizat că de 15 ani între instituţia pe care o reprezintă şi RAJA există o colaborare frumoasă şi fructuoasă. „Îmi face plăcere să mă aflu la Constana, pentru că de 15 ani avem o colaborare frumoasă. Dumneavoastră oferiţi servicii de calitatea care sunt bine manageriate. Azi începe un capitol nou în viaţa companiei. Veţi demara un proiect de investiţii mare. La rândul nostru suntem fericiţi că suntem implicaţi în el”, a subliniat Jean-Patrick Marquet. Şi viceambasadorul Ambasadei SUA, Keith Kirkham, a avut de spus doar cuvinte de laudă despre patreneriatul cu RAJA SA. „Apreciem eforturile Constanţei de a accesa cu succes fonduri de la UE şi BERD. Noi avem planuri mari cu RAJA pentru anul viitor”, a menţionar reprezentantul ambasadei SUA. a mai adăugat Kirkham. De la ceremonia de semnare a împrumutului nu au lipsit autorităţile locale şi judeţene, precum şi o bună parte a primarilor din judeţ. Printre cei prezenţi au fost: primarul Radu Mazăre, viceprimarul Gabi Stan, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, vicepreşedintele CJC, Cristinel Dragomir, senatorul Nicolae Moga, deputatul Cristina Dumitrache, precum şi mai mulţi primari din judeţ: Claudiu Tusac, Mariana Mircea, Mariana Gâju, Valer Mureşan, Cristian Cârjaliu, Dumitru Chiru, Dumitru Bocai.

Mazăre şi Constantinescu sugezează guvernanţilor să ia exempu de la RAJA

Preşedintele Consiliului Judeţen, Nicuşor Constantinescu, a ţinut să precizeze că reprezentanţii guvernului ar trebui să ia exemplu de la RAJA în atragerea banilor. „Când am venit în fruntea CJC, în anul 2004, 80% din sistemul de apă şi canalizare al Constanţei era distrus, echipamentele erau depăşite, iar calitatea apei - foarte proastă. De atunci, în fiecare an fost derulate o serie de proiecte, pentru ca azi să demarăm cea mai mare investiţie din România. Nu înţeleg de ce guvernul nu face acelaşi lucru? De ce Guvernul nu foloseşte bani europeni? BERD a fost creată anume în acest scop. Sper că Guvernul va lua acest model cu finaţare BERD şi va face acelaşi lucru pentru autorităţile din celelalte regiuni ale ţării. De asemenea, trebuie să pomenim şi meritul pe care fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemischi l-a avut pentru definitivarea acestei investiţii, pentru că a scos proiectul la suprafaţă de acolo de unde era ascuns”, a precizat Nicuşor Constantinescu. De această investiţie s-a arătat bucuros şi primarul Radu Mazăre. „Dumneavoastră reuşiţi să aduceţi pe praful acesta, în România, aproape un sfert de milion de euro. La asta trebuie să se gândească şi cei din Guvern, care în loc să aducă bani în ţară, îi ia din salarii”, a menţionat Radu Mazăre.

Ambasadorul Norvegiei, Qystein Hovdkinn, in vizita la Ovidius

Ambasadorul Norvegiei în România, Qystein Hovdkinn, a participat, ieri, la prezentarea unui proiect desfăşurat sub coordonarea Asociaţiei de Protejare a Omului şi Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume (ECOM) şi finanţat de statul norvegian. „Proiectul este ceva nou nu doar pentru România şi ci la nivel comunitar. Am investit 400 de mii de euro în acest proiect, deoarece credem că rezultatele vor fi de scucces. Vom spirjini proiectul timp de doi ani şi apoi vom vedea ce se va mai întâmpla. Facem acest gest în semn de solidaritate cu România, care este o ţară în transformare. În aceleaşi timp sperăm la dezvoltarea unei cooperări între companiile din România şi Norvegia”, a precizat Ambasadorul Qystein Hovdkinn. Excelenţa sa a avut o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Ecom la Universitatea „Ovidius”, care l-au informat cu privire la stadiul de realizare al proiectui, susţinut financiar printr-un grant oferit de Programul Norvegian de Cooperare cu România/ Norway Grants. „Prin acest proiect vrem să facem ceva util pentru societate. În urma cercetării ştiinţifice vrem să obţinem din rezidurile de alge şi nămol, care ne creează probleme, un nutrient ecologic, care va fi folosit în agricultură. Anual avem până la 40 de mii de tone de două biomase care rămân nevalorificate: algele şi nămolul rezidual rezultat la staţiile de tratare a apelor. De aceea, credem că produsul pe care îl vom obţine va fi cu până la 40% mai ieftin decât cele de pe piaţă, ţinând cont de faptul că cele două biomase sunt gratuite. Am vorbit şi cu producătorii care sunt încântaţi de acest program şi care vor să ne fie parteneri. Noi vrem să continuăm proiectul, nu ne dorim să-l transformăm în unul de sertar. După ce vom obţine produsul, vom face şi o staţie-pilot la Constanţa, mai ales că avem şi sprijinul autorităţilor locale”, a precizat Maria Năstac, coordonatorul proiectului. Potrivit ei, produsul a fost brevetat. „Acest proiect ar putea rezolva şi problema algelor marine care creează atât de multe inconveniente turismului estival de pe litoralul românesc, şi nu numai. Spre exemplu, în anul 2009 am avut 35.000 tone de alge pe litoral, iar în 2010 – 20.000 de tone”, a precizat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Apele Române.