joi, 4 noiembrie 2010

Corespendenta dragilior mei părinţi. Erau tineri şi atât de îndgrădostiţi...

EL (ILIE), plecat in nefiinta in 2008
Veronica, auzi ! Te iubesc! Eşti a mea! A mea!A mea!
Din nou scriu pentru tine. Din nou inima-mi palpită de emoţie, din nou gîndu-mi se grăbeşte spre Veronica mea. Sunt singur. Dar in inimă te am pe tine, draga mea. Te strîng tare la piept. Te simt aproape, aproape. Eşti lăngă mine, înţelegi Veronica, lîngă mine. Eşti atît de scumpă mie. Niciodată nu aş vrea sa te pierd. Auzi! Niciodată! Şi o să-ţi rămîn credincios pana la urmă. Doar pe tine o să te iubesc. Doar pe tine, Veronica! Te tine şi pe nimeni alta. A mea eşti! A mea!

EA (VERONICA)
Scumpule, fii altul! Nu mă face sa-mi fac griji, să-mi apară diferite gînduri, la care nici nu ar trebui noi 2 să ne gîndim. Bine? Sunt Verona ta, pentu totdeauna.

EL
Abia m-am despărţit de Veronica, încă o simt alături. Şi mi-e dragă, dragă. Te iubesc doar pe tine, Veronica. A mea eşti! Asa e?!

EA
Ilie, de ce nu-mi scrii mai departe în acest caieţel? Ştii, odată mi-ai zis ca o să termini caieţelul acesta dedicate mie. Dar tu, dragul meu, nici nu-ţi mai aminteşti de el. M-ai lăsat în voia sorţii. Ştii că ori de cate ori îl deschid îmi apar amintirile. Cît de fericiţi eram cîndva, dar, acum, uităm de dragostea noastra, de ce? Nu stiu! Candva erai altul, îţi găseai timp, fie cît de puţin, şi pentru mine. Dar acum… Stau în casă cu puişorul acesta micuţ şi drăguţ şi mă gîndesc la tine, la scumpul meu soţ. Dar el, de ce oare s-a schimbat, poate că nu mă mai iubeşte ca înainte? Spune-mi! O să ştiu şi o să-mi fie mai uşor sau mai greu, nu ştiu. Şi chiar dacă nu mai mai iubeşti atît de mult ca înainte, atunci gîndeşte-te la fetiţa noastră, iubeşte-o mult…ea nu e vinovată. Simt între noi unele schimbari, parcă ne-am teme să ne apropiem unul de altul, de ce? De ce? Te întreb pe tine ILUŞĂL!!! Pe tine te înţeleg, poate îţi pare rău că ţi-ai legat viaţa cu mine. Spune-mi, nu mă lăsa să mă gîndesc la diferite gînduri, să-mi apăra aceste lacrimi sărate pe obraji. Poate nu am dreptate, spune-mi. Verona, a ta.

EA
Şi iar nu mi-ai răspuns la aceste ganduri chinuitoare, de ce? De ce?

EL
De mult nu am scris în acest caieţel. Dar, frunzărindu-l azi, am hotărît din nou să aştern acele gînduri şi sentimente pe care inima mea le nuteşte pentru cele două fetiţe dragi mie – Veronica şi Nicoleta, pe care le iubesc atît de mult. Acum mă aflu departe de voi. Dar cît de multi îmi este dor de voi! De scumpele mele fetiţe. De Kolcic şi Veronel! Recitind însemnările făcute mai devreme, amintirile m-au copleşit şi m-au făcut sa fiu mai sensibil la toate retrăirile pe care inima şi sufletul meu le poartă pentru cele mai scumpe, iubite, dorite fetiţe al mele, frumuşelele mele – Veronica şi Nicoleta.(4.10.1975).

EL
Azi îmi imaginez clar acele clipe cînd eram cei mai fericiţi. Dar şi de acum înainte o să fim iaraşi fericiti. Eu nu vreau, întelegi!, nu vreau să ne certăm, căci cearta nimic nu dă. Nu ar trebui să fim atît de suparăciosi, iuţi la ceartă. Trebuie să ne schimbăm această metodă. Ce bine e între noi, cînd glumim, rîdem, ne sărutăm, ne jucăm cu Coletuţa. Îmi pare că atunci suntem cei mai fericiţi. Şi viaţa noastră este plină de voie bună. Căci numai o viaţă plină de soare, o viaţă senină aş vrea să avem noi. Nimeni şi nimic să nu ne încurce. Noi 3, mica noastră familie, să ne-o construim. Să-o facem frumoasă! Senină! De azi înainte eu nu o să mai fiu atît de supărăcios. Dar eu nici nu sunt supărăcios. Dacă ai observat, eu tot timpul iertam toate şi nu mă supăr. Doar atunci cînd nu mai pot răbda, adică cînd nu te pot împăca, eu mă fac într-o ureche, crezînd că în felul acesta te voi face să fii mai veselă, să uiţi de supărare. Dacă nu ar fi toate aceste nebunii ale noastre, toate ar fi bune. Veronica! Schimbă-te şi tu! Nu te mai supăra atît de repede! Bine?! Eu îţi promit că mai mult nu o să mă supăr pe tine. O să fac totul ce vei zice tu! Tot timpul o să fiu de accord cu tine. Şi tu să faci la fel. Şi împreună o să creştem o floricică, cea mai frumoasă şi scumpă floare, draga noastra Nicoletina. (5.10.1975.)

EL
Doar cîteva zile au trecut de cînd mă aflu la Chişinău. Dar îmi este atît de dor de voi. Aş vrea să vă văd, să vă sărut, să mă joc cu voi. Să fim împreună. Să fim cei mai veseli şi fericiţi. Ziua, de la 8.30 şi pînă la 15.30 am lecţii. Fiind la lecţii, vă scriu cîte ceva şi vouă, căci dorul ce-mi umple inima este mare. In orice clipă, moment aş vrea să fiu lîngă voi, dragele mele fetiţe. Cînd îmi amintesc că eu aici sunt singur, mă cuprinde o tristeţe atît de mare! Cîte aş da ca să fiu in clipa aceasta lîngă voi, scumpele mele fetiţe, Veronica şi Nicoletuţa. Este bine, aşa e?! Cînd untem toţi alături. Nimic nu ne împiedică să facem ceea ce vrem. Şi nu ne temem de nimeni şi nimic. Dor suntem 3 şi putem să ne apărăm în orice clipă. DA, Nicoleta! (6.10.1975).

EL
Ce faceţi voi acum? Vă este dor de mine? Cum aţi petrecut ziua de duminică? Ce aţi făcut? Nicoleta nu întreabă de tata? Ce i-ai spus tu? Eu, duminicşă, am stat în hotel, am privit televizorul şi m-am gîndit la voi, v-am scris în acest caieţel. Dragele mele. Veronel şi Nicoleta. Mi-e dor de voi. Mi-e tare dor! Numai şi numai la voi mă gîndesc! La Veronel şi Nicoleta! La voi, căci vă iubesc cel mai mult. Imi sunteţi cele mai dragi, scumpe, iubite, dorite, frumoase fiinţe. Vă iubesc, vă sarut!(7.10.1975)

EL
Din nou îmi aştern gîndurile şi sentimentele în acest zodiac. Acum cînd sunt departe de voi, mi se face dor de a vă vedea pe voi scumpele mele, Veronica şi Nicoletina. Cît e de greu să suporţi trecerea monotonă a vremii, atunci cînd te afli departe de omul drag, de fetiţele mele dragi, de scumpele mele Veronica şi dragalasa noastar floricică, Nicoleta. Mi-e dor de voi. Vreau să fiu lîngă voi. Auziţi?! De-ar trece mai repede luna asta, că m-am săturat să fiu singur. Vreau să fiu cu voi, să vă sărut, să ne plimbăm cu Nicoleta noastră cea scumpă. Dar tu ce zici, Veronel?(7.10.1975).

EL
Scriu din nou pentru voi. Scriu din îndemnul inimii. Scriu celor mai dragi fetiţe, Veronel şi Nicoletuţa. Ce faceţi voi acum? Tot timpul mă gîndesc la voi. Îmi este tare dor de voi, scumpele mele. M-am săturat de Chişnăul ăsta. Vreau acasă, la voi. Imi este tare dor de voi. Vă iubesc cel mai mult doar pe voi, scumpele mele fetişcane. O să vin acasă şi niciodată nu o să vă supăr. O să vă ascult, o să fac totul ce ziceti voi, dragele mele. Degrabă ne vom duce cu totii la nord. Vom pertece şi acolo cătve zile. Voi ce ziceţi? Ştiţi ceva! Vă iubesc numai pe voi. Îmi sunteţi cele mai dragi şi mai scumpe. Vă sărut de multe ori.
(8.10.1975).

EL
Au trecut deja nouă zile de cînd ma aflu la Chişinău. Nouă zile de cînd nu v-am văzut. Aş vrea ca timpul rămas să treacă cît se poate de repede. E atît de greu să fii singur departe de fiinţele dragi. Veronica şi Nicoletina. Vom fi iarăşi împreună. Vom fi cei mai fericiţi. Nimeni nu ne va împiedica să fim cea mai fericită familie. Asa e, dragele mele? (9.10.1975).

EL
Azi pentru noi,mica noastră familie, e o sărbătoare. Doar e ziua de naştere a tăticului, a soţului. Scumpele mele! Ştiu că în această zi vă veţi stărui să-mi faceţi un cadou. Vă mulţumesc foarte frumos pentru cadoul vostru. Dar pentru mine cel mai mare şi frumos cadou este că voi sunteţi ale mele, că noi cu toţii ne iubim şi cu toţii suntem fericiţi.Veseli să fim toata viaţa şi să ne bucurăm de scumpa noastra Nicoletuţa, doar ea e tot ce avem noi mai scump, mai drag, mai frumos. E cea mai frumoasă floare a noastră. Veronica şi Coletuţa! Vă mulţumesc de cadoul şi felicitările pe care mi le aduceţi în acestă zi. (10.10.1975)

EL
Ma urmareste mereu gîndul să scriu o poezie. O poezie în care să fremăte dragostea, în care răurile să arate trăirile şi năzuinţele mele. Poezia pe care aă vrea să o scriu, aş vrea să prezinte chipul drag al clei mai gragi pentru mine – Veronica. Citind-o, în faţa ochilor, să te văd pe tine şi pe micuţa noastră, Nicoletuţa.
M-am straduit mult, dar, nefiind născut poet, mă strădui ca sentimentele să mi le exprim prin dragostea mea cea mare, ce o prot pentru voi, scumpere mele, Veronica şi Nicoletuţa.Dragostea, pe care o post eu pentru voi, e mare. Pentru mine, voi sunteţi cele mai frumoase, dragi, mîndre şi iubite! Nici nu-mi pot imagina viaţa mea fără voi. Îmi sunteţi cele mai dragi! Vă iubesc! Cît e de greu atunci cînd suntem departe unul de altul!te cuprinde durerea si cazi intr-un pessimism adînc. Îţi pare că timpul trece încet. Dar cît de mult te bucuri, cînd în faţa ochilor, fie şi imaginar, apare chipul drag al soţiei tale şi al fiicuţei!!! Inima ţi se umple de bucurie şi ai vrea chiar în momentul acela să fii alaturi de aleasa inimii tale, să te afli în îmbrăţişarea ei, să o acoperi cu mii de sărutari pe scumpa Veronica și Nicoletuţa. Să fiu numai cu voi, să ne plimbăm împreună, să împărtăşim bucuriile şi necazurile noastre. Să ne împărtăşim acea mare dragoste, pe care o purtăm unul pentru altul. Iar împreună, mămica şi tăticul, să o iubească pe drăgplaşa Nicoletuţă. Citind azi acela pagini scrise de tine, Veronica, am hotărăt să-ţi dau un răspuns din inimă. Scumpa mea! Eu nu m-am schimbat de loc.Am rămas acelaşi , aşa cum m-ai ştiut tu în cele mai frumoase clipe ale noastre. Nicidecum nu am devenit rece la acele sentimente, pe care tu le porţi pentru mine. Eu, ca şi înainte, te iubesc pe tine şi numai pe tine. NICIODATA NU O SA TE SCHIMB PE ALTA. Nu m-am gîndit şi nici nu mă găndesc şi nu mă voi gîndi niciodată la faptul că nu o să te mai iubesc. Nicicînd nu o să se întîmple asta. Noi doar ne-am căsătorit din dragoste. Noi doar ne iubim şi ne vom iubi. Aşa e?! Nimeni nu trebuie să sufere. Şi nici nu o să sufere. Doar că noi, de acum înainte nu o să mai căutam ceartă. Chiar dacă cite o dată ne facem prostuţi şi jucăm teatru. Dar şi asta nu trebuie să fie prezentă în viaţa noastră. Viaţa trebuie să ne fie plină numai de fericire, lumină şi veselie. Aşa că nicodată să nut e gîndeşti că inima mea e rece. Nu! Eu vă iubesc cu acelaşi foc ca în primele zile ale vieţii noastre. Să ne bucurăm că am ştiut a ne găsi unul pe altul. Îţi aminteşti de ziua cea de aprile cînd ne-am întîlnit? După ce te-am cunoscut, nu puteam să-mi găsesc locul. Înaintea ochilor erai doar tu. Apoi au urmat întîlnirile noastre, nevinovatele sărutari, Şi apoi, mama ce bataie! Vai, ce rău am mai păţit-o noi… Apoi cererea în căsătorie. Mi-amintesc acele cuvinte , pe care mi le-au spus părinţii “Dragostea nu e un măr, dincare muşti şi il arunci. Odată ce v-aţi hotărît să vă uniţi inimile, să fie pentru toată viaţa!” Aceasta a fost binecuvîntarea noastră. Cununia noastră.Eram cei mai fericiţi. Peste tot eram împreună. Dar eu şi tu. Noi amîndoi. Tineri îndrăgostiţi. Cît de mult ne-am bucurat atunci cînd pe lume a apărut cea mai scumpă floricică a vieşii noastre – Nicoletina. Îmi amintesc cum o luam în braţe, iar ea se uita şi nu înţelegea nimic. Eram atît de fericiţi! Doar în familia noastră a apărut Nicoleta – cea mai drăgălaşă fetiţă!
Îmi amintesc de multe ori de multe ori de ziua, cînd lăsîndu-te acasă cu Coletuţa bolnavă m-am grăbit să plec la nord. Nu ştiu ce m-a împins să fac pasul acesta. Atunci nu m-am gîndit la aşa ceva. Dar mă simt vinovat , vinovat în faţa voastră, scumpele mele. Acum cînd mă găndesc la faptul acela, inima mi se umple de jale şi durere pentru voi. Cum de am putut eu să fac aşa ceva? Cum de-am putut să vă las âi să plec?Am procedat foatre, foarte nedrept. O să mă căiesc o viaţă întreagă. Scumpele mele.Voi iertaţi-mi acel pas, pe care l-am făcut greşit. Aşa ceva nu o să se repete nicodată. O să fac tot ce ziceţi voi. Bine?! Iertaţi-mi greşeala, iubitele mele.Veronel şi Coletuţa. Mă mustră atît de mult conştiinţa. Cît de rău am procedat duminică. Sunt cel mai vinovat.Mă doare inima, cînd mă găndesc căt de tare v-am suparat. Parcă dracul m-a făcut să fiu atît de prost, să fac atîtea nebunii. Doamne! Oare de ce se întîmpla aşa lucruri în viaţa noastră?De ce? Cu ce noi am păcătuit în faţa lumii? Nu mai doresc ca în viaţa noastră să se întîmple asa ceva.
Nu! Nu! La fel nu doresc nici să spun, nici să fac, dar, din pacate, aşa lucruri au loc. Vreau ca de azi înainte să mă tin de cuvînt. Draga mea Veronico! Atunci cînd tu nu vorbeşti cu mine ori te superi, parcă m-aş afla în altă lume. Înnebunesc, ştii de ce?! De aceea ca eu te iubesc nespus de mult, şi nu doresc ca tu să te superi pe mine şi să nu-mi vorbeşti. Scumpa mea! Hai să nu mai facem aşa lucruri! Să trăim în linişte şi pace, să avem o viaţă plină de iubire şi voie bună. Eu jur că de azi înainte, 20.10.1975, nu o să mai fac lucruri rele. Niciodată. Auzi! Niciodată! Jur! Jur pe viaţa noastră! Cînd scriu aceste rînduri e seară, ora 20.00, stau în cameră şi vă scriu vouă, Veronicăi şi Nicoletuţei, cele mai dragi fetiţe. Am am avut colocviu. Am venit la hotel la ora 18.00, m-am dus şi am mîncat şi acum vă scriu vouă. Veronica! Atît de mult mi-e ciudă pe mine. Îmi vine să-mi dau ce ceva în cap. Mereu mă găndesc la purtarea mea de duminciă. Da, am fost un laş, un adevărat om rău. De ce oare am făcut eu toate acele nebunii? Probabil m-a îndemnat aghiuţă, adică tulburelul. Îmi imaginez şi mi se strînge inima de durere cînd mă găndesc cite ai suferit draga mea. Dar asta m-ai mult nu o să se întîmple. Auzi! Nu o să se repede niciodată. Acum scriu şi mă gîndesc la voi. Parcă vă văd, pe tine şi Nicoleta, cum staţi la cald, vă jucaţi, vă gîndiţi la mine. Nicoleta, cred că, face marafele de-ale ei, iar tu te uiţi cu bucurie la floricica noastră. Sau poate întreaba de mine, iar tu îi spui că tata e la Chişinău şi degrabă o să vie. Aş vra chiar în clipa asta să vin acasă. M-am săturat pînă peste cap de oraş şi singurătate. Vreau să fim împreună, să ne ajutăm unul pe altul, să ne păzim unul pe altul. Şi, principalul, să nun e certăm niciodată. Mereu să fim fericiţi, veseli, voioşi. S-o creştem pe Nicoleta. Să ne iubim cu foc! Să ne sărutăm mult, mult! (21. 10.1975).

EL
Dragile mele Veronica şi Nicoleta!
Vă scriu o scriosrică. Aşa mi s-a făcut un dor de voi, că în momentul acesta, cînd mă aflu singur în cameră, aş veni la voi, la scimpele mele.
Ce mai faceţi voi acum? Eu m-am săturat de seminarul acesta. Facem lecţii de la 9 pînă la 18 şi tot timpul trebuie să scriem. Mi-i lehamete. Dar, gîndindu-mă la voi, la Veronelul şi Nicoleta mea, uit de greutăţi şi devin foarte vesel, scumpele mele.
În cameră e frig, iar eu, fiind cu gîndul la voi, mă încălzesc. Dragele mele, puice! Cît de mult aş vrea să fiu lîngă voi, să vă mîngîi, să vă sărut pe amîndouă. Vin eu mîine acasă şi tptul o să fie bine. Aşa e Nicoleta şi Veronel?! Pe lîngă mine şi tine a mai apărut un mugurel. E Nicoleta noastră, pe care noi o iubim aşa cum ne iubim noi şi o vom creşte ca pe o floare. Să fie cea mai frumoasă. Eu voi avea grijă de voi amîndouă, iar voi amîndouă veţi avea grijă de mine. Şi o să-nenţelegem destul de bine. Doar suntem o familie străns unită. Asa e!!!


EL
Sunt acum la lecţie. Săturîndu-mă de ascultat, am hotărît să vă scriu ceva vouă, să mai stau de vorbă cu voi prin intermediul acestui carneţel. De cînd mă aflu aici, m-am săturat de singurătatea asta. Nu mai doresc să mă aflu departe de voi. Atît e de greu fără Veronica şi Nicoleta mea. Vreau la voi. Am mai susţinut un colocviu. Vreau scumpele mele să vin acasă cît mai repede. Să fiu lîngă voi. De acum lecţiile sau terminat. Mîine, 23, avem întîlnire cu preşedintele, vineri nu avem nimic, iar sîmbătă – examen. Eu l-am propus să susţinem examenul vineri, şi sîmbătă să vin acasă, iar dacă nu nu e posibil asta, o să vin acasă sîmbătă după masă. Atît de mult m-am săturat de oraş, de plictiseala de aici. Cît de bine e lîngă voi, lîngă Veronica, soţia mea scumpă, şi Nicoleta, drăgălaşa şi frumoasa noastră fetiţă. Să fim împreună, să ne jucăm, să ne îmbrăţişăm, să ne sărutăm, să ne plimbăm. Ce faceţi voi acum? Nicoleta stă cu mama, iat tu eşti la muncă. Cît de fericit e omul cînd ştie că, venind seara de la lucru, acasă îl aşteaptă cu multă bucurie soţia, fiica, soţul. Cît de multe necazuri nu ai avea, cît de greu nu ti-ar fi pe suflet, cînd în vezi pe oamenii dragi, parcă devii şi tu mai vesel, zîmbeşti, te joci cu ei. Veronica şi Nicoleta, iertaţi-mă că v-am supărat, vă rog frumos. Eu atît de mult mă bucur pentru voi. Îmi pare că sunt cel mai fericit om de pe pămînt. Doar le am pe cele mai frumoase fetiţe, Veronica şi Nicoleta. Cît de bine îmi pare că anume tu, VERONICA, eşti scumpa mea soţie, că anume cu tie, eu mă simt cel mai fericit om depe pămînt. Şi noi amîndoi o avem pe Koletuţa, care în timpul de faţă(să nu fie de deochi) este cea mai frumoasă, veselă şi geşteaptă. Ştie atît de multe. Este atît de drăgplaşă. Iubitele mele! Sunt cel mai fericit cu voi! Vă iubesc din tot sufletul şi din toată inima!Toată viata o să vă iubesc! Doare pe voi! Numai pe voi! Pe voi!(22.10.1975).

EL
Scriu şi azi cîte ceva. A mai rămas o zi şi termin cu Chişinăul, cu singurătatea. De acum vom fi împreună, mica noastră familie – ROTARU. Seara vom vorbi, ne vom juca cu Nicoleta, ne vom duc la plimbare, vom fi fericiţi. Atît de mult vreau să vin acasă. Să fiu lîngă voi! Mă doare inima cînd mă gîndesc cît de rău am procedat atunci. Scumpele mele fetiţe! Îmi este dor de voi! Vreau ca tot timpul să fim împreună. Nu o să mă mai duc nicăieri de lîngă voi, nu-mi trebuie nimeni şi nimic, decît voi! Doar voi sunteţi ale mele. Şi nu vreau să vă pierd niciodată, auziţi!NICIODATĂ! NICIODATĂ!

„…..Veronica, Nicoleta
Două fete frumuşele
Şi-amîndouă ale mele.
…Cele mai drăguţe
Cele scumpuşoare
Ştiţi voi cine-s oare?!
Veronica şi Nicoleta.
..Aştept cu nerăbdare ora
Cînd o să ne-ntîlnim.
Cînd din nou o să vorbim de dragoste
Şi o să ne sărutăm..
Şi amîndoi o vom sărută pe Nicoleta…”(23.10.1975)


„Prieten drag sau Doar pe tine „

Din atîtea fete, întîlnite-n cale
Te-am ales doar pe tine.
Orice eu nu aş face
Şi oriunde nu as fi
Eu te văd doar pe tine!
În inima-mi ferice
Şi îm seninu-mi suflet
Eu te port doar pe tine.
Toată viaţa aş vrea
Să rămîn doar cu tine.
Sunt atît de fericit atunci
Cînd te văd doar pe tine!
(24.10.1975)


EL
Acum încep să scriu din nou cîteva rînduri fugare. Le scriu pentru Veronica mea. Clipele cand sunt singur, cînd nu esti lîngă mine, cînd eu sunt undeva departe, mă fac să te apropii şi mai mult de mine. Îmi esti atît de dragă, Şi pe zi ce trece imi devii tot mai apropiată, tot mai scumpă. Veronica! Noi amîndoi am format o celulă unică, noi amîndoi suntem unul şi acealşi.. E suficient ca cineva doar să pomenească de tine, că imi şi apari în fata ochilor, draga mea! Şi dacă uneori iţi place să joci teatru, dacă doreşti să rîzi de mine, dacă mai păstrezi unele secrete, totuşi eu te iubesc foarte mult. Doar pe tine!

EL
Şi iarăşi scriu în această agendă numele drag – Verona, Veronica, Verona mea!!! În orice clipă gîndurile îmi sunt la tine, în tot ce fac, în tot ce gîndesc, te văd mereu, esti lîngă mine, Veronica mea! Şi orice nu ai yice tu, orice nu ai căuta să afli, eu întotdeauna o să spun că tu şi numai tu eşti a mea. A mea, Verona!!!

EL
Cred în fericirea noastră, cred în fidelitatea şi trăinicia sentimentelor noastre, cred în tine Veronica, nu cred în despărşiri, nu cred în laşitate, în fals,eu cred doar în tine, Veronica mea!

Spre tine-mi grăbeşte pasul din nou
Spre tine mi-am îndreptat eu gîndul şi crezul
Spre tine, Verona
Că eşti doar a mea
Întelegi? A mea!!!

EL
Scriu doar pentru tine, Veronica!
Mi-am amintit iarăşi de tine, mi-e dor de tine, aş vrea să fii alături de mine. Îmi eşti atît de scumpă, draga mea soţie. Mi-e dor, mi-e tare dor de tine, Veronica mea. Simt parcă nu-mi ajunge ceva, parcă-s cuprins de un nostalgic sentiment.Dar nu a rămas mult timp şi iar vom fi împreună…

Ţie..

Ţin minte noaptea în care mi-ai dat ca amintire o stea din Carul Mare.
„E steaua mea, ai zis atunci încet
E steau inimi-mi ferice
E steaua
Ce ţi-o dau eu ţie în dar!!!”
Şi steaua ta o port la inimă mereu.
Ea-mi este călăuză-nsoşitoare
Ea-mi este cea mai dragă
Căci teaua asta nu eşti decît tu
Tu, dragă…

Un sunet de telefon…

Alo, m-auziti?
Vă vorbeşte tovarăşul…
Cum?vă rog, repetaşi
Da, da!
O să vin!
Cînd?
Chiar azi!..
Alo! Vă ascult!
Vorbiţi-mi mai mult,
Căci tare aş vrea
Sa vă ascult
Să vă ascult….


EL

De cîte ori îl recitesc pe Eminescu, tot de atîtea ori, floarea albastră îmi aminteşte că tu eşti a mea, că nimeni nu o să se amestice în viaţa noastră. Aşa e?
În orice zi, în orice ceas
Spre tine pasu-mi se grăbeşte
Căci mereu pe tine eu te văd doar
Pe tine te văd
Veronica mea!
Eu nu cred în nimic, ci doar în noi, în prietenia şi dragostea noastră.
Dar tu?

EA
Dragul meu! Eu o să fiu mereu alături de tine. Sunt atît de fericită cu tine! Îmi vine să spun la toata lumea ca tu eşti doar al meu. Nu crec în nimeni, doar în tine, doar în tine….Veronica ta.

EL
Erai atunci cea mai frumoasă şi veselă, aşa cum eşti acum.
Dar atunci erai mireasă…

EL
Cît de dulci sunt amintirile bătăilor de inimă, cît de învăpăiate-s săruturile tinereţii înfloritoare! Amintirille bîtăilor de inimă te cuprinde în acea clipă, cînd, fiind undeva departe, departe, îţi aminteşti de Ea, de sărutările pline de farmec ale vieţii, ale celor pe care noi le numim CREDINŢĂ, DEVOTAMENT, DRAGOSTE!!!

ТЕБЕ
Покланюсь тебе
Потаму что ты неприметна
И чиста
В то же время и красивая
Покланюсь тебе. Милая....
БЕЗ ТЕБЯ ЖИЗНЬ МОЯ ПУСТА....


Да полнота! Вы же видите что я циганка. Хотите я вам нагодаю? Слышали ли вы когда нибудь о Кармен? Это я!!
….cuvinte spuse cu un simplism atît de natural, încît fără să vrei ţi-o imaginezi în faţa ochilor pe EA, ţi-o imaginezi şi n-ai vrea să te desparţi nicicînd de ea, ai vrea s-o ai mereu în faţa ochilor pe ţiganca sufletului tău.
S-ar părea că aceste două file au rămas din întămplare curate, precum inmaculata noastră viaţă care e atăt de nevinovată. …
Urmează să le scriem împreună….noi3.


Frumoşii ani

Dormeam…De odată în vis am vazut-o pe ea. Stăteam culcat în camera mea, cînd o văzui întrînd. Avea un păr bogat şi era îmbrăcată în rochie albă. Parcă de mireasă. Chipul ei parcă îmi otrăvise privirea. Păşea semeţ, privind undeva în zare. Am început s-o urmăresc cu ochii.Deodată privirile noastre s-au întîlnit. Ochii ei parcă mă întrebau: de ce mă urmăreşti? Ce vrei de la mine?! Apo s-a apropiat de mine şi s-a aplecat asupra mea. Vroiam să strig. Credeam că vrea să mu sugrume. Dar ea mă sărută uşor pe buze, şi atingerea era ca a unui fulg de nea….Apoi dispăru…Vroiam mult, mult s-o mai revăd odată, să-i mai privesc încă o dată privirea. Nu-i ştiam nici numele. I-am zis V.Căci ea îmi aminteşte de o fată scumpă, scumpă mie şi care mi-a devenit soţie. Şi ştiţi cine e fata ceea, pe care am întîlnit-o în vis? Era era, Veronica. O ştiţi? Iat-o!!! E alături de mine!!!

marți, 2 noiembrie 2010

Patru membri ai reţelei „Buldoexcavatorul” au fost arestaţi, un altul dat în urmărire naţională

Patru persoane au fost arestate pentru 29 de zile, iar a cincea a fost dată în urmărire naţională, în cazul reţelei care a furat mai multe buldoexcavatoare, în valoare de câteva sute de mii de euro, au anunţat ieri comisarul-şef Dumitru Catană, şeful IPJ Constanţa, Andrei Bodean, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Gheorghe Lupşă, şef serviciu investigaţii criminale. „Vineri seara (29 octombrie – n.r.) am format o propunere de arestare pentru 5 persoane, Tribunalul a admis propunerea pentru 4 din ele, care au fost arestate pentru 29 de zile. Pentru unul din ei, Marian Raul Caramilea, instanţa a dispus obligaţia de a nu părăsi localiatea de domiciliu, adică Piatra Neamţ. Cei patru sunt cercetaţi pentru diverse forme de patricipaţie la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, respectiv tâlhărie cu consecinte deosebit de grave”, a declarat procurorul Andrei Bodean. La rândul său, comisarul-şef Dumitru Catană, a ţinut să precizeze că acţiunea de amploare, finalizată pe 29 octombrie, a fost începută încă din luna august. „Pe 29 octombrie a fost finalizată cu succes o acţiune începută în luna augsut. În seara zilei de 25 octombrie, lucrătorii din cadrul IPJ Constanţa, cu sprijinul poliţiştilor judeţele Bacău, Iaşi, Neamţ şi Galaţi au blocat în trafic pe drumul E.60 Hârşova - Constanţa, un autotren pe care se aflau două utilaje buldoexcavator aparţinând unei societăţi comerciale din Galaţi. Utilajele au fost închiriate de Mihai Silviu Claudiu şi Silviu Corbeanu, pentru a induce în eroare conducerea firmei deţinătoare, pretinzând că au de efectuat lucrări în judeţul Constanţa. Cu toate acestea, utilajele urmau să fie vândute lui Vasile Oancea, din Piatra Neamţ, contra sumei de 9.000 euro şi a unui autoturism”, a menţionat comisarul-şef Dumitru Catană. Cea de-a patra persoană pe numele căruia s-a emis mandat de arestare este Constantin Muraru.

Furt tras la indigo: societatea gălăţeană Vega 93 SRL, prejudiciată de 50.000 de euro

Gheorghe Lupşă, şeful serviciului de investigaţii criminale, a adus în atenţa mass mediei un alt caz de furt de utilaje, care a avut loc pe data de 10 octombrie, la Galaţi, fapt prezentat la momentul respectiv şi de „Replica”. „Pe data de 10 octombrie, două persoane au intrat în punctul de lucru al societăţii gălăţene Vega 93 SRL, unde erau parcate mai multe utilaje foloiste în construcţii. Paznicul a auzit „Stai, poliţia!” şi când s-a apropiat a fost electrocutat şi lovit în cap cu un obiect contondent. Are nevoie de 25 sau 30 de zile de îngrijiri medicale. Hoţii au furat un buldoexcavator Caterpillarr, care a fost încărcat pe trailerul adus de Vasile Oancea şi care nu a fost, deocamdată, recuperat”, a subliniat Gheorghe Lupşă. Potrivit acestuia, suspectul este Mihai Encică, de 38 de ani, din Medgidia. Cunoscut şi sub poreclele Mişu sau Jegu, Mihai Encică a fost dat în urmărire locală, urmând să fie dat şi în urmărire naţională. La rândul lor, reprezentanţii societăţii Vega 93 SRL susţin că prejudiciul se ridică la 50.000 de euro. „Buldoescavatorul era aproape nou. Preţul lui este de circa 50.000 de euro”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Doru Chiper, directorul general al societăţii gălăţene. Potrivit acestuia, societatea a mai fost ţinta hoţilor şi în luna iunie, când aceştia au furat un alt buldoexcavator. „Acesta nu e primul act de hoţie. În luna iunie, am mai rămas fără un buldoexcavator, care a fost furat de la punctulde lucru de la Focşani. Speră, totuşi, să le recuperăm”, a mai spus Doru Chiper, care a adăugat că paznicul bătut de simte mai bine. (Nicoleta BACIU)

Oil Terminal, amendată cu un 100 000 de lei pentru poluarea din km 4-5

Garda de Mediu din Constanţa a amendat, ieri, compania Oil Terminal, pentru poluarea produsă, sâmbătă seara, pe strada Theodor Speranţia, unde s-au scurs circa 15 tone de păcură. „Am amendat, azi, societatea Oil Terminal cu 1 miliard de lei vechi (100.000 ron – n.r.). De asemenea, le-am impus şi ecologizarea terenului afectat de păcura scursă din conductă. La sfârşitul săptămânii, vom verifica dacă reprezentanţii societăţii au făcut ceea ce trebuia”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Vasile Petro, comisar şef al Gărzii de Mediu din Constanţa. Acesta a mai adăugat că o parte din păcură a ajuns, din păcate, în rigolele pluviale, lucru destul de îngrijorător. „Din nefericire, o parte din păcură s-a scrus în rigolele pluviale, care ajung în port. De câte ori va ploua, ar putea apărea rămăşileţe de păcură. În plus, o cantitate de păcură a ajuns şi în canalizarea din zonă. Prin urmare, împreună cu apa, păcura va ajunge la staţia de eupurare”, a mai spus Vasile Petro.
După ce păcura scursă a fost colecată în recepiente mari de metal, reprezentanţii Oil Terminal au stabilit că conducta fusese spartă de hoţii, care, de fapt, intenţionau să fure motorină. În cazul atacului la conducte de sâmbătă, care a provocat poluarea de pe strada Theodor Speranţia, cercetările sunt continuate de Poliţie, pentru depistarea benzinarilor.
„Am demarat o anchetă pentru a stabili cine a atacat conducta”, a precizat comisarul-şef al Secţiei 5 Poliţie, Aurelian Ispir. Reamintim că sâmbătă seara, strada Theodor Speranţia (km 4-5) a fost inundată de inundată de o cantitate mare de păcură, scursă dintr-o ţeavă care aparţine companiei Oil Terminal. Imediat, la faţa locului au ajuns reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, S.C. RAJA S.A. Constanţa şi Oil Terminal, care au demarat acţiunile de depoluare. Reprezentantul Oil Terminal, Bela Fazakas, a precizat că din conductă s-au scurs între 10-15 tone de păcură, pentru colectarea căreia s-a intervenit cu materiale absorbante biodegradabile. (Nicoleta BACIU)

Nava comercială MV Polar, cu un român la bord, a fost capturată de piraţi

Piraţii somalezi au capturat, sâmbătă, nava comercială MV Polar, sub pavilion panamez, cu un echipaj format din 24 de persoane, inclusiv un român, a fost capturată de piraţi în estul Somaliei, a anunţat, Forţa navală antipiraterile a Uniunii Europene, Atalanta. Nava-cisternă MV Polar, proprietatea unui armator liberian, a fost atacată în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timp ce se afla la aproximativ 1.100 de kilometri est de arhipelagul Socotra, în Oceanul Indian, a precizat Atalanta. „Proprietarul a confirmat în această dimineaţă că nava sa este sub controlul piraţilor”, a spus purtătorul de cuvânt al forţei navale UE, Peter Klingvall. MV Polar are un echipaj format din 24 de membri: un român, trei greci, patru muntenegreni şi 16 filipinezi, potrivit aceleiaşi surse. La ora actuală, în mâinile piraţilor somalezi se mai află un marinar român. Acesta face parte din află din echipajul cargoului grec navigând sub pavilion liberian Eleni P.. Cargoul a fost capturat la 12 mai de piraţii somalezi în Golful Aden, în largul statului Oman. Eleni P. plecase din Ucraina spre China şi transporta minereu de fier. La bord se mai află 19 marinari filipinezi, doi greci şi un ucrainean.

400 de navigatori, sunt, în prezent, ostateci în apele somaleze

Conform unui bilanţ al forţei navale antipiraterie a UE, piraţii somalezi deţin aproximativ 20 de nave şi peste 400 de ostatici. De alftel, capturarea de nave a atins un vârf în primele nouă luni ale lui 2010 pentru perioada ultimilor cinci ani, piraţii somalezi fiind responsabili pentru majoritatea atacurilor. Din ianuarie până în septembrie s-au înregistrat 39 de astfel de acte, de la 34 în aceeaşi perioadă a lui 2009 şi 11 în 2006. Piraţii somalezi, care acţionează până în Marea Roşie, sunt responsabili pentru 35 dintre ele. De asemenea, atacurile s-au intensificat în Marea Chinei de Sud. În general, numărul incidentelor a scăzut uşor de la 306 în primele nouă luni ale lui 2009 la 289 în aceeaşi perioadă anul acesta. Biroul maritim internaţional atrage atenţia asupra Mării Chinei de Sud, unde incidentele s-au intensificat. Anul acesta s-au triplat, la 30 în 2009. Biroul atrage atenţia şi asupra intensificării pirateriei în zona portului Chittagong din Bangladesh şi în zona Indoneziei.
(N.B.)

Locuitorii de pe Theodor Speranţia sunt îngroziţi 15 tone de păcură, scurse din conducta Oil Terminal, le-au inundat strada

Strada Theodor Speranţia din municipiul Constanţa a fost inundată, sâmbătă seara, de o cantitate mare de păcură, scursă dintr-o ţeavă care aparţine companiei Oil Terminal. Alertaţi că s-ar putea produce o nenorocire, locuitorii din respectiva zonă au chemat poliţia şi pompierii. „M-a trezit vecinul pe la ora 12 noaptea, că pe stradă curge păcură. Am dat telefon la poliţie, la pompieri. Cred s-au scurs tone de păcură, pentru că strada este plină de gropi mai mari de un metru. Nu a venit nimeni niciodată să o repare”, ne-a povestit unul dintre constănţenii, care locuieşte pe strada inundată de păcură. Imediat, la faţa locului au ajuns reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, S.C. RAJA S.A. Constanţa şi Oil Terminal, care au demarat acţiunile de depoluare. Autorităţile au reuşit să delimiteze zona poluată, în sensul că au închis vanele de legătură cu staţia de pompare SP0 şi Staţia de Epurare Constanţa Sud, astfel că cele două locaţii nu au fost afectate de poluare. „Au fost închise vanele de legătură cu staţia de pompare şi Staţia de Epurare Constanţa Sud, astfel că cele două locaţii nu au fost afectate de poluare”, a declarat Irina Oprea, reprezentantul RAJA. La rândul său, reprezentantul Oil Terminal, Bela Fazakas, a precizat că din conductă s-au scurs între 10-15 tone de păcură,pentru colectarea căreia s-a intervenit cu materiale absorbante biodegradabile. „S-au scurs aproximativ 10-15 tone de păcură din conductă. Noi am acţionat cu rumeguş biodegradabil, pe care l-am împrăştiat pe 300 de metri pătraţi de teren, care au fost afecatate. De asemenea, am vidanjat sistemul de preluare a apelor pluviale din zonă. Urmează să încărcăm păcura scursă în recepiente de metal, după care vom spăla şi ecologiza strada”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, reprezentantul Oil Terminal, Bela Fazakas. Potrivit acestuia, de vină pentru scurgerea păcurei sunt hoţii, care au vrut să fure motorină. „Când am strâns păcura şi am ajuns la conductă, am descoperit că este vorba despre un atac al hoţilor, care au confundat-o cu cea prin care se transportă motorină. Aceştai au acţionat cu o freză şi au fisurat conducta”, a mai spus Bela Fazakas. Mai mult, se pare că o parte din păcura revărsată pe stradă s-a scurs şi în dana 84, în zona Convex, unde Administraţia Portului Constanţa a montat baraje antipoluante. Reamintim că un incident similar s-a petrecut la Constanţa pe 16 septembrie, când câteva tone de păcură s-au scurs în sistemul de canalizare dintr-o conductă care alimenta CET Palas, iar o bună parte hidrocarburi a ajuns în Marea Neagră. În plus, în urma deversării de păcură s-a defectat o staţie de pompare a apelor uzate aparţinând RAJA.(Nicoleta BACIU)

Firma care modernizeaza reţeaua electrică la Sacele urcă pe stâlpi toţi necalificaţii

Un fost angajat al societăţii Comercial Electro Instalations SRL, din Constanţa, acuză că a fost obligat să-şi scrie demisia, după ce a avut o mică neînţelelere cu unul dintre patroni. „Pe data de 6 octombrie am avut o mică neânţelegere cu administratorul societăţii, Nicu Şfetănescu, motiv pentru care acesta m-a anunţat că mă dă afară. Pe data de 7 şi 8 am rămas acasă, apoi pe data de 11 octombrie (luni – n.r.) m-am întors la muncă, unde am avut o discuţie cu celălalt patron, Dorin Matei, care, după ce m-a ascultat, mi-a dat un ultimatum: ori îmi cer scuze de la Nicu Şfetănescu, ori îmi dau demisia. Pentru că aveam dreptate, am refuzat să-mi cer scuze şi am scris cererea de demisie, dar nu am semnat nici un stat de plată, nici fişa de lichidare. În final nu am primit nici un ban”, susţine Virgil Gârbă. Mai mult, tânărul povesteşte că, deşi nu are calificare de electrician, patronii societăţii l-au obligat să urce pe stâlp şi să execute lucrări de electricitate. „Când m-am angajat acum doi ani la ei, le-am zis ce ştiu să fac şi i-am anunţat că nu am calificare ca şi electrician. Au acceptat. Acum, societatea execută o lucrare în localitatea Săcele (n.r.- schimbă contoarele la case şi modernizează reţeaua electrică). Nicu Şfetănescu m-a pus să urc pe stâlp cu o centură, cu toate că, potrivit normelor de protecţie, trebuia să am echipamente mai performante. Două zile am urcat pe stâp şi am făcut munca unui electrician. După aceea am refuzat să mai prestez astfel de servicii, pentru că nu am calificare. De aici a început cearta”, a mai adăugat Virgil Gârbă. Fostul angajat este nemulţumit de faptul că a fost pus să-şi scrie demisia, aşa încât nu mai poate beneficia de indemnizaţia de şomaj. „Firma a scăpat de mine, pentru că au vrut să-l angajeze ca electrician pe Chivu Manea, care beneficiază de salariu, deşi primeşte indemnizaţie de şomaj. Deci acest Chivu Manea lucrează la negru”, a mai reclamat bărbatul, oarecum după principiul „să moară şi capra vecinului”. În orice caz, Gârbă s-a deplasat în cursul zilei de vineri la Inspectoratul Teritorial de Muncă, unde a reclamat faptul că „Societatea Comercial Electro Instalations SRL angajează la negru persoane care beneficiază şi de indemnizaţie de şomaj”. (Nicoleta BACIU)

miercuri, 20 octombrie 2010

La liceul Mihai Kogălniceanu directorii se schimbă mai des ca anotimpurile

Scandalurile se ţin lanţ la Liceul Teoretic din localitatea constănţeană Mihai Kogălniceanu. După ce la începutul noului an şcolar a avut loc o rocadă a directorilor respectivei unităţi de învăţământ, fosta directoare Mirela Drăculeţ revenind pe funcţie, iar directorul interimar, Cornelia Gabriela Piscanu, numită în funcţia de director adunct, cea din urmă a fost demisă pe data de 11 octombrie. „În baza prevederilor art. 31 din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările ulterioare, (...) având în vedere hotărârea Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean din data de 11.10.2010, inspectorul şcolar general decide: începând cu 13.10.2010, încetează numirea doamnei Cornelia Gabriela Pişcanu, prin detaşare în interesul învăţământului în funcţia de director adjunct la Liceul Teoretic Mihai Kogălniceanu”, se spune în decizia nr. 1678, din 11.10.2010, semnată de Aliss Andreescu, inspectorul şcolar general. „Eu am fost demisă, fără să mi se spună motivele. În locul meu a fost numită Anca Alexandru, care e navetistă, la fel ca şi Mirela Drăculeţ. Cea din urmă m-a demis pentru că vroia să aibă omul ei. Iar inspectorul general m-a demis fără să-mi comunice şi motivele. Am trimis deja un memoriu la ISJ, cerând să mi se explice motivele pentru care am fost demisă. De asemenea, voi trimite încă un memoriu şi la cabinetul preşedinţiei României”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Cornelia Gabriela Piscanu. Reamintim că actualul inspector şcolar adjunct, ex-inspector şcolar general, Elena Buhaiev, a înlocuit-o din funcţie, în luna august, pe Mirela Drăculeţ, din cauza neregulilor pe care le-a constatat în activitatea managerială. Cu toate acestea, Mirela Drăculeţ a fost repusă în funcţia de director la începutul anului, când la şefia ISJ a fost numită Aliss Andreescu. (Nicoleta BACIU)

Mitingul de ieri a scos în stradă circa 300 de angajaţi ai instituţiilor bugetare

Circa 300 de angajaţi ai Consiliului Judeţean Constanţa, ai primăriei Constanţa, ai Direcţiei Judeţene de Pază, ai Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au ieşit, ieri, din nou, în stradă, cerând demisia Guvernului Boc. Protestul de ieri a început în faţa Prefecturii Constanţa, unde s-au adunat angajaţii respectivelor instituţii, care au purtat portretele dictatorului comunist, Nicolae Ceauşescu. La o privire mai atentă se putea constatat că pe respectivele pancartele era de fapt imaginea lui Traian Băsescu. În felul acesta, protestatarii au asociat imaginea fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu cu cea a preşedintele Traian Băsescu. De altfel, în faţa Consiliului Judeţean au fost montate o staţie şi două boxe, prin care se difuzau, alternativ, fragmente din discursurile lui Nicolae Ceauşecu, respectiv Traian Băsescu. Primul, adică Ceauşescu, se lăuda cu realizările, iar Băsescu îi anunţa pe români despre măsurile de austeritate. „Ştiţi care este asemănarea dintre Ceauşescu şi Băsescu? Ceauşescu nu ne dădea, iar Băsescu ne ia”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, un angajat al CJC. La rândul său, Antuanela Dancu, reprezentanta Sindicatului din Primăria Constanţa, a subliniat că protestele vor continua până pe data de 29 octombrie. „Avem autorizaţii pentru proteste până pe 29 octombrie. Sperăm însă să nu se ajungă la o grevă generală, pentru că nu putem trăi nici fără salariile mici pe care le avem”, a menţionat Antuanela Dancu. După ce au scandat „Hoţii!”, „Demisia!” şi „Vrem salarii decente!”, mulţimea nemulţumită s-a deplasat spre sediul PDL, filiala Constanţa. Şi aici, protestatarii au fluierat, au scandat lozici anti-PDL şi au făcut gălăgie. Din păcate, supăarea protestatarilor nu a fost auzită de parlamentarii PDL constănţeni, deoarece aceştia se aflau la Bucureşi, iar la sediul partidului nu era decât secretarul general, Costică Avătafului. Mitingul de ieri s-a terminat la Curtea de Conturi, unde protestatarii au continuat să scandeze „Jos Guvernul!”, „Ce-a rămas din România? Băsescu şi sărăcia!”, dar şi „Voi boieri, noi şomeri!”. Mitingul de ieri va fi reluat şi astăzi, iar protestatarii speră că, în cele din urmă, vor purta un dialog cu parlamentarii PDL. (Nicoleta BACIU)

21 de unităţi şcolare din Constanţa vor primi 1.600.000 de lei

Inspectoratul Şcolar din Constanţa are un motiv de bucurie: Ministerul Educaţiei a alocat 1.600.000 de lei, pentru achitarea lucrărilor făcute la diverse unităţi de învăţământ din judeţ. Banii sunt destinaţi investiţiilor făcute la 21 unităţi şcolare din judeţ, investiţii care, la unele unităţi au fost deja finalizate. Potrivit ordonanţei publicate în Monitorul Oficial nr. 697/19.10.2010, mai mulţi primari PSD au primit sumele de bani, cu care vor fi plătiţi constructorii. Spre exemplu, grădiniţa cu program normal din satul Dulceşti din comuna 23 August a primit pentru reabilitare 30 mii lei, şcolile nr. I şi nr. II din comuna Valu lui Traian au primit pentru reabilitare suma totală de 30 mii lei, Şcoala de Arte şi Meserii din Nicolae Bălcescu – 35 mii lei, iar Colegiul „Dobrogea” din comuna Castelu – 250 mii lei. Şcoala din Cotu Văii, grav avariată de inundaţiile din timpul verii, a primit suma de 115 mii de lei. „Sunt mulţimit cp am primit totuşi o sumă de bani. Chira dacă nu-mi ajung aceşti bani, vom mai adăuga şi noi şi vom repara acoperişul clădirii”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, primarul comunei Albeşti, Gheorghe Moldovan. Potrivit edilului, clădirea şcolii necesită reparaţii capitale, pentru că acoperişul stă să cadă, duşumelele sunt umflate, mobilierul a fost distrus şi el, pereţii sunt plini de mucegai, iar instalaţiile electrice şi sanitare au fost dezafectate. „Vom vedea cum vom împărţi banii ca să ne ajungă pentru cât mai multe lucrări”, a mai adăugat edilul din Albeşti. Directorul Colegiului „Naţional Mircea cel Bătrân”, Vasile Nicoară, susţine că banii alocaţi, 300.000 lei, vor acoperi 10-20% din datoriile avute către furnizori şi constructor. „Lucrările le-am oprit de un an de zile şi se vor relua abia după vor fi acoperite datoriile”, a precizat Vasile Nicoară. Directorul speră ca odată cu bugetul pe anul 2011 să-i fie alocaţi banii necesari acoperirii debitelor şi continuării reabilitării. Ionel Matei, directorul Grupului Şcolar „Jean Dinu” din Adamclisi susţine că banii nu au venit pentru o reabilitare în adevăratul sens al cuvântului, ci pentru înlocuirea geamurilor. Cu cei 30.000 lei ce urmează să vină de la Guvern, directorul a menţionat că va înlocui doar jumătate din geamuri. Pentru înlocuirea tuturor geamurilor directorul speră că va fi primi la anul bani de la bugetul local. La Grupul Şcolar de Telecomunicaţii, directorul Gavrilă Gheorghe, a fost încântat de veste. Deşi a solicitat 250.000 lei pentru a finaliza reabilitarea internatului începută în anul 2008, Guvernul a aprobat 40.000 lei, bani ce vor servi la montarea acoperişului. Primesc bani şi unităţi de învăţământ din municipiul Constanţa, dar şi şcoli din localităţi conduse de liberali. (Nicoleta BACIU)

Valentin Vrabie nu susţine greva lui Nicuşor

Greva administrativă în instituţiile locale din judeţul Constanţa cu primari PSD, anunţată de marele Nicuşor Constantinescu, nu este privită cu ochi buni şi de primarul comunei Peştera, Valentin Vrabie. „Eu nu particip la asemnenea mascarade. Noi avem prea multe lucruri de făcut pentru comună şi pentru locuitori. Suntem şi noi cu salariile diminuate cu 25%, dar nu avem timp de pierdut pe la greve administrative”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Valentin Vrabie. Reamintim că salariaţii a zeci de primării constănţene cu edili social-democraţi au intrat în grevă administrativă, pe data de 18 octombrie, propunerea fiind lansată, la sfârşitul săptămânii trecute, de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. (N.B.)

Pentru a continua proiectele începute, Consilierii locali din Techirghiol vor juca la loto 6/49

Consiliul Local Techirghiol a aprobat, ieri, iniţiativa edilului, Adrian Stan, ca primăria să joace la Loto 6/49. Potrivit primarului, banii de bilete ar urma să provină din donaţiile făcute de consilierii locali din salariu. „Azi (ieri – n.r.) în şedinţa ordinară a Consiliul Local a fost aprobată propunerea mea să fie jucat un bilet la loto, care va fi cumpărat din banii consilierilor locali. Aceşti au pus fiecare, câte 20 de lei. Astfel, au fost strânsă suma de 200 de lei, din care în fiecare lună va fi jucat câte un bilet, care va fi completat de către preşedintele de şedinţă cu numerele care au fost, deja, stabilite în şedinţa de azi (ieri – n.r.). La şedinţă au fost prezenţi 11 consilieri, 10 au fost de acord să jucăm, iar unul a votat împotrivă. Au fost voturi de susţinere politică: consilierii PSD şi PNL au fost de acord cu mine, iar consilerul PDL a votat împotrivă. Este o formă de morală şi faptul că uzităm orice şansă, pentru ca proiectele depuse de noi să aibă cofinanţare. Sunt 23 de proiecte depuse de noi, fie pe fonduri guvernamentale, fie pe fonduri europene. Sunt conştient că avem şanse de unu la un milion de a câştiga, dar atâtat timp cât există acestă şansă nu avem dreptul să nu o jucăm. Sper ca locuitorii să aprecize, pentru că încercăm să obţinem nişte bani pentru Consiliul Local, nu să-i rispim. Sunt două proiecte mari, care necesită cofinanţări mari. Este vorba despre un proiect de amenajare a falezei dintre Techrghiol şi Eforie, cu noi zone de plajă. La acest proiect, noi trebuie să contribuim cu suma de 500.000 de euro. Al doilea proiect e un SPA, la care Consiliul Local trebuie să cofinanţeze cu 2,5 milioane de eruo. Sunt bani mulţi pe care nu-i deţinem. Credem în şansa noastră”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, primarul Adrian Stan. În ceea ce priveşte numerele care vor fi jucate edilul susţine că au fost alese de consilieri. „Numerele au fost alese de consilierii locali şi vor rămâne aceleaşi timp de un an. Fiecare consilier a spus numărul pe care îl crede câştigător. Eu sper că numerele lor ne vor aduce câştiguri”, a mai spus edilul din Techirghiol. (Nicoleta BACIU)

Misterul Educaţiei este pichetat de profesori, La Inspectoratul Şcolar Judeţean din Constanţa cântă imnul de stat

Directorii unităţilor de învăţământ din judeţul Constanţa au participat, ieri, la Palatul Copiilor la reuniunea anuală, organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi şefii unor instituţii constănţene care pot ajuta şcoala. Aşadar, la reuniunea anuală a directorilor au fost prezenţi reprezentanţi ai prefecturii Constanţa, ai Consiliului Judeţean, ai Primăriei Constanţa, ai Inspectoratului de Situaţii de Urgenţe „Dobrogea”, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, ai Grupării Mobile „Tomis, ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, etc. Ca un tribut adus vremurilor ceauşiste, reuniunea la la care managerii unităţilor şcolare au fost invitaţi ca să-şi spună „of-ul” a început cu imnul Europei, urmat de „Deşteaptă-te române”. „Mi-am dorit intens acest moment, ca să vă pot privi în ochi. Pe data de 8 septembrie, când am fost numită inpector şcolar gneral am făcut un legământ cu mine însămi: voi fi oglinda unui sistem care se doreşte curat”, le-a spus celor prezenţi „generalul” de la Inspectoratul Şcolar General, Aliss Andreescu. Rând pe rând, în faţa managerilor unităţilor de învăţământ au luat cuvântul reprezentanţii autorităţilor locale şi ai instituţiilor deconcentrate de la malul mării. Ovidiu Tănase, directorul pe învăţământ preuniversitar din cadrul la Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului public şi Privat Constanţa (RAEDPP) a ţinut să precizeze că, majorărrea TVA, a resturucturat cheltuielile destinate şcolilor. „Noi plătim 25 de milioane de lei pe an către RAJA, 50 de milioane de lei pe an către ENEL şi 20 milioane de lei pe lună către RADET. De aceea, dacă ne vom învăţa să reducem cheltuielile, banii economiţi vor fi folosiţi tot pentru şcoală”, a menţionat Ovidiu Tănase. Petre Dinică, directorul coordonator al Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socilă şi Protecţia Copilului, a subliniat că Inspectoratul Şcolar General trebuie să rezolve problemeşe apărute între cele două instituţii. „În primul rând, întâmpinăm probleme la înscrierea copiilor din centerele de plasament la şcoli. Se strânge „fondul clasei”, pentru achiziţionarea de anumite bunuri, însă copiii din centrele de plasament nu au aceşti bani. De asemenea, copiii de la centrul „Micul Rotterdam” din municipiul Constanţa nu au fost primiţi în grădiniţe, motivându-se că avem asistenţi la centrele de plasament. Nu în ultimul rând, am avut probleme cu înscrierea copiilor la „A doua şansă”. Ni s-a răspuns că nu sunt locuri”, i-a comunicat „generalului” de la ISJ, Petre Dinică. Pusă în faţa faptului, Aliss Andreescu a promis că toate aceste deficienţe vor fi rezolvate. Preşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar, Ioana Purcărea, a adus la cunoştinţa celor prezenţi dramele asumării Legii educaţiei de către Guvernul Boc. „Dacă această lege va fi asumată în forma actuală, vor dispărea 3.000 de norme prin trecerea de la 16 la 18 norme pe săptămână, iar prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, între anii 2011-2013 vor mai dispărea alte 2.200 de norme. Totodată, am aflat pe surse, aşa cum foloseşte presa o expresie, că se vor modifica şi planurile cadru”, a menţionat liderul SLSIP.

Inspectorii de muncă au vânat peste 50 de angajaţi la negru

Fenomenul muncii la negru ia amploare în perioadă de criza economică, deoarece oamenii sunt dispuşi să facă orice compromis doar pentru a avea un loc de muncă. Potrivit inspectorului şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Bola, în luna septembrie, inspectorii de muncă au depistat 39 de persoane angajate în muncă fără forme legale, iar în luna octombrie – încă 20 de angajaţi la negru. „Pentru fiecare angajat fără forme legale de muncă, angajatorii plătesc câte 3000 de lei. Munca la negru este preferată de angajatorii din construcţii, agricultură şi din port. Pentru a ţine în frâu acest fenomen, avem nevoie de sprijinul sindicaliştilor”, a declarat Eugen Bola.
În ceea ce priveşte semnarea unor protocoale între sindicate şi inspectoratele teritoriale de muncă, pentru crearea unor echipe mixte de control împotriva muncii la negru, inspectorul şef Eugen Bola a mărturisit că acestea încă nu au fost parafate. „Vineri, la Ministerul Muncii s-a discutat despre un act normativ care să reglementeze încadrarea în muncă a zilierilor. În cazul zilierilor, se caută conceperea unei forme de angajare mai flexibile, a unui contract de muncă mai simplu”, a mai menţionat Eugen Bola. Inspectorul şef a mai adăugat că în cazul zilierilor, de ani buni, se munceşte la negru, iar controalele inspectorilor de muncă nu au nici o putere să oprească fenomenul. „Într-o vie, spre exemplu, muncesc 50 de oameni. Nu avem cum să-i depistăm pe toţi: o parte fug şi se fac nevăzuţi”, a mai spus Bola.
Totuşi, cei care rămân, reccunosc cu greu faptul că muncesc cu ziua şi că nu-i interesează decât să aibă o sursă de venit. „În contextul în care oamenii sunt dispuşi să accepte să lucreze în orice condiţii, doar pentru a-şi putea asigura un venit, iar puterea intervenţiilor făcute de inspectorii de muncă este limitată de prevederile legislative, fenomenul muncii la negru are şanse mari să se extindă”, a conchis şeful ITM. (N.B.)