Esti mereu in sufletele noastre

Azi, tatal meu, ILie Rotaru, ar fi implinit 62 de ani...

De patru ani nu mai este langa noi...dar esti in tot ce facem, in tot ce gadim.

Draga TATA!

Ai fi fost mandru de mine, ca incerc să continui meseria Ta, ai fi fost mandru de Tania, ca a avut mereu grija de a doua casa a Ta, ai fi fost mandru de David si Daria care sunt elevi in clasa I ... Ai fi fost mandru de Mama ca a ramas sa-ti tina locul..

Te iubim, ne lipsesti...

As da 10 ani din viata numai ca sa te revad!!!!

Mioase a toamna...

iar vine ...ea! toamna! de cand o astepet! cu mirosul amar de crizantema, care imi amiteste de copilaria mea. maria sa, TOAMNA!!!

Ruşii sărbătoresc Anul nou pe stil vechi pe 14 ianarie

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi. Anterior această zi cădea pe 31 ianuarie şi se numea Vassiliev deni ( ziua sfântului Vasile). Anul Nou pe vechi este un fenomen istoric rar, o sărbătoare suplimentară, care a rezultat din schimbarea epocilor. În anul 1699, ţarul rus Petru I a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat în Ruisa calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de calendarul Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918. Mai târziu, bolşevicii au adoptat decretul „Cu privire la introducerea în Republica Rusă a calendarului Gregorian”, preupunând că ruşii vor ţine sărbătorile potrivit acestuia. Însă după destrămarea Uniunii Sovietice, atât locuitorii din Rusia, cât şi cei din Republica Moldova, Armenia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Uzbekistan (circa 40% din populaţie), Georgia, dar şi slavii din fostele ţări socialiste (Serbia şi Muntenegru) continuă şi la această oră să sărbătorească Anul Nou după cele două calendare: Julian şi Gregorian. Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, locuitorii acestot ţări îşi permit să continuie sărbătoarea preferată. Anul Nou pe Vechi îmbină tradiţiile ortodoxe cu obiceiurile laice. Potrivit tradiţiilor creştin-ortodoxe în ajunul Anului Nou se sărbătoreşte sfântul Vasile. De aceea, masa de sărbătoare este plină de bucate tradiţionale. În această zi, este preparată şi servită mâncare din carne de porc, deoarece sfântul Vasile era considerat ocrototorul porcilor. Timp de o săptămână, familiile avute ţineau pe masă capul unui porc. De asemenea, există şi un şir de superstiţii legate de această sărbătoare. În această zi, se fierbe un terci. Dacă acesta se umflă şi iese din oală, atunci familia va fi lovită de o nenorocire. Dacă nu, terciul era mâncat de toţi membrii familiei. Dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuare cerul este senin, atunci se spune că va fi o recoltă bogata. În ziua de 14 ianuarie, grădinarii scutură bine pomii fructiferi, deoarece se crede că sfântul Vasile îi va proteja de viermi şi alte insecte. De asemenea, în ajunul sfântului Vasile, toată lumea ghiceşte: bătrânii – pentru viaţă, fetele tinere – pentru miri, mamele – pentru sănătatea şi soarta copiilor. În ziua sfântului Vasile, tinerii merg din casă în casă şi cer dulciuri, dar şi alte bucate, pe care le mânâncă împreună.

În România, un milion de credincioşi sărbătoresc Anul Nou pe vechi

Printre cei care sărbătoresc Anul Nou pe vechi se numără şi sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii din România, precum şi pentru ortodocşii pe stil vechi. România are peste 1 milion de credincioşi pe stil vechi care, după 1989, şi-au construit 130 de biserici, schituri şi mănăstiri. În satele sucevene cu ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii, merg pe la casele oamenilor, unde sunt şi poftiţi în casă pentru a gusta din bucatele de sărbătoare. În comunităţile de ruşi se păstrează obiceiul de a prepara mâncăruri speciale: clătite cu brânză şi carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat umplute cu carne tocată. De asemenea, nu lipsesc cozonacii, cârnaţii şi sarmalele. Comunităţile de ruşi lipoveni au ajuns în Moldova şi în Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformei iniţiate de Ţarul Petru cel Mare şi de Patriarhul Nikon al Rusiei. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în 1654 şi a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane au fost prigoniţi (întemniţaţi, arşi pe rug), mulţi alegând calea exodului. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi din România şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Peste 142 de milioane de ruşi vor sărbători Crăciunul pe 7 ianuarie

Dacă catolicii şi majoritatea bisericilor ortodoxe au sărbătorit Crăciunul după calendarul Gregorian, în noaptea de 24 spre 25 decembrie, atunci Biserica Ortodoxă Rusă şi alte câteva biserici ortodoxe din întreaga lume celebrează Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului, conform calendarului Iulian, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Astfel, circa 142 de milioane de credincioşi ortodocşi din Rusia vor sărbători pe 6 ianuarie Ajunul Crăciunului, care în limba rusă se numeşte „Socelnik”. În judeţul Constanţa, potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică, locuiesc circa 4000 de credincioşi de rit vechi, dintre care peste 3500 sunt ruşi lipoveni. Revenind la sărbătoarea „Socelnik”, menţionăm că aceasta
este o zi de post sever, care cheamă creştinii să se pregătească pentru ziua marii sărbători a Crăciunului, care începe pe 7 ianuarie. Ruşii pregătesc „Socivo” - o mâncare de ritual, gătită din grâu fiert sau orez. Această mâncare se pregăteşte pentru pomenirea mucenicilor sau creştinilor trecuţi în nefiinţă şi aminteşte credincioşilor despre fapta lui Hristos. În Ajunul Crăciunului, credincioşii ruşi împodobesc casa cu crenguţe de brad, pregătesc mâncăruri gustoase. În ce priveşte sărbătorirea Naşterii Domnului, momentul liturgic cel mai important este mesa din noaptea Crăciunului din 24 spre 25 decembrie şi slujbele care au loc în ziua Crăciunului. „La diferite popoare există diverse tradiţii de celebrare a Naşterii lui Hristos. De obicei, la catolicii din Rusia aceste tradiţii sunt slave, iar multe dintre ele seamănă cu tradiţiile Bisericii Ortodoxe. Între altele, se ţine postul din ajunul Crăciunului. Este vorba de masa de Crăciun alcătuită din produse de post şi din peşte, urările cu ocazia Naşterii lui Hristos, oferirea de cadouri şi desigur de Moş Crăciun, în ortodoxia rusă Nikolai Ugodnik, care aduce copiilor şi celor în vârstă cadouri”, spune preotul Igor Kovalevski. Conform tradiţiei, patriarhul Moscova şi al Întregii Rusii, Kirill, va transmite o urare de felicitare creştinilor europeni, iar unii preoţi ortodocşi vor participa în bisericile catolice ale ţării la slujbele de Crăciun. „Noi avem valori de bază comune şi aceeaşi confesiune. Tocmai de aceea noi întodeauna îi felicităm pe ceilalţi creştini cu ocazia Crăciunului şi ne bucurăm de sărbătoarea lor. Noi toţi suntem creştini, iar această sărbătoare are o mare însemnătate, deoarece ea subliniază importanţa istoriei salvării neamului omenesc, care s-a realizat aici, pe Pământ, mulţumită lui Iisus Hristos şi Naşterii Sale”, menţionează Patriarhia din Moscova. În Biserica rusă, Crăciunul este cea de-a doua sărbătoare creştină, ca importanţă, după Învierea Domnului. Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu bisericile autonome din cadrul sau, inclusiv cea ucraineană, a menşinut vechiul calendar, calendarul iulian sau aşa-numitul stil vechi, şi dupa ce, la începutul anilor '20 ai secolului trecut, alte biserici ortodoxe au trecut la calendarul gregorian. (N.BACIU)