Criza afectează şi viciile Clienţii Cazinourilor şi a sălilor jocurile de noroc se răresc, pe zi ce trece

După ce a afectat, rând pe rând, toate sectoarele economiei, criza se resimte şi în sălile de cazino şi a jocurilor de noroc. Dacă acum doi ani, sute de cazinouri au apărut ca ciupercile după ploaie, iar juctăroii scoteau sute de euro din buzunare, în prezent afacerea nu mai este la fel de înfloritoare. Patronii cazinourilor şi a sălilor de jocuri de noroc din Constanţa se plâng că odată cu criza, tot mai puţini clienţi le trec pargul. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o afacere în faliment, sălile de jocuri de noroc reuşesc să se menţină pe linia de plutire, profitând de constănţenii disperaţi, care speră se se îmbogăţească repede şi uşor. Jucătorii speră că norocul le va surâde şi în câteva ore să plece acasă cu suma dublă sau mai mare decât cea investită. Reporterii cotidianului „Replica” au încercat să afle de la reprezentanţii acestor localuri cât de mult au fost afectaţi de recesiune şi dacă constănţenii mai sunt pasionaţi de jocurile de noroc. „Acum abia dacă ne trec pragul 100 de oameni pe zi. Sunt mult mai puţini faţă de anii trecuţi. Şi nu mai joacă atât de mult, cum jucau înainte”, ne-a destăinuit un angajat al Săli de jocuri şi pariuri hipice, situată în zonă gării din Constanţa. Potrivit acestuia, cel mai mare pot câştigat, recent, la respectiva sală de jocuri, a fost de 6.400 de lei. Nici cafeneaua pariurilor sportive, din zona gării din municipiu, nu se putea lăuda cu mai mulţi clienţi, aceasta fiind mai mult goală decât plină de clienţi. „S-au cam rărit clienţii. Nu sunt bani”, ne-a povesit angajatul, care a ţinut să precizeze că cel mai mare pot câştigat aici a fost de 3.000 de lei. Profitul cazinourilor ţine, în mare măsură, şi de zona în care sunt amplasate. Angajaţii cazinoului „Mario”, de pe strada Mangaliei nr. 5, ne-au povestit că au fost mereu evitaţi de clienţi. „Suntem într-o zonă proastă. Nu prea avem clienţi, abia dacă scoatem 100 de lei pe zi din aparate”, a recunoscut o angajată a cazinoului „Mario”. Cât priveşte cel mai mare pot câştigat vreodată în această locaţie, angajata ne-a spus că, înainte de Crăciun, un tânăr a pus mâna pe 6.000 de lei. Singurii care nu se plâng de lipsa clienţilor sunt reprezentanţii cazinoului Merkur, din zona Delfinariu. „Clienţii noştri nu sunt afectaţi de criză, pentru că vin în continuare şi joacă până la ultimul bănuţ”, ne-a relatat unul dintre angajaţii locaţiei. Potrivit reprezentanţilor sălilor de jocuri de noroc, constănţenii care le trec pragul se împart în două categorii: tinerii care nu au responsabilităţi financiare sau familiale şi persoanele de vârsta a treia, care nu au ocupaţie şi vin aici pentru că au prea mult timp liber şi simt nevoia de relaxare şi de socializare.

„Împinge tava” bate restaurantele de fiţe

Buzunarele mai mult goale decât pline ale turiştilor, dar şi preţurile exagerate ale restaurantelor din Mamaia, îi aduc pe români în fast-food-uri, denumite „împinge tava”. Astfel, în primele zile ale sezonului estival, turiştii care au ales să-şi petreacă concediul pe litoral, aleg să mănânce la „împinge tava”. „Mâncarea este foarte bună şi ieftină. Banii pe care i-aş da la restaurant într-o singură zi, aici îmi ajung pentru două”, a declarat Sorina, o turistă, venită pe litoral. Despre „împinge tava” turiştii au doar vorbe de bine. „Important este că mâncarea e la vedere, iar preţurile sunt mici”, ne-a mai spus turista. „În ultimii ani, turiştii s-au schimbat foarte mult. Acum vin la noi clienţii cu bugete limitate, care preferă să mănânce la o autoservire decât la un restaurant. Este vorba despre preţul mic, dar şi de faptul că turiştii pot vedea produsul. Oamenii s-au săturat să fie traşi în piept de bucătar şi le convine de minune să vadă ei înşişi ce greutate are produsul solicitat”, ne-a povestit un anjagat al autosevirii „Cleopatra”, din staţiunea Mamaia. Prin urmare, la fel ca şi în anii trecuţi, cazarea ieftină, la preţuri de criză, şi mâncarea la „împinge tava” vor salva litoralul românesc. (N.B.)

Revizia Telegondolei din Mamaia a costat 20.000 de euro

Una dintre atracţiile staţiunii Mamaia - Telegondola - a fost pregătită pentru turiştii care, deja, au început să ia cu asalt litoralul românesc. „Pentru ca telegondola să funcţioneze ca la carte, societatea a efectuat o revizie tehnicăm ânurma căreia au fost schimbate unele piese din instalaţie. Investiţia ne-a costat 20.000 de euro, dintre care doar 17.000 de euro au costat piesele, care au fost schimbate. De asemenea, pentru montatea pieselor am apelat la societăţile Meconst SRL şi Tracon SRL”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Corinei Gheorghe, directorul general al SC Mamaia S.A, societate căreia îi aparţine telegondola. Astfel, potrivit directorul SC Mamaia S.A, începând cu data de 1 iunie, constănţenii şi turiştii pot admira staţiunea Mamaia de la o înălţime de 50 de metri înălţime în deplină siguranţă. „Un bilet într-o singură direcţie costă 10 lei, iar unul tur-retur – 19 de lei. Copii sub 7 ani nu plătesc. De asemenea, nu au nevoie de bilete nici persoanele cu handicap şi însoţotorii acestora”, a mai spus Corina Gheorghe. Conducerea societăţii a mai precizat că telegondola va funcţiona în fiecare zi între orele 10.00 -22.00. „Vom opri telegondola doar dacă va ploua sau vor fi furtuni. Invităm pe toată lumea la o plimbare cu telegondola”, a concluzionat directorul SC Mamaia S.A. (N.B.)

120 de elevi au vorbit, vineri, despre dezechilibrul ecologic

Aula Magna a Universităţii „Ovidius” a găzduit, vineri, cea de a treia ediţie a proiectului „Omul. Mediul. Poluarea”, organizat de Facultatea de Fizică, Chimie, Electronică şi Tehnologia Petrolului, Catedra de Chimie, în colaborare cu Societatea de Chimie, Asociaţia Europeană pentru Ştiinţe Chimice şi Moleculare (EuCheMS) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Constanţa. „La manifestare au participat 120 de elevi de gimnaziu şi liceu din judeţul Constanţa de la colegiile „Mircea cel Bătrân”, „Mihai Eminescu”, şcolile „Ion Jalea”, „Gheorghe Ţiţeica”, nr. 37. Elevii s-au înscris la trei secţiuni: comunicări orale, expoziţie de postere şi activităţi experimentale în scopul interpretării efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Dorina Frologlu, profesor de chimie la Şcoala „Gheorghe Ţiţeica” din municipiul Constanţa. Potrivit acesteia, scopul manifestării a constant în înţelegerea modului în care umanitatea este legată de natură, conştientizarea elevilor asupra efectelor negative ale poluării mediului şi implicarea în vederea dezvoltării unor atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător şi comunitate. „Activităţile experimentale au demonstrat abilitaţile practice şi îndemânarea elevilor de a realiza investigaţii experimentale în scopul dezvoltării personalităţii tinerilor prin formarea unor competenţe sociale ale acestora, cum ar fi: comunicarea, munca, integrarea şi asumarea rolurilor în echipă”, a mai spus Dorina Frologlu, care a coordonat 8 elevi de la Şcoala „Gheorghe Ţiţeica”, pentru a participa la acest proiect. La finalul concursului, au fost acordate diplome de participare pentru toţi elevii, precum şi premii şi menţiuni pentru elevii merituoşi din fiecare secţiune. (Nicoleta BACIU)

195 de psihologilor şcolari au discutat despre consiliere şcolară

Psihologi şcolari din ţară, dar şi de peste hotare participă, vineri şi sâmbătă, la cea de-a doua ediţie a conferinţei naţionale de profil cu tema „Consilierea şcolară între provocări şi paradigme”. „Suntem la a doua ediţie, şi-n acest an am reuşit să atragem şi participare internaţională. Avem inivitaţi din Republica Moldova şi Italia. Fiind a doua ediţie, s-a dublat şi numărul celor care vor susţine lucrările. Este îmbucurător faptul că la conferinţă participă mai multe personalităţi din cât mai multe centre universitare din ţara”, a precizat Tatiana Barbaroş, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Constanţa. Una dintre problemele cu care se confruntă psihologii constănţeni este numărul lor mult prea mic în raport cu cel al elevilor. Astfel deşi un psiholog şcolar ar trebui să consilieze şi formeze între 400 şi 800 de elevi, el are distribuiţi cu mult peste o mie. „Avem 85 de psihologi şcolari, 14 logopezi, 23 psihopedagogi şi profesori de sprijin, în total 120 de specialişti în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională. Constanţa este un un judeţ cu o populaţie şcolară numeroasă, însă numărul de psihologi este mai mic decât numărul necesar. Potrivit legii ar fi nevoie de un psiholog la 800 de copii sau 400 de preşcolari”, a mai spus Barbaroş. Pentru a face faţă cerinţelor, psihologii au găsit o formă de compromis. „Noi am încercat anul acesta tot în ideea că sunt foarte puţini psihologi faţă de numărul de elevi, ca două-trei zile un psiholog să fie prezent într-o unitate şcolară, iar în alte două zile în altă unitate arondată”, a subliniat Tatiana Barbaroş. (N.BACIU)

Pentru că SC RomConstruct SA Ploieşti nu l-a plătit de o lună Un tânăr de 30 de ani a încercat, vineri, să se arunce de la 20 de metri

În ultima perioadă, numărul munictorillor, care aleg să-şi pună capăt zilelor din cauza patronilor care uită cu bună ştiinţă să-i plătească pentru munca prestată a crescut considerabil. Astfel, după ce pe data de 2 iunie, Cristian Popa a vrut să se arunce în gol de la etajul al III-lea al clădirii în care muncea şi a renunţat la intenţia sa doar după ce a primit banii, vineri, alţi patru muncitori i-au urmat exemplul. Furioşi că angajatorul - SC RomConstruct SA Ploieşti - nu le-a plătit salariile timp de o lună, vineri, în jurul orelor prânzului, patru bărbaţi, care care munceau la reabilitatea unui clădiri, proprietate a Ministerului Apărării Naţionale, situată în Piaţa Ovidiu din Constanţa, s-au urcat pe 20 de metri, ameninţând că se aruncă în gol. După câteva minute de protest, trei dintre bărbaţi s-au răzgândit şi au coborât, cel de al patrulea - Nicuşor Tabă - a râmas sus, ameninţând că se sinucide, dacă nu primeşte banii. „Suntem o echipă de 8 persoane din Râmnicu Sărat. Nicuşor este şeful nostru de echipă. Ş-ia vandut şi maşina ca să ne plătească, dar patronul ne-a dat ţeapă. Pentru luna muncită avem de luat 7000 de lei. Pentru că nu avem ce mânca, am fost la biserică şi am cerşit. Dar de ce să cerşim sau să furăm, ca noi vrem să muncim”, s-a plâns Andrei Tabă, tatăl tânărului, rămas pe acopreişul clădirii. „Am patru copii de crescut, dar nu am bani. Nu am fost plătit pentru munca mea. Soţia nu lucrează, iar cei copii mor de foame. Ma arunc, dacă nu primesc banii!”, striga deznăjduit muncitorul de pe acoperişul clădirii. Soţia lui Nicuşor, însoţită de mai multe rude, care a ajuns la faţa locului şi-a vărsat mânia asupra presei constănţene. „Dacă mergem la furat, vine poliţia şi ne pune cătuşele, dacă mergem la cerşit iar vine poliţia. Dar dacă soţul meu munceşte cinstit nu este plătit, poliţia nu face nimic. Cum să rămână copiii mei fără tată? Românii sunt mai răi decât ţiganii””, îşi striga oful femeia. După mai multe telefoane, pe şantier a ajuns şi un reprezentat al societăţii SC RomConstruct SA Ploieşti, care a adus 2000 de lei. „Eu am venit joi de la Ploieşti, cu o echipă ca să executăm lucrările de instalaţii. Am adus 2000 de lei pentru muncitori”, a explicat inginerul de la RomConstruct SA Ploieşti, care a refuzat să se prezinte. În cele din urmă, cele 2000 de lei l-au convind pe bărbat să coboare de pe acoperişul clădirii, însă ameninţările nu s-au terminat. Acesta, susţinut de restul echipei şi de soţia sa, a ameninţat oamenii legii că se vor urca iarăşi pe acoperiş, dacă vor vor fi amendaţi pentru tulburarea liniştii publice.

In atentia parintilor: Unde chiulesc elevii, in functie de liceul la care invata

De Nicoleta BACIU

Sătui de atâta carte şi de încurajaţi de venirea verii, tot mai mulţi liceeni confundă băncile şcolii cu fotoliile comode din baruri. De altfel, elevii nici nu trebuie să depună prea mari eforturi pentru a găsi un local în care să-şi bea în linişte cafeaua şi să-şi fumeze ţigara. Spre exemplu, tinerii de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” au la dispoziţie trei cafenele, amplasate chiar în coasta unităţii de învăţământ. „Alfa şi Beta”, „Cafe D’Art” şi „Cafe Do Brasil” sunt doar câteva dintre localurile care se deschid odată cu unităţile şcolare şi unde chiulangii se ascund în timpul orelor, în timp ce colegii lor încearcă să-l descifreze pe Pitagora sau să-l înţeleagă pe Eminescu. Colegii lor de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” au şi ei la discreţie baruri unde pot petrece „timpul liber” dintre lecţii, cum ar fi: „Famous”, „Cafe Back”, „Cin-cin”, dar şi „Cafe Mozaic”. Situate în buricul Peninsulei, localurile sunt pline ochi dis-de-dimineaţă de liceeni „tobă de carte”, care discută dezinvolt despre orice, mai puţin teme şi lecţii, afişând o vestimentaţie atent asortată, accesorizată cu un telefon mobil de ultimă generaţie. Tinerii de la liceul „George Călinescu” au şi ei la dispoziţie un local de fiţe, „Asterix”, care este vizitat de chiulangii cu dare de mână de la „Călinescu. Mai săraci în opţiunile „baruri şi cafenele” sunt elevii de la Grupul Şcolar „C.A.Rosetti”. Învăţăceii de aici trebuie să se mulţumească cu un singur chioşc „Hard and chic”, situat la câţiva metri de unitatea de învăţământ, unde se adună grupuri-grupuri la o bârfă mică. În aceeaşi situaţie se află şi liceenii de la Grupul Şcolar Industrial de Electrotehnică şi Telecomunicaţii din Constanţa. Aceştia se pot „relaxa” în timpul orelor la „Papa bun”, unde se ascund de ochii vigilenţi ai directorului Gheorghe Gavrilă, pentru a-şi savura în linişte ţigara şi cafeaua.

Poliţiştii de proximitate, la vânătoare de chiulangii

Pentru a stopa acest fenomen, poliţia de proximitate porneşte, lunar, în căutarea chiulangiilor prin oraş. „În luna martie, colegii mei au reţinut 18 elevi, care în timpul orelor se aflau în baruri şi cafenele. Cu certitudine, însă, numărul elevilor care în timpul orelor se plimbă prin oraş este mult mai mare”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, ofiţerul Iulian Mândruţă de la Poliţia de Proximitate. Luaţi la întrebări de poliţia de proximitate, chiulangii îşi motivează plecarea de la ore prin diverse motive: ba că profesorul s-a îmbolnăvit, ba că şi-au uitat manualele acasă sau au venit cu lecţia neînvăţată. „Infractorii” au fost denunţaţi de oamenii legii conducerilor unităţilor şcolare, unde aceştia învaţă. În aceste condiţii, şcoala urmează să ia măsuri împotriva elevilor care pleacă nemotivat de la ore. „Conform regulamentului intern al şcolii, la 10 absenţe nemotivate se scade nota la purtare cu un punct. Cei care depăşesc 20 de absenţe primesc un preaviz de exmatriculare, iar tinerii care au mai mult de 40 de absenţe vor fi exmatriculaţi cu drept de reînscriere în anul următor”, a precizat Cristina Ivan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean din Constanţa. Chiar şi cu acest regulament strict, elevii sunt descurcăreţi şi fac rost de adeverinţe medicale pentru a-şi motiva absenţele.

Medicii constănţeni au protestat, luni, în toate unităţile sanitare din judeţ

Peste 400 de medici şi personal TRSA s-au adunat, ieri dimineaţă, în curtea Spitalului Judeţean din Constanţa, pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate anunţate de Guvern. „Am colegi care primesc salarii de doar 600 de lei. Cui ce vor rămâne dacă guvernul va tăia 25%? De asemenea, la Spitalul Judeţean din Constanţa şi la această oră mai sunt restanţe din 2009. Solicităm să ni se acorde tichetele de masă, primele de stabilitate. Totodată, cerem să nu mai foie făcute externalizări din spital”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Nicolae Manea, liderul Sindicatul SANITAS din Constanţa. Potrivit acestuia, cadrele medicale cer guvernanţilor să renunţe la măsurile anunţate, la reducerea salariilor cu 25%, la tăierea a 15% din pensii, la reducerea numărului de paturi preconizată (care va duce la reducerea posturilor), la tăierea biletelor de tratament compensate. Ieri, în timpul grevei, asistenţa medicală a fost asigurată de o treime din personal. „Protestul s-a terminat la ora 10, pentru că şi fiind puţini angajaţi la Spitalul Judeţean trebuia să asigurăm toate urgenţele. Următorul protest va fi organizat, pe data de 2 iunie, în faţa Prefecturii din Constanţa. La mitingul de miercuri vor paricipa 600 de sindilalişti de la SANITAS”, a mai spus Nicolae Manea. Tot ieri, s-au aflat în grevă şi cadrele medicale de la Serviciul de Ambulanţă Constanţa. Aceştia au organizat, la rândul lor, o grevă de avertisment, în curtea instituţiei. La protest au participat personalul care nu era de tură. „În lunile noiembrie - decembrie 2009 ne-au scăzut 31% din salariu, în ianuarie 2010 a fost introdusă legea unică a salarizării, din cauza căreia am mai pierdut 10% din salarii. Acum, se anunţă o micşorare cu 25% a salariilor”, a menţionat Albu, liderul Sindicatului „Ambulanţa” din Constanţa. În semn de protest, salvările au circulat ieri, de la plecarea din unitate şi până la întoarcere, cu semnalele acustice şi luminoase în funcţiune. (Nicoleta BACIU)

Marinarul român, Teofil Virgil Creţu, de pe MV RIM este în viaţă

Echipajul de pe cargoul MV RIM, sub pavilion nord-coreean, care săptămâna trecută era ameninţat cu execuţia de către piraţii somalezi, aşteaptă în continuare salvarea din partea armatorului sirian. „Fostul armator al nevei care este un libanez a zis că plăteşte el suma cerută de piraţi. Dar vrea ca armatorul sirian să-i dea nava cu tot cu încărcătură la jumătate de preţ. Aşa mi-a povestit Teo, cu care am vorbit şi duminică. Teo mi-a mai zis că, până la urmă, poate că armatorul sirian va ceda şi va plăti răscumpărarea cerută de piraţi – 300.000 de dolari. Mă bucur totuşi că piraţii nu şi-au pus în aplicare ameninţările şi nu i-au împuşcat pe Teo şi pe căpitanul sirian al navei”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Mariana Andrei, prietena navigatorului român Teofil Virgil Creţu. Potrivit acesteia, în eliberarea navigatorului român de pe cargorul MV RIM, s-a implicat şi Dorel Onaca, consilierul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului. „Piraţii toată ziua mânâncă un fel de iarbă, care îi ameţeşte şi toată ziua sunt drogaţi. Noaptea însă stau de veghe pentru că în zona Golfulu Aden patrulează navele militare ale NATO. Am vorbit şi pe navă cu marinarul român, şi cu prietena acestuia. Vom face tot posibilul pentru a-l salva pe marinarul nostru din mâinile piraţilor”, a menţiinat Dorel Onaca. Amintim că nava Rim a fost capturată de piraţii somalezi, în Oceanul Indian, în nord-vestul Golfului Aden, pe 3 februarie. Echipajul este format din zece marinari, unul român, iar ceilalţi sirieni. Proprietate a companiei libiene White Sea Shipping, cargoul MV Rim plecase din România şi nu şi-a anunţat ruta la autorităţile care supraveghează traficul în Oceanul Indian. (Nicoleta BACIU)

Faleza Nord se prăbuşeşte Constănţenii din cartier trăiesc, zi de zi, cu frica în sân

Una dintre cele mai frumoase zone ale Constanţei, cartierul Faleza Nord, este în pericol de prăbuşire. Blocurile de locuinţe construite înainte de 1989, dar şi vilele cu vedere la mare apărute ulterior, sunt amplasate pe faleza care se fisurează văzând cu ochii. Pereţii de beton de susţinere a malului deja s-au prăbuşit în mare, iar aleea de promenadă este plină de crăpături şi gropi.

Locatarii din cele cinci blocuri: BM 13, 14, 15, 16, 17 de pe strada Pescarilor povestesc că, de fapt, strada urma să se numească Bulevardul Mării. „Se alege praful din toate dacă nu avem grijă. Între cele două diguri mai era unul mai mic, din stabilopozi, care prin 2004 a căzut în mare. De atunci, valurile au avansat şi au distrus şi peretele de beton, care a căzut iarna trecută. În 2004, eram administrator la toate cinci blocuri şi am făcut demersuri către toate instituţiile, cerându-le să înalţe alt dig. Dar peste tot ni s-a răspuns că nu sunt bani. În faţa blocului în care locuiesc eu – BM 15 fuge pământul. Uiteţi-va, şi scările de la intrarea în bloc au alunecat. Mi-e tare teamă că până la urma va cădea toată faleza”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Constantin Şerban. Pe faleză nimeni nu a respecat legea construcţiilor. Dovadă - zecile de vile somptuoase, care au apărut ca ciupercile după ploaie pe marginea falezei. Majoritatea locatarilor din blocurile de alături susţin că acestea prezintă un real pericol pentru stabilitatea şi siguranţa locuinţelor, pentru că pun presiune prea mare asupra falezei. „Nu se respectă distanţa dintre clădiri. Unii şi-au făcut vilele chiar pe marginea falezei, iar temeliile acestora pun în pericol rezistenţa mecanică a blocurilor”, a mai spus Constantin Şerban. Oamenii se plâng că plaja cu care se mândreau acum 10 ani a dispărut de tot. „Dacă autorităţile vor face la loc digul, posibil să reapară şi plaja. Dar acum mai mult ne facem griji pentru siguranţa noastră şi ne este frică să nu se prăbuşească toate blocurile în apa mării”, a menţionat Constantin Şerban. Reprezentaţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral susţin că problema Falezei Nord le este cunoscută. „În anul 2007 a fost finalizat un Master Plan privind reabilitarea falezelor la nivelul întregului litoral. La sfârşitul lui 2009, după ce au fost terminate şi toate studiile, am despus cererea de finanţare la Bruxelles. Acum aşteptăm banii, pentru a începe reabilitarile falezelor. Mai există însă şi problema vilelor, care au fost făcute fără a se ţine cont de normele de construcţie. Casele pun o presiune şi mai mare pe faleza erodată de apele mării. Pentru reabilitarea eroziunii falezelor avem nevoie de 134 de milioane de euro”, a declarat, pentru cotidianul Replica de Constanţa, Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral.

Viaţa unui băieţel de trei ani, curmată de un incendiu

Un băieţel de trei ani şi şase luni din localitatea Medgidia a murit, marţi dimineaţă, într-un incendiu violent, care a lăsat pe drumuri întreaga familie. Pompierii de la staţia Medgidia au intervenit, ieri dimineaţă, în jurul orelor 1.47, cu două autospeciale, pentru localizarea şi stingerea unui incendiu izbucnit la imobilul în care locuia familia lui Ionel Petrache. După mai multe ore de luptă cu flăcările, militarii au reuşit să stingă focul, care a distrus toată locuinţa, lăsând întreaga familie fără un acopreriş deasupra capului. Din păcate, printre ruine, salvatorii au găsit trupul carbonizat al micuţului de 3 ani şi şase luni - Ion Alexandru. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, focul a pornit de la o lumânare aprinsă, lăsată nesupravegheată. „Familia locuia, ilegal, într-o baracă, situată într-o grădină în zona de nord a oraşului. Părinţii au nouă copii, nu lucrează şi trăiesc din alocaţiile copiilor. Azi dimineaţă (ieri dimineaţă – n.r.) am strâns 1000 de lei şi i-am dat familiei. De asemenea, îi vom ajuta financiar pe părinţi să-şi îngroape copilul. Din păcate, nu-i putem ajuta cu o locuinţă socială, pentru că, la ora actuală, nu avem nici una liberă. Până părinţii vor rezolva problema casei, doi copii vor fi luaţi de buncii paterni, iar restul de către fratele tatălui”, a declarat, pentru cotidianul „Replica”, Marian Iordache, primarul din Medgidia. (N.B.)

80 de elevi din Medgidia, beneficiari ai programului „Scoală după şcoală”

În cadrul unui parteneriat realizat între Şcoala cu clasele I-VIII „Spiru Haret” din Medgidia şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din Bucureşti, 80 de copii vor beneficia de programul „Şcoală după şcoală”. „Vor fi înfiinţate 4 clase de tipul «şcoală după şcoală», în cadrul cărora 80 de elevi cu rezultate şcolare foarte slabe, din ciclul primar şi gimnazial, în special elevi de etnie romă, turcă şi din alte grupuri vulnerabile, vor fi meditaţi de învăţători şi profesori calificaţi pe toată durata unui an şcolar”, a precizat Nicolae Sandu, directorul şcolii „Spiru Haret”. Potrivit lui, programului „Şcoală după şcoală” se va desfăşura de luni până vineri, 4 ore/zi, timp de 10 luni şi va include activităţi de recuperare a materiei şi de utilizare a PC. De asemenea, proiectul va pune un accent ridicat şi pe implicarea părinţilor în educaţia copiilor. În acest scop se va planifica, lunar, o serie de ateliere de lucru, care vor consta în activităţi de lucru comune copil-părinte-învăţător. „Fiindcă una dintre principalele probleme cu care se confruntă elevii este sărăcia, prin acest proiect se va asigura zilnic, tuturor celor 80 de elevi, o masă gratuită, în valoare de 1,7 euro/copil şi rechizite şcolare. De asemenea, vor fi acordate şi 30 de burse sociale: câte 75 euro, timp de 12 luni, pentru cazurile sociale cele mai grave. În vederea stimulării competiţiei, sunt prevăzute şi 30 de burse de studiu: câte 10 euro/bursa, timp de 10 luni”, a mai spus directorul şcolii „Spiru Haret”. În cadrul proiectului, 75 de copii vor beneficia de un tratament stomatologic. (N.B.)

Marinarul Teofil Virgil Creţu, sechestrat de piraţi: „Primii executaţi vom fi eu şi căpitanul sirian”

Pentru echipajul de pe cargoul MV RIM, sub pavilion nord-coreean, care de patru luni se află în mâinile piraţilor somalezi, a început numărătoarea inversă. Ajunşi la capătul răbdării, bandiţii de mare ameninţă că vor începe executarea echipajului. Cotidianul „Replica” a reuşit, ieri dimineaţă, să intre în dialog telefonic cu marinarul român Teofil Virgil Creţu, capturat de piraţi, care ne-a povestit clipele de groază prin care trece de patru luni, împreună cu echipajul sirian. „Luni seara, piraţii ne-a adunat pe punte şi ne-au anunţat că nu mai vor să aştepte şi că ne vor executa, dacă banii nu vor ajunge la ei în 2 zile. Primii executaţi vom fi eu, pentru că sunt străin, şi căpitanul sirian, pentru că este şef. Restul echipajului va fi dus la mal, iar nava va fi scufundată. Armatorul nostru nu are bani, dar am găsit un arab bogat în Dubai, care este dispus să ne dea 300.000 de dolari, cât au cerut piraţii. Problema este că armatorul nu are bani ca să plătească un elicopter, care să aducă banii şi să-i arunce pe punte. Suntem într-o situaţie îngrozitoare. Am vorbit şi cu cei din Ministerul de Externe, care mi-au spus să fiu liniştit, dar ei nu ştiu prin ce trec eu. Ca să ne convingă că vor să ne execute, piraţii l-au legat pe un membru al echipajului, în vârstă de 60 de ani, pe punte şi trăgeau în aer. După aceea l-au scufundat de mai multe ori în apa mării. Mai mult, sunt două bande de piraţi, care se ceartă între ei. Cu ceva timp în urmă, cei de pe navă l-au împuşcat în picior pe unul din banda de pe uscat şi l-au aruncat într-o barcă. Suntem îngroziţi de ce ce întâmplă. Pentru piraţi nu contează nimic. Doar banii. Ne-au zis că dacă armatorul este sărac şi nu are bani să ne vindem casele şi copiii şi să le dăm banii, dacă vrem să ajungem acasă”, a declarat, în exclusivitate pentru cotidianul „Replica”, marinarul român Teofil Virgil Creţu. Despre modul în care sunt trataţi de piraţi, timonierul român de 36 de ani, care este din Sulina, povesteşte că piraţii le-au luat toate bunurile, îi ţin închişi în cabine şi mereu le vorbesc de bani. „Nu avem nici mâncare, nici apă. Pentru băut folosim apa de ploaie, care se strânge în barca de salvare, pe care o fierbem şi o filtrăm înainte de a o bea. Facem duş cu apă de mare şi umblăm în aceleşi haine de când ne-au sechestrat. Piraţii mereu ne ameninţă. Bucătarul pare mai bun şi ne cheamă la telefon. Acum el a răspuns şi mi-a dat telefonul. Altfel, piraţii nu ne permit să vorbim des cu cei de acasă. Eu am noroc că nimeni nu înţelege limba română şi pot vorbi orice”, ne-a destăinut Teofil Virgil Creţu. Navigatorul român face apel către Guvernul român şi către Ministerul de Externe să-l ajute. „Suma de bani cerută de praţi este în Dubai. Avem nevoie doar de un elicopter sau avion, care ar aduce banii. România este membră NATO. La trei mile de noi patrulează o navă militară NATO, iar un elicopter mereu survolează zonă. Nu pot să înţeleg de ce nu putem fi ajutaţi”, a mai spus Teofil Virgil Creţu. De precizat că, soţia lui şi fiica de zece ani sunt plecate în Grecia şi nu ştiu de situaţia dramatică în care se află navigatorul.

Prietena marinarului: „Teo şi-a cerut iertare la telefon”

„Am vorbit luni seara cu Teo, la ora 23.45. Mi-a zis că acesta ar putea fi ultima noastră discuţie, dacă suma răscumpărării nu ajunge la piraţi în 2 zile. Şi-a cerut iertare.... L-am întrebat cum se simte? Mi-a zis că la ce mânâncă şi bea ar trebui să-i mulţumească lui Dumnezeu că mai este în viaţă. Teo mi-a spus că ce li se întâmplă, noi vedem numai în filme. Prima lună când îl întrebam ce mănâncă îmi zicea că piraţii îi hrănesc cu carne de capră. Apoi mi-a zis că mânâncă câte o lingură de orez pe zi. Zilele trecute mâncase o bucăţică de pâine cu zahăr. Iar ca sa poată bea apă, o filtrează prin mai multe pansamente. Dacă în prima lună li se permitea să mai iasă pe punte, de trei luni piraţii ţin echipajul închis în cabine”, ne-a desvăluit cu glasul tremurând Mariana Andrei, prietena marinarului. Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor şi reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor în România, a precizat că a fost contactat, luni, de către prietena marinarului, care i-a spus că bărbatul va fi ucis dacă piraţii nu vor primi răscumpărarea cerută. „Marinarul român i-a transmis prietenei sale că dacă piraţii nu vor primi suma de 400.000 de dolari îi vor executa pe el şi pe comandant. Am înleţes că armatorul a reuşit să adune 300.000 de dolari, dar nu a găsit modalitatea de a-i duce până în Somalia”, a menţionat, pentru cotidianul „Replica”, Adrian Mihălcioiu. Amintim că nava Rim a fost capturată de piraţii somalezi, în Oceanul Indian, în nord-vestul Golfului Aden, pe 3 februarie. Echipajul este format din zece marinari, unul român, iar ceilalţi sirieni. Proprietate a companiei libiene White Sea Shipping, cargoul MV Rim plecase din România şi nu şi-a anunţat ruta la autorităţile care supraveghează traficul în Oceanul Indian.