Craciun fericit!!!!

Deschide usa crestine si lasa spiritul Craciunului sa intre in casa! Deschide-ti inima si lasa bucuria si implinirea sa intre in suflet! Deschide larg bratele si imbratisarea ta calda, vorba bunà si gandul curat sà fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi! Fie ca iubirea, intelepciunea,increderea si genorozitatea sa va calazeasca pasii in noul an!!! LA MULTI ANI!!!!

Esti mereu in sufletele noastre

Azi, tatal meu, ILie Rotaru, ar fi implinit 62 de ani...

De patru ani nu mai este langa noi...dar esti in tot ce facem, in tot ce gadim.

Draga TATA!

Ai fi fost mandru de mine, ca incerc să continui meseria Ta, ai fi fost mandru de Tania, ca a avut mereu grija de a doua casa a Ta, ai fi fost mandru de David si Daria care sunt elevi in clasa I ... Ai fi fost mandru de Mama ca a ramas sa-ti tina locul..

Te iubim, ne lipsesti...

As da 10 ani din viata numai ca sa te revad!!!!

Mioase a toamna...

iar vine ...ea! toamna! de cand o astepet! cu mirosul amar de crizantema, care imi amiteste de copilaria mea. maria sa, TOAMNA!!!

Ruşii sărbătoresc Anul nou pe stil vechi pe 14 ianarie

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi. Anterior această zi cădea pe 31 ianuarie şi se numea Vassiliev deni ( ziua sfântului Vasile). Anul Nou pe vechi este un fenomen istoric rar, o sărbătoare suplimentară, care a rezultat din schimbarea epocilor. În anul 1699, ţarul rus Petru I a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat în Ruisa calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de calendarul Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918. Mai târziu, bolşevicii au adoptat decretul „Cu privire la introducerea în Republica Rusă a calendarului Gregorian”, preupunând că ruşii vor ţine sărbătorile potrivit acestuia. Însă după destrămarea Uniunii Sovietice, atât locuitorii din Rusia, cât şi cei din Republica Moldova, Armenia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Uzbekistan (circa 40% din populaţie), Georgia, dar şi slavii din fostele ţări socialiste (Serbia şi Muntenegru) continuă şi la această oră să sărbătorească Anul Nou după cele două calendare: Julian şi Gregorian. Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, locuitorii acestot ţări îşi permit să continuie sărbătoarea preferată. Anul Nou pe Vechi îmbină tradiţiile ortodoxe cu obiceiurile laice. Potrivit tradiţiilor creştin-ortodoxe în ajunul Anului Nou se sărbătoreşte sfântul Vasile. De aceea, masa de sărbătoare este plină de bucate tradiţionale. În această zi, este preparată şi servită mâncare din carne de porc, deoarece sfântul Vasile era considerat ocrototorul porcilor. Timp de o săptămână, familiile avute ţineau pe masă capul unui porc. De asemenea, există şi un şir de superstiţii legate de această sărbătoare. În această zi, se fierbe un terci. Dacă acesta se umflă şi iese din oală, atunci familia va fi lovită de o nenorocire. Dacă nu, terciul era mâncat de toţi membrii familiei. Dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuare cerul este senin, atunci se spune că va fi o recoltă bogata. În ziua de 14 ianuarie, grădinarii scutură bine pomii fructiferi, deoarece se crede că sfântul Vasile îi va proteja de viermi şi alte insecte. De asemenea, în ajunul sfântului Vasile, toată lumea ghiceşte: bătrânii – pentru viaţă, fetele tinere – pentru miri, mamele – pentru sănătatea şi soarta copiilor. În ziua sfântului Vasile, tinerii merg din casă în casă şi cer dulciuri, dar şi alte bucate, pe care le mânâncă împreună.

În România, un milion de credincioşi sărbătoresc Anul Nou pe vechi

Printre cei care sărbătoresc Anul Nou pe vechi se numără şi sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii din România, precum şi pentru ortodocşii pe stil vechi. România are peste 1 milion de credincioşi pe stil vechi care, după 1989, şi-au construit 130 de biserici, schituri şi mănăstiri. În satele sucevene cu ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii, merg pe la casele oamenilor, unde sunt şi poftiţi în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. În comunităţile de ruşi se păstrează obiceiul de a prepara mâncăruri speciale: clătite cu brânză şi carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat umplute cu carne tocată. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele. Comunităţile de ruşi lipoveni au ajuns în Moldova şi în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei iniţiate de Ţarul Petru cel Mare şi de Patriarhul Nikon al Rusiei. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în 1654 şi a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane au fost prigoniţi (întemniţaţi, arşi pe rug), mulţi alegând calea exodului. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi din România şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Peste 142 de milioane de ruşi vor sărbători Crăciunul pe 7 ianuarie

Dacă catolicii şi majoritatea bisericilor ortodoxe au sărbătorit Crăciunul după calendarul Gregorian, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, atunci Biserica Ortodoxă Rusă şi alte câteva biserici ortodoxe din întreaga lume celebrează Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului, conform calendarului Iulian, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Astfel, circa 142 de milioane de credincioşi ortodocşi din Rusia vor sărbători pe 6 ianuarie Ajunul Crăciunului, care în limba rusă se numeşte „Socelnik”. În judeţul Constanţa, potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică, locuiesc circa 4000 de credincioşi de rit vechi, dintre care peste 3500 sunt ruşi lipoveni. Revenind la sărbătoarea „Socelnik”, menţionăm că aceasta
este o zi de post sever, care cheamă creştinii să se pregătească pentru ziua marii sărbători a Crăciunului, care începe pe 7 ianuarie. Ruşii pregătesc „Socivo” - o mâncare de ritual, gătită din grâu fiert sau orez. Această mâncare se pregăteşte pentru pomenirea mucenicilor sau creştinilor trecuţi în nefiinţă şi aminteşte credincioşilor despre fapta lui Hristos. În Ajunul Crăciunului, credincioşii ruşi împodobesc casa cu crenguţe de brad, pregătesc mâncăruri gustoase. În ce priveşte sărbătorirea Naşterii Domnului, momentul liturgic cel mai important este mesa din noaptea Crăciunului din 24 spre 25 decembrie şi slujbele care au loc în ziua Crăciunului. „La diferite popoare există diverse tradiţii de celebrare a Naşterii lui Hristos. De obicei, la catolicii din Rusia aceste tradiţii sunt slave, iar multe dintre ele seamănă cu tradiţiile Bisericii Ortodoxe. Între altele, se ţine postul din ajunul Crăciunului. Este vorba de masa de Crăciun alcătuită din produse de post şi din peşte, urările cu ocazia Naşterii lui Hristos, oferirea de cadouri şi desigur de Moş Crăciun, în ortodoxia rusă Nikolai Ugodnik, care aduce copiilor şi celor în vârstă cadouri”, spune preotul Igor Kovalevski. Conform tradiţiei, patriarhul Moscova şi al Întregii Rusii, Kirill, va transmite o urare de felicitare creştinilor europeni, iar unii preoţi ortodocşi vor participa în bisericile catolice ale ţării la slujbele de Crăciun. „Noi avem valori de bază comune şi aceeaşi confesiune. Tocmai de aceea noi întodeauna îi felicităm pe ceilalţi creştini cu ocazia Crăciunului şi ne bucurăm de sărbătoarea lor. Noi toţi suntem creştini, iar această sărbătoare are o mare însemnătate, deoarece ea subliniază importanţa istoriei salvării neamului omenesc, care s-a realizat aici, pe Pământ, mulţumită lui Iisus Hristos şi Naşterii Sale”, menţionează Patriarhia din Moscova. În Biserica rusă, Crăciunul este cea de-a doua sărbătoare creştină, ca importanţă, după Învierea Domnului. Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu bisericile autonome din cadrul sau, inclusiv cea ucraineană, a menşinut vechiul calendar, calendarul iulian sau aşa-numitul stil vechi, şi dupa ce, la începutul anilor '20 ai secolului trecut, alte biserici ortodoxe au trecut la calendarul gregorian. (N.BACIU)

Aproape 600 de copii din Constanţa primesc alocaţii în străinătate

Constănţenii care lucrează legal în statele membre ale Uniunii Europene şi care au plecat însoţiţi şi de copiii lor, au transferat în străinătate şi dreptul celor mici la alocaţie de stat. Potrivit detelor furnizate cotidianului „Replica” de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, numărul copiilor constănţeni care primesc alocaţii de la statele unde lucrează părinţii lor legal este de 567. Cei mai mulţi solicitări de alocaţie de stat pentru copii sunt pentru Germania, 137 de copii, unde alocaţia este de 154 de euro lunar. pentu Italia au cerut alocaţie 158 de copii de la malul mării. În această ţară, alocaţia lunară are următoarele cuantumuri: pentru un venit familial de până la 12.712,50 euro pe an, alocaţia lunară este de 137,5 euro/familie în cazul unei familii cu doi părinţi şi un copil, 258,33 euro/ familie pentru doi părinţi şi doi copii şi 375 euro / familie în cazul unei familii compuse din cinci persoane (doi părinţi şi trei copii). Pentru Norvregia au cerut alocaţie 149 de copii constănţeni. În această ţară, alocaţia de stat se acordă până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 26 de ani, în cazul copiilor care urmează studiile, şi până la 21 de ani în cazul celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Suma lunară este se acordă în funcţie de vârstă: între 0-3 ani este 105.40 euro, 3-10 ani – 112.70 euro, 10-19 ani - 130.90 euro şi 19- 26 ani - 152.70 euro. Pentru Irlanda, Ungaria şi Finlanda, de la începutul anului 2010 au existat câte o singură solicitare de alocaţie de stat. În acetse ţări alocaţia nu este mai mică de 150 de euro lunar.

În România, copiii până la 18 ani primesc lunar 10 euro
În România, deocamdată alocaţia pentru copii se acordă până la 18 ani sau până la terminarea liceului şi este deocamdată de 42 de lei (aproximativ 10 euro). Se acordă tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor.

Cele cinci creşe din Constanţa, luate cu asalt de mămici

Perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului va fi redusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame, fără să fie afectată valoarea indemnizaţiei, a anunţat primul ministru Emil Boc. Partea bună este aceea că respectivele modificări nu vor afecta beneficiarii actuali. Potrivit premierului, mamele care se vor întoarce la muncă vor primi o primă de 500 de lei sau vor putea opta pentru concediu fără plată pentru următorul an. În aceste condiţii creşele se vor confrunta cu o avalanşă de cereri de înscriere. Situaţia nu este pe roz nici la Constanţa, unde funcţionează în prezent cinci creşe. În acest an au fost înscrişi 400 de copii, în condiţiile în care sunt doar 370 de locuri. Alte peste 1.000 de cereri au rămas nesoluţionate. „Mamele au intrat în alertă şi deja avem sute de cereri depuse pentru anul viitor. În aceste condiţii, la creşa 5 vom crea încă 40 de locuri”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, directorul Serviciului Public Administrare Creşe (SPAC) Constanţa, Cezara Dima. Pe lângă lipsa de spaţii, creşele duc lipsă de personal. Nu de puţine ori, educatoarele rămân peste program pentru a ajuta asistentele şi îngrijitoarele. „Să rămână o singură persoană cu peste 20 de copii, de la ora 14.00 până la ora 18.00, înseamnă ridicat din pătuţ, îmbrăcat din pijamale în haine de casă, de joacă, schimbat scutece sau pus la oliţe, apoi dat masa de ora 16.00. Sunt mulţi copii de 1 an, 1 an şi un pic. Deşi programul educatoarelor este de la 8.00 la 12.00, ele stau până la ora 13.30 şi ajută personalul din creşă. Chiar dacă suplimentăm la creşa 5 alte 40 de locuri, nu avem personal, pentru că posturile sunt blocate”, a mai precizat Cezara Dima. În creşe se pot înscrie copii cu vârste cuprinse între şase luni şi trei ani. Mama copilului trebuie să aducă la Administraţia creşelor un act care să dovedească faptul că are un loc de muncă şi, prin urmare, nu se poate ocupa de creşterea şi educarea celui mic pe perioada zilei. De asemenea, aceeaşi cerere o pot completa şi mamele care urmează cursurile unei facultăţi. Cele cinci creşe din municipiul Constanţa care funcţionează cu program de zi sunt: creşa nr. 1 situată pe str. Adamclisi, creşa nr 2 situată pe Aleea Mălinului, creşa nr. 5 de pe Mimozelor, creşa nr 13 de pe str. Pelicanului şi creşa nr. 18 situată pe Aleea Cutezătorilor. (Nicoleta BACIU)

Pe modelul tot păţitu-i priceput, O constănţeană sfătuieşte pe toată lumea să-şi păstreze chitanţele

După ce a simţit pe pielea ei cum e să fii considerată restanţeieră, deşi şi-a achitat dările către bugetul local, o constănţeancă îi sfătuieşte pe toţi vecinii şi cunoscuţii săi să păstreze cu grijă orice chitanţă sau bon pe care le primeşte. „Zilele acestea, mai exact luni, 29 noiembrie, am fost la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Atelierilor ca să plătesc taxa de habitat pentru anul 2010. Dar funcţionara s-a uitat în calculator şi mi-a zis că am de plătit suma de 174 de lei din anul 2008, pe care nu am achitat-o. Eu i-am comunicat că am plătit taxa pe 2008 şi am întrebat-o cum puteam plăti taxa pe 2009 dacă nu a aveam plătită şi pe anul anterior, care apare ca restanţă?”, ne-a povestit Maria Lefter. Femeia a venit acasa, unde a răscolit toate chitanţele pe care le păstrează cu grijă şi a găsit-o şi pe cea buclucaşă, unde scria negru pe alb că pe data de 18.01.2008 Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local a încasat suma de 174 de lei. „Cu această chitanţă am fost ieri, 30 decembrie, la Serviciul de Taxe şi Impozite de pe strada Sulmonei. I-am explicat funcţionarei că luni nu am putut plăti taxa pe habitat pentru că apar cu o sumă restantă pe anul 2008. Funcţionara s-a uita peste hârtii şi a recunoscut vina colegii sale. Şi am plătit doar taxa pe habitat pentru anul 2010. Am întrebat-o pe funcţionară ce s-ar fi întâmplat dacă nu păstram chitanţa. Mi-a răspuns că trebuia să plătesc! Şi tocmai recunoscuse că o colegă de-a ei a greşit”, a mai spus Maria Lefter. De partea cealaltă, reprezentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local susţin că asemenea greşeli nu sunt posibibile. „Astfel de situaţii nu s-au ivit în activitatea practică a isntituţiei noastre, dar dacă ar exista am lua măsuriimediate pentruremediarea eventualelor erori în baza de date, prin sesizarea acestora producătorului soft-ului, orice greşeală care ar decurge din produsul furnizat fiindu-i imputabilă inclusiv din punct de vedere material”, au declarat, pentru cotidianul „Replica”, reperentanţii Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local. (Nicoleta BACIU)

SC RAJA a semnat un împurumut de de 200 milioane de euro cu BERD

Societatea RAJA SA Constanţa a semnat, marţi, contractul de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin care se susţine finanţarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”. „Este vorba despre un împrumut de 200 de milioane de euro. Proiectul care se va derula până în anul 2015 este foarte important prin faptul că este unic în România prin mărimea şi amploarea lui. Iar beneficiar nu este doar unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa, ci şi din Ialomiţa. Investiţii cuprinse în acest ambiţios proiect vor dezvolta şi moderniza infrastructura de utilităţi publice la nivelul celor două judeţe, având în vedere realizarea următoarelor obiective: extinderea cu 301 kilometri şi reabilitarea a 24 kilometri de canalizare; dotarea a 20 de aglomerări cu sistem de colectare şi epurare a apei uzate; extinderea conductelor de descărcare a 54 de kilometri şi reabilitarea a 7 kilometri din reţeua aflată în folosinţă; construirea a 6 staţii de epurare şi a 40 de staţii de pompare a apei uzate, plus multe alte investiţii extrem de importante pentru fiecare localitate în parte. În urma implementării proiectului, peste 6.000 de gospodării vor fi racordate la reţeaua de apă potabilă”, a declarat Felix Stroe, directorul RAJA. Jean-Patrick Marquet, reprezentantul BERD, a precizat că de 15 ani între instituţia pe care o reprezintă şi RAJA există o colaborare frumoasă şi fructuoasă. „Îmi face plăcere să mă aflu la Constana, pentru că de 15 ani avem o colaborare frumoasă. Dumneavoastră oferiţi servicii de calitatea care sunt bine manageriate. Azi începe un capitol nou în viaţa companiei. Veţi demara un proiect de investiţii mare. La rândul nostru suntem fericiţi că suntem implicaţi în el”, a subliniat Jean-Patrick Marquet. Şi viceambasadorul Ambasadei SUA, Keith Kirkham, a avut de spus doar cuvinte de laudă despre patreneriatul cu RAJA SA. „Apreciem eforturile Constanţei de a accesa cu succes fonduri de la UE şi BERD. Noi avem planuri mari cu RAJA pentru anul viitor”, a menţionar reprezentantul ambasadei SUA. a mai adăugat Kirkham. De la ceremonia de semnare a împrumutului nu au lipsit autorităţile locale şi judeţene, precum şi o bună parte a primarilor din judeţ. Printre cei prezenţi au fost: primarul Radu Mazăre, viceprimarul Gabi Stan, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, vicepreşedintele CJC, Cristinel Dragomir, senatorul Nicolae Moga, deputatul Cristina Dumitrache, precum şi mai mulţi primari din judeţ: Claudiu Tusac, Mariana Mircea, Mariana Gâju, Valer Mureşan, Cristian Cârjaliu, Dumitru Chiru, Dumitru Bocai.

Mazăre şi Constantinescu sugezează guvernanţilor să ia exempu de la RAJA

Preşedintele Consiliului Judeţen, Nicuşor Constantinescu, a ţinut să precizeze că reprezentanţii guvernului ar trebui să ia exemplu de la RAJA în atragerea banilor. „Când am venit în fruntea CJC, în anul 2004, 80% din sistemul de apă şi canalizare al Constanţei era distrus, echipamentele erau depăşite, iar calitatea apei - foarte proastă. De atunci, în fiecare an fost derulate o serie de proiecte, pentru ca azi să demarăm cea mai mare investiţie din România. Nu înţeleg de ce guvernul nu face acelaşi lucru? De ce Guvernul nu foloseşte bani europeni? BERD a fost creată anume în acest scop. Sper că Guvernul va lua acest model cu finaţare BERD şi va face acelaşi lucru pentru autorităţile din celelalte regiuni ale ţării. De asemenea, trebuie să pomenim şi meritul pe care fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemischi l-a avut pentru definitivarea acestei investiţii, pentru că a scos proiectul la suprafaţă de acolo de unde era ascuns”, a precizat Nicuşor Constantinescu. De această investiţie s-a arătat bucuros şi primarul Radu Mazăre. „Dumneavoastră reuşiţi să aduceţi pe praful acesta, în România, aproape un sfert de milion de euro. La asta trebuie să se gândească şi cei din Guvern, care în loc să aducă bani în ţară, îi ia din salarii”, a menţionat Radu Mazăre.

Ambasadorul Norvegiei, Qystein Hovdkinn, in vizita la Ovidius

Ambasadorul Norvegiei în România, Qystein Hovdkinn, a participat, ieri, la prezentarea unui proiect desfăşurat sub coordonarea Asociaţiei de Protejare a Omului şi Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume (ECOM) şi finanţat de statul norvegian. „Proiectul este ceva nou nu doar pentru România şi ci la nivel comunitar. Am investit 400 de mii de euro în acest proiect, deoarece credem că rezultatele vor fi de scucces. Vom spirjini proiectul timp de doi ani şi apoi vom vedea ce se va mai întâmpla. Facem acest gest în semn de solidaritate cu România, care este o ţară în transformare. În aceleaşi timp sperăm la dezvoltarea unei cooperări între companiile din România şi Norvegia”, a precizat Ambasadorul Qystein Hovdkinn. Excelenţa sa a avut o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Ecom la Universitatea „Ovidius”, care l-au informat cu privire la stadiul de realizare al proiectui, susţinut financiar printr-un grant oferit de Programul Norvegian de Cooperare cu România/ Norway Grants. „Prin acest proiect vrem să facem ceva util pentru societate. În urma cercetării ştiinţifice vrem să obţinem din rezidurile de alge şi nămol, care ne creează probleme, un nutrient ecologic, care va fi folosit în agricultură. Anual avem până la 40 de mii de tone de două biomase care rămân nevalorificate: algele şi nămolul rezidual rezultat la staţiile de tratare a apelor. De aceea, credem că produsul pe care îl vom obţine va fi cu până la 40% mai ieftin decât cele de pe piaţă, ţinând cont de faptul că cele două biomase sunt gratuite. Am vorbit şi cu producătorii care sunt încântaţi de acest program şi care vor să ne fie parteneri. Noi vrem să continuăm proiectul, nu ne dorim să-l transformăm în unul de sertar. După ce vom obţine produsul, vom face şi o staţie-pilot la Constanţa, mai ales că avem şi sprijinul autorităţilor locale”, a precizat Maria Năstac, coordonatorul proiectului. Potrivit ei, produsul a fost brevetat. „Acest proiect ar putea rezolva şi problema algelor marine care creează atât de multe inconveniente turismului estival de pe litoralul românesc, şi nu numai. Spre exemplu, în anul 2009 am avut 35.000 tone de alge pe litoral, iar în 2010 – 20.000 de tone”, a precizat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Apele Române.

Univeristatea Tomis, masă rotundă privind calitatea educaţiei

Universitatea „Tomis” a organizat, sâmbătă, la hotelul Iaki, din satţiunea Mamaia, o masă rotundă cu tema „Management educaţional economic performant în contextul standardelor Uniunii Euponene”, la care au participat mai multe cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar constănţen. „Este un prim contact cu profesorii din învăţământul preuniversitar, pe care vrem să-l transformăm în parteneriate durabile şi cu rezultate frumoase. Vrem să vedem cum putem îmbunătăţi calitatea actului instructiv-educativ”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, rectorul universităţii „Tomis”, profesorul Paul Bocănete. Potrivit acestuia, absolvenţii de liceu sunt din ce în ce mai slab pregătiţi, de aceea s-a fpcută sinţită nevoia unui dialog permanent cu profesorii din învăţământul preuniversitar. Universitatea „Tomis” este cea mai tânără instituţie de învăţământ universitar din Constanţa. „Acum trei ani am început cu o facultate: Administrarea afacerilor, care este singura de acest fel în Constanţa. La ora actuală, universitatea are 3 facultăţi: Economia Comerţului, Turismului, Serviciilor şi Managementul Calităţii; Adminsistrarea Afacerilor şi Finanţe; Bănci, Contabilitate, la care învaţă 500 de studenţi. De la anul viitor, sper să reuşim să primim autorizaţie pentru o nouă facultate, şi anume Comunicare şi Relaţii Publice”, a menţionat rectorul universităţii „Tomis”. (N.B.)

Zi decisivă peste Prut Moldovenii au votat pentru viitorul european al ţării şi pentru libertate

Ieri, 28 noiembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, în cadrul cărora a fost aleasă noua componenţă a Parlamentului - organul reprezentativ suprem al poporului şi unică autoritate legislativă a statului. Alegerile de ieri au fost cea de-a VII-ea competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991.

Alegerile parlamentare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proporţional absolut, întregul teritoriul al ţării constituind o singură circumscripţie electorală naţională în urmau să fie aleţi cei 101 de deputaţi. Spre deosebire de alegerile din 29 iulie 2009, în care au concurat 8 candidaţi electorali, la aceste alegeri sunt înscrişi pe listele de vot 39 de concurenţi electorali, dintre care 20 – partide şi 19 independenţi. Pentru a fi reprezentate în Parlament, partidele politice trebuie să obţină cel puţin 4 la sută din voturile valabil exprimate. În cazul independenţilor, pragul electoral este de doar doi la sută din numărul voturilor valabil exprimate. Redistribuirea voturilor candidaţilor care nu au trecut pragul electoral se va face în mod egal. Alegerile sunt considerate valabile şi legale dacă la urne se prezintă mai mult de o treime din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale şi dacă nu se constată încălcări ale legii care să influenţeze rezultatele votului. Scrutinul parlamentar moldovenesc a fost monitorizat de 594 observatori naţionali şi 3.554 internaţionali. Cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare şi-au putut exerca dreptul electoral la 75 de secţii de votare care au fost deschise peste hotare: 35 de secţii – în incintele misiunilor diplomatice, iar altele 40 - în afara lor. Respectiv, în Italia au fost deschise 16 secţii, în România - 8; în SUA - 8; în Rusia - 4; în Spania, Franţa şi Ucraina - câte 3. Republica Moldova, cu o frontieră de 33.700 de kilometri pătraţi, are o populaţie de 4,3 milioane de locuitori dintre care 64 la sută moldoveni (etnie română), 14 la sută ucraineni, 13 la sută ruşi şi 3,5 la suta găgăuzi (turci de religie ortodoxă). Din numărul total de populaţie, 2.451.781 de cetăţeni ai R. Moldova sunt incluşi în listele electorale.

La Constanţa, cetăţenii R.Moldova au votat la Universitatea „Ovidius”
Pentru prima dată cetăţenii Republicii Moldova au putut vota la Constanţa, unde în cantina universităţii „Ovidius” a fost deschis biroul electoral nr. 354. „Este prima dată când în Constanţa se organizează un asemenea birou pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astăzi (ieri – n.r.) au loc alegeri parlamentare. Sunt alegeri importante pentru viitorul ţării noastre, pentru că partidul majoritar îşi va alege preşedintele ţării. Până la ora 21.00 au votat 477 de oameni din cei 600 de cetăţeni ai Republicii Moldova existenţi în Constanţa. Nu au fost înregistrate incidente, în afară de fapul că unii tineri grăbiţi s-au prezentat la vot fără paşapoarte, motiv pentru care nu le-a permis să voteze”, a a declarat, pentru „Replica”, Sergiu Odainic, preşedintele Biroului Electoral nr. 354. „Am votat pentru viitorul Republicii Moldova, care sper va fi unul mult mai bun pentru popor. Votul meu a fost pentru libertate”, a precizat, pentru cotidianul „Replica”, Elena, care este studentă la Constanţa.

Şpagă electorală în R. Moldova: de la seminţe şi galoşi, până la tractoare şi televizoare
Imaginaţia partidelor nu are limită atunci când vine vorba de pomeni electorale - de la seminţe, galoşi, halate şi până la tractoare, pluguri şi televizoare, alegătorul din R. Moldova a putut găsi de toate în oferta campaniei pentru legislative. Observatorii naţionali au constatat zeci de cazuri când candidaţii au împărţit bani, cadouri şi ajutoare umanitare, pentru a-şi ademeni alegătorii. Spre exemplu, Partidul Democrat a distribuit deodorante şi seminţe de morcov, pătrunjel, haine, creme de corp şi conserve bătrânilor. Partidul Liberal a organizat tombole cu dispozitive USB Flash Drive, ciubote, galoşi, şampanie, hârleţe şi sape. Şi social-democraţii au organizat o tombolă în reţeaua cinematografelor Patria, care aparţine liderului PSD, Victor Selin. Extragerea va avea loc la 4 decembrie, iar câştigătorii se vor alege cu diverse premii, inclusiv cu un abonament anual de frecventare gratuită a cinematografelor. Mai inventivi au fost liberal-democraţii: la o nuntă reprezentanţii PLDM au înmânat tinerilor însurăţei un televizor. Într-o altă localitate, primarul a oferit tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani în ajunul alegerilor sacoşe, calendare, pixuri cu inscripţia PLDM. Alianţa Moldova Noastră a oferit Colegiului Agro-Industrial din Ungheni un tractor, un plug şi o semănătoare. Comuniştii au înzestrat două grădiniţe din raionul Orhei cu câte un televizor şi un DVD player. Şi pentru ca micuţii să nu se plictisească, le-au dăruit şi două CD-uri cu filme - unul despre PCRM, iar altul despre inundaţiile din lunca Prutului.

Oameni potriviţi la locul potrivit Militarii de la Serviciul de Descarcerare salvează an de an vieţi omeneşti

Meseria de pompier este una grea, dar care aduce foarte multe satisfacţii, spun pompierii din cadrul Serviciului de Descarcerare, care au prima tangenţă cu victimele accidentelor teribile. Militarii au poveşti triste, dar şi frumoase, în care sute de vieţi umane au fost salavate de la moarte. Cineva trebuie să o facă şi pe asta, iar tinerii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” sunt pregătiţi psihic şi fizic pentru orice. Bogdan Covalciuc are 42 de ani şi de 20 de ani lucrează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. „Am început să lucrez ca pompier la 21 de ani. Primii 10 ani i-am lucrat la stingeri, ca şef gardă de intervenţii. În ultimi 10 ani lucrez pe maşina de descarcerare”, ne-a povestit Bodgan Covalciuc, care este şi şeful de echipă din cadrul Serviciului de descarcerare. Despre munca sa de zi cu zi vorbeşte cu multă pasiune şi dăruire. „Toate intervenţiile la care am participat au fost importante, fie că a fost vorba despre accidente rutiere, salvări de la înălţime sau de la înec. Printre cele care m-au impresionat mult sunt accidentul petrecut la Cheia, pe data de 1 mai (accidentul de pe DJ 222, pe sectorul de drum ce leagă Cheia de Grădina, cu cinci victime – n.r.), accidentul de la Fabrica de Cretă din Murfatlar (în luna august, un muncitor a fost strivit de un dispozitiv de concasare a cărbunelui – n.r.), accidentul de la Poarta Albă (când în urma ciocnicii unui microbuz cu un tir au rezultat 10 victime – n.r.)”, mai spune militarul. Cei care au ajuns astăzi să facă această meserie s-au triat în timp. Nu toată lumea poate să facă această activitate. „Nu ai timp să-şi fie frică, chiar dacă vezi mult sânge sau răni garve. Trebuie să acţionezi imediat, să iei decizii la moment. La început a fost mai greu, dar acum m-am obişnuit. Iar satisfacţia că ai salvat vieţi omeneşti este mult mai mare decât imaginile groaznice pe care le vedem în timpul intervenţiei”, ne-a dezvăluit Bogdan. Cu toate că a salvat sute de vieţi, în cei 10 ani de când lucrează pe descarcerare, doar o singură persoană i-a mulţimit. „Cumnatul unui bărbat pe care l-am scos din autoturisnul pe care urcase un autobuz m-a căutat şi mi-a mulţimit. Dar eu sunt mulţumit şi împăcat atunci când pun capul pe pernă”, mai spune şeful de echipă descarcerare.

Şi-a văzut 11 prieteni morţi în accidentul de la Tuzla

Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, are 29 de ani, şi lucrează de trei ani la descarcerare. „Am lucrat mai mulţi ani în marină, în abordaje maritime, iar acum trei ani am venit la pompieri. Când am mers la accidentul aviatic de la Tuzla (iulie, 2010 – n.r.), 11 dintre victime erau foştii mei colegi de la scafandri, iar unul dintre ei îmi era şi văr. Am avut un sentiment ciudat când i-am văzut pe toţi decedaţi, apoi mi-am revenit şi am continuat intervenţia. Nu ai de ales. Deciziile şi acţiunile noastre sunt contra cronometru”, ne-a destăinuit Dan Ştefan. Când eşti bine pregătit te aduni repede şi iei deciziile „la rece”. „Meseria noastră e ca un puzzle, intervenţiile noastre nu sunt la fel. De fiecare dată este ceva nou, iar noi trebuie să acţionăm corect şi să nu dăm greş”, a mai subliniat Bogdan Covalciuc.

Dacă ar lua-o de la capăt, tot pompieri s-ar face
Bodgan Covalciuc susţine că nu el a ales meseria de pompieri, ci ea l-a ales pe el. „În armată am nimerit la pompieri şi mi-a plăcut mult. A fost mâna sorţii, cred. Dacă ar fi să-mi pot alege altă meserie, tot pompier m-aş face. Este o meserie frumoasă”, ne-a mai relatat Bogdan. Despre timpul său liber, povesteţte că şi-l dedică în totalitate familiei. „Soţia lucrează şi ea în cadrul ISU. Am doi copii cuminţi şi frumoşi: băiatul este student la Arhitectură, iar fata este elevă la liceul de Telecomunicaţii”, ne-a declarat, cu mândrie, Bodgan Covalciuc. Colegul său, Dan Ştefan Rotaru, este pasionat de scufundări şi motocicletă. „Îmi plac provocările, de aceea sunt pasionat de scufundări şi motocicletă. De fapt şi meseria de pompier nu poţi să o faci fără pasiune”, ne-a mai povestit Dan Ştefan.